Spagarul de la Cultura este plagiator dovedit

“Spagarul de la ministerul Culturii”, despre care primarul orasului Constanta, Radu Mazare sustine ca i-ar fi cerut mita 60.000 de euro, si pe care premierul Victor Ponta i-a promis ca “o sa-l rezolve”, este cel despre care Romania curata a scris ca a plagiat, cerand ministerului Culturii sa il demita.

ARC a investigat, in vara anului 2011, plingerea unor ONG-uri din domeniul patrimoniului care afirmau ca exista influente necuvenite ale GOLD Corporation asupra unor factori de decizie din Ministerul Culturii. Aceste influente ar fi determinat Comisia Arheologica din subordinea Ministerului Culturii, condusa de Mircea Angelescu, sa isi dea avizul pentru descarcarea de sarcina arheologica a zonei semnificative pentru acest proiect, care include minele de aur romane, desi exista deja o decizie a justitiei in aceasta privinta. Ancheta a fost trimisa mai departe organelor statului. ARC a constatat ca se confirma organizarea in semiclandestinitate a unei sedinte pe aceasta tema la ministerul Culturii, prezidata de un plagiator dovedit si condamnat de breasla ca atare. In consecinta, in paralel cu ancheta organelor statului, ARC a considerat ca este urgenta descarcarea dlui Angelescu din toate functiile detinute in prezent si organizarea unei anchete a corpului de control a primului ministru la nivelul Ministerului Culturii.

Un grup de ONG din domeniul patrimoniului afirma ca asistam la o adevarata ofensiva propagandistica a companiei GOLD CORPORATION, care, cu cooperarea unor ziaristi corupti, duce la fasificarea in mass media a situatiei reale privind riscurile acestui proiect pentru patrimoniu si mediul inconjurator. Citam din comunicatul grupului: „In chip semnificativ, dar nu si intamplator, exact in aceste zile s-a produs si decizia luata intr-o sedinta tinuta in secret de catre Comisia Nationala de Arheologie (CNA), o decizie de natura sa pecetluiasca definitiv soarta monumentelor istorice si arheologice si in consecinta a peisajului cultural in ansamblul sau, prin actul administrativ al descarcarii de sarcina arheologica, care semnifica inevitabil scoaterea Masivului Carnic, cu cei 7 kmde galerii romane, de sub protectia imperativa a legii. Este inacceptabil ca aceasta decizie a fost conceputa si promovata intru totul in favoarea intereselor financiare ale RMGC si ale celor ce au fost pe diferite cai stimulati sa sustina in chip suspect, din chiar interiorul comunitatii stiintifice, campania anti-stiintifica de minimalizare a interesului istoric al Rosiei Montane si de reducere la minim a protectiei datorate patrimoniului istorico arheologic de valoare universala al acestui sit. Aceasta decizie, care pare a fi fost acceptata fara obiectii de catre ministrul Kelemen si a fost implementata deja formal sub semnatura unui functionar de rang judetean, se intemeiaza pe o dubla premiza falsa, si anume ca cercetarea arheologica a Masivului Carnic a fost incheiata si ca amenajarile miniere romane complexe din acest masiv –al caror caracter exceptional, de unicat pe plan european, a fost relevat de concluziile cercetarilor echipei de arheologie miniera care le-a studiat (Univ. Toulouse) – pot fi constient sacrificate prin exploatarea la zi a masivului.

Atragem atentia ca implementarea formala si practica a deciziei de descarcare arheologica a muntelui Carnic ignora hotararea definitiva si irevocabila prin care Curtea de Apel din Alba Iulia a anulat precedenta decizie de descarcare de sarcina arheologica (din anul 2004). Va fi oare nevoie de o noua actiune in justitie pentru ca Ministerul Culturii si Patrimoniului National, precum si organul sau consultativ CNA, sa inteleaga ca misiunea lor este protejarea mostenirii culturale a Romaniei si nu sacrificarea acesteia?

Credibilitatea RMGC in materie de conservare si restaurare a monumentelor istorice este bine cunoscuta prin distrugerea prin demolare sau abandon dirijat a peste 150 de case din zona Rosia Montana, prin propunerile de distrugere extinsa a monumentelor de importanta exceptionala ca recompensa pentru o bunastarea economica de scurta durata. Procedeele de restaurare aplicate de RMGC si competenta autorilor acestora sunt corect reflectate in exemplul concret oferit prin asa-zisa restaurare a unei cladiri din centrul istoric al Rosiei Montane – careia, dincolo de cosmetizarea de fatada i s-a falsificat structura istorica – si in solutia hilara de salvare a galeriilor romane prin realizarea unor copii cu caracter muzeistic”.

Cine este Mircea Angelescu

Principalul sustinator al proiectului pe linga CNA a fost si director al Directiei Monumentelor. Consiliul Stiintific al Institutului de Arheologie al Academiei Romane l-a declarat plagiator in unanimitate pe Mircea Angelescu, dupa ce „a trecut in revista informatiile existente, care atesta faptul ca in cartea aparuta sub numele sau, cu titlul Standarde si proceduri in arheologie (Bucuresti, INIM, 2004), M.V. Angelescu a publicat cea mai mare parte a unei scrieri englezesti: Standards and Guidance, copiata de pe site-ul www.archaeologists.net, proprietate intelectuala a asociatiei britanice The Institute of Field Archaeologists (IFA), protejata prin copyright: IFA 2004. Pastrand in cea mai mare parte, in traducere, forma originala a scrierii britanice si prezentand-o drept o creatie personala, atat in forma electronica, cat si in forma tiparita, fapta lui M.V.Angelescu reprezinta un furt intelectual in forma sa cea mai grava: plagiatul. El a fost savarsit in circumstante agravante, in conditiile in care autorul faptei indeplinea importanta functie de director al Directiei Monumentelor si Muzeelor din Ministerul Culturii si Cultelor, precum si pe aceea de secretar al Comisiei Nationale de Arheologie. In acest fel, pe langa incalcarea grava a codului deontologic profesional si, in consecinta, compromiterea statutului sau de cercetator stiintific in Institutul de Arheologie “Vasile Parvan”, dl. Angelescu a adus si altor institutii cu competente in organizarea si finantarea arheologiei din Romania prejudicii morale si materiale.

In urma analizei intreprinse, Consiliul Stiintific a constatat fara dubiu ca este in prezenta unui plagiat masiv, faptuit constient, intentionat, si dus pana la capat prin publicarea in forma tiparita si electronica, in scopul evident de a-si construi prin furt intelectual un prestigiu stiintific si o autoritate administrativa in arheologia romaneasca. In cursul sedintei a fost prezentat si un al doilea plagiat savarsit recent de M.V. Angelescu, in cartea sa intitulata Arheologia si tehnicile de management (Bucuresti, INMI, 2004), in care a copiat parti importante dintr-un alt manual britanic: Management of Archaeological Project, editat in 1991 de catre British Heritage. Consiliul constata ca M.V. Angelescu se face vinovat in chip repetat de aceste incalcari ale deontologiei stiintifice, aducand explicatii lipsite de substanta, nerationale. M.V. Angelescu nu a gasit cu cale sa se explice, din proprie initiativa, in fata colegilor, a Consiliului si a Directiei Institutului de Arheologie. Prin faptele sale si prin atitudinea sa actuala el a adus mari prejudicii morale uneia dintre cele mai vechi institutii cultural-stiintifice ale tarii, care recent a sarbatorit 170 de ani de activitate neintrerupta.

Ca urmare, in unanimitate, Consiliul Stiintific a condamnat cu maxima asprime practicarea plagiatului de catre Mircea Victor Angelescu si a decis condamnarea morala a vinovatului din pestigioasa institutie, care de la 1834 reprezinta principalul factor al arheologiei românesti”.

La vremea respectiva, ministrul Culturii era Kelemen Hunor. Lui i s-a cerut sa investigheze cum a putut dl Angelescu sa fie numit director in prestigioasa institutie si prresedinte CNA atunci cind aceasta situatie era deja cunoscuta, si cu a cui complicitate. Numai ca de la aceasta cerere nu s-a mai auzit nimic, Angelescu ramanand angajat al ministerului in diverse functii de
raspundere.

Angelescu spunea ca a sustinut descarcarea de sarcina arheologica la Carnic pentru ca aduce bani de la RMGC. Ministrul Kelemen a spus si suma: 140 de milioane de euro

La doua zile dupa ce Comisia Nationala de Arheologie a avizat descarcarea de sarcina pentru masivul Carnic de la Rosia Montana, directorul Mircea Angelescu a fost unul dintre primii oficiali ai Ministerului Culturii care au venit sa ofere explicatii presei, ocazie cu care a declarat ca ministerul a avut de ales intre doua optiuni:

– introducerea sitului de la Rosia Montana in lista tentativa UNESCO, varianta care nu ar fi adus niciun leu pentru prezervarea sitului;
– avizarea descarcarii de sarcina arheologica in favoarea proiectului de exploatare a aurului, ceea ce inseamna ca investitorul Rosia Montana Gold Corporation va investi fonduri pentru prezervarea patrimoniului din zona.

Angelescu a sustinut ca ministerul a ales a doua varianta pentru ca ar fi presupus alocarea de fonduri de catre RMGC. “Dar nu exista niciun fel de intelegere ca noi sa dam aceste aprobari ca sa primim acesti bani. Sunt proceduri administrative”, a mai spus Angelescu.

Afirmatiile lui Angelescu au fost confirmate si de ministrul Culturii, Kelemen Hunor, care a mai precizat ca fondurile promise de RMGC se ridica la suma de 140 de milioane de euro, dintre care 70 de milioane vor fi utilizate pentru “salvarea unor valori importante din patrimoniul de la Rosia Montana, patrimoniu care ar fi iremediabil pierdut in cativa ani fara o investitie rapida”. Potrivit ministrului Kelemen, ceilalti 70 de milioane de euro vor intra intr-un fond separat, destinat restaurarii altor monumente istorice de importanta nationala.

Romania curata a scris despre acest caz aici si aici.