Adrian Popescu

Săptămâna Mare a Justiției, în Parlament. Sunt indicii temeinice că, dincolo de orice dubiu, atacul parlamentarilor e pe față

Votul privind solicitarea DNA de începere a urmăririi penale în cazul lui Victor Ponta au amânat dezbaterile pe modificările legilor penale cu o săptămână. Asta chiar dacă, Livia Stanciu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, și Marius Tudose, președintele CSM, au solicitat măcar două săptămâni pentru a putea formula puncte de vedere cu privire la schimbările propuse. E vorba de 22 de proiecte legislative, unul mai controversat decât altul.

Lege cu dedicaţie pentru Ponta

Iniţial, pe masa Comisiei Juridice au fost 20 de proiecte, la care s-au adăugat altele două, printre care şi cel în legătură cu dezincriminarea conflictului de interese. Proiectul a fost iniţiat de 5 parlamentari: deputaţii PSD Ciprian Nica şi Victor Roman, deputatul UDMR Marton Arpad-Francisc, deputatul Ion Marocico (minorităţi) si deputatul PC-PLR Aurelian Ionescu. Iniţiativa se referă la modificarea articolelor 301 si 308 din Legea nr.286/2009 privind Codul Penal, modificări care au fost deja adoptate tacit de Senat pe 30 martie 2015.

Proiectul vizează modificarea titlului articolului 301 prin înlocuirea sintagmei „Conflictul de interese” cu sintagma „Folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane”, precum şi modificarea alin. (2) în sensul adaugării unor situaţii pentru care dispoziţiile alin. (1) să nu fie aplicabile.

Practic, infracţiunea de folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane nu se mai aplică în următoarele situaţii:

a) emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative;

b) ocuparea de către o persoană a unei functii indiferent în ce modalitate și sub ce formă se realizează aceasta;

c) exercitarea atribuțiilor de serviciu privind acordarea de către subalterni a drepturilor legale a acestora.

Formularea e suficient de alambicată pentru a masca scopurile propuse. Dar nu într-atât încât să nu fie evident că excepția de la punctul b) i se aplică lui Victor Ponta în mod expres exact în dosarul în care este acuzat că a fost într-o situație de incompatibilitate în momentul în care l-a numit pe Dan Șova ministru, deși nu trecuseră 5 ani de la momentul în care obținuse, la rândul lui, bani de la casa de avocatură a celui din urmă. De asemenea, punctul c) îi privește pe toți parlamentarii care și-au angajat rude la cabinetele parlamentare (care au ”drepturi legale” prin prisma contractelor încheiate cu cabinetele parlamentare). Asta în condițiile în care procurorii cercetează nu mai puțin de 144 de parlamentari aflați în această situație.

Fără cătuşe pentru corupţi

Un alt proiect controversat îi aparţine senatorului PSD Şerban Nicolae (fost consilier al lui Ion Iliescu) şi prevede că arestaţii preventiv care n-au comis fapte cu violenţă să nu mai poarte cătuşe. În plus, noţiunea de arest preventiv ar trebui înlocuită cu alte două tipuri de măsuri: arestul la domiciliu şi arestul sever. Acesta din urmă nu se va aplica în cazul persoanelor care sunt acuzate de infracţiuni fără violenţă, aşadar nici corupţilor. Proiectul a fost deja adoptat tacit de către Senat.

De asemenea, Şerban Nicolae mai are un proiect prin care propune pedepsirea cu până la 3 ani de închisoare a celor care dezvaluie informaţii din dosarele penale în curs de cercetare. De această prevedere sunt vizaţi procurorii, care ar da informaţii presei din dosare, dar, prin modul în care e formulată poate aduce atingere și presei și jurnaliștilor care prezintă asemenea informații în interes public și în virtutea dreptului constituțional al cetățenilor de a avea acces la informație.

Arestarea preventivă devine o excepţie

Un alt proiect propune modificarea art. 202 din Codul de Procedură Penală, prin introducerea condiţiei ca o măsură preventivă să fie dispusă numai dacă există probe din care rezultă „vinovăţia dincolo de orice îndoială”, şi nu pe baza unor „suspiciuni rezonabile” aşa cum este în prezent.

De asemenea, un alt proiect prevede modificarea art. 223 din Codul de procedură penală cu privire la condiţiile de aplicare a arestarii preventive, prin introducerea sintagmei „numai dacă există probe concrete din care rezultă, dincolo de orice îndoială, că inculpatul a săvârşit o infracţiune”.

DNA susţine că prin adoptarea acestor două modificări, arestarea preventivă devine practic imposibilă. „Măsurile preventive se dispun în timpul procesului penal, pentru a garanta buna sa desfasurare. Înainte de pronuntare unei hotarâri judecatoresti cu privire la fondul cauzei, pe baza întregului probatoriu, nimeni nu poate formula o concluzie de certitudine cu privire la savârsirea infractiunii de catre inculpat, mai ales la standardul de probatiune cerut în propunere. Adoptarea textului ar avea ca efect, practic, imposibilitatea de a se dispune orice masura preventiva, în orice cauza, anterior condamnarii inculpatului”, este opinia DNA.

Reacţia DNA poate fi consultată aici.

Un altă iniţiativă constă în adoptarea de către Senat pe 11 mai a unui amendament adus proiectului de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.286/2009 privind Codul Penal, precum si a Legii nr.135/2010 privind Codul de Procedura Penală al Guvernului, inițiatori fiind Ioan Chelaru, Ovidiu Dontu (PSD) si Cristiana Anghel (PC), care prevede că la luarea unei măsuri preventive, instanta va tine seama numai dacă sunt „indicii temeinice” că o persoană a săvârșit infracțiuni, sintagma care o înlocuiește pe cea actuală de „suspiciuni rezonabile”.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

One thought on “Săptămâna Mare a Justiției, în Parlament. Sunt indicii temeinice că, dincolo de orice dubiu, atacul parlamentarilor e pe față

  1. Daniela

    Sa ne tineti la curent. Asta e un alt motiv de a iesi in strada. Parlamentarii nu se lasa si tot vor sa elimine legle care-i incrimineaza pe corupti.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *