Romania Curată

Romania curata i-a adus la aceeasi masa pe toti sefii institutiilor cu atributii in domeniul achizitiilor publice Vezi care sunt solutiile pentru stoparea risipei in administratia publica

Alianța pentru o Românie Curată a promis transparenta in privinta eforturilor de implementare a propunerilor lansate prin Carta Alba a Bunei Guvernari si a reusit astazi sa-i aduca la aceeasi masa, la sediul Societatii Academice din Romania, pe toti decidentii din acest moment in domeniul achizitiilor publice. Concluzia a fost aceea ca un portal deschis, transparent, usor de utilizat, accesibil atat publicului larg cat si autoritatilor cu atributii de supraveghere si control se poate realiza. El poate fi integrat in actualul portal SEAP la modernizarea caruia se lucreaza in prezent, iar sistemul s-ar putea numi chiar asa: Supervizor.ro.

Am aflat deci punctele de vedere ale urmatorilor conducatori de institutii care au raspuns invitatiei ARC: Cristina Traila – presedintele Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP), Cornel Calinescu – director in Ministerul de Justitie, Cristi Danilet – judecator, membru CSM, Lehel-Lorand Bogdan, presedintele Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor, Bogdan Chiritoiu – presedintele Consiliului Concurentei si Valentin Mircea – vicepresedinte Consiliului Concurentei, Horia Georgescu, secretar general al Agentiei Nationale de Integritate, Lelia Oanta – director Secretariatul General al Guvernului. A lipsit conducerea Curtii de Conturi, desi am transmis invitatie si acestei institutii. Alaturi de noi a participat la dezbaterea moderata de Simona Popescu, coordonator de proiect Alianta pentru o Romanie Curata, si redactorul Ziarului Financiar, Andreea Neferu.

Lipsa de transparenta permite coruptie, risipa, alocarea ineficienta a fondurilor. Transparenta este singura cale pentru eficientizarea administratiei publice. Ce a dorit Romania curata sa afle de la invitatii sai a fost cum putem face ca in Romania sa fie creat si sa functioneze un portal care sa poata fi utilizat de oricine, fie cetatean, fie institutie, si oricine sa poata afla totul: incepand de la achizitiile facute de scoala, de spital, de o companie de drumuri, etc. Este nevoie de modificarea legislatiei in acest sens? De vointa politica? De resurse financiare? De fermitate in aplicarea legii?

Am analizat impreuna cu invitatii nostri inclusiv modelul sloven, creatie a societatii civile, un sistem care functioneaza in acest moment cu un soft produs de studenti, extrem de eficient din moment ce in prima saptamana de la lansarea portalului el a fost accesat de 1.500.000 de ori in conditiile in care Slovenia are in jur de 2 milioane de locuitori, ceea ce spune multe despre spiritul lor civic), axat pe transparenta in achizitii publice ale oricarei institutii care face achizitii peste suma de 4000 de euro (mai putin decat la noi acum: 15.000 de euro).


Cristina Traila (presedinte ANRMAP – Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice): „Ne-am propus de ceva timp aceasta transparentizare si in toata aceasta perioada am reusit acest lucru.

Exista o statistica a Comisiei Europene, publicata in decembrie 2011, din care rezulta ca, dintre statele membre UE, Romania, Lituania si Letonia au transparenta 100% la achizitii publice, transparenta facilitata de sistemul electronic al achizitiilor publice.

Ca orice sistem, el trebuie revazut, reactualizat si cum noi am avut foarte multe modificari legislative, se simte nevoia de a actualiza acest sistem al achizitiilor publice. Avem un proiect cu Ministerul Comunicatiilor si alte entitati publice, care sa ne ajute in dezvoltarea acestui sistem.

Concret, in aproximativ 3-4 luni de zile vom avea un nou sistem electronic al achizitiilor publice. Cum va functiona el? Formula va fi aceeasi ca si pana in prezent ca idee, noi ne-am gandit la dezvoltarea acestui soft.

Avem o buna colaborare cu ANI si ne gandim alaturi de Consiliul Concurentei si CNSC sa cream o baza comuna de date, de altfel noi comunicam eficient in baza protocoalelor pe care le avem.

Problema reala este ca autoritatiile contractante nu transmit in timp real in termen legal datele de achizitie. Nu stim daca acele proceduri s-au finalizat.

Nu putem utiliza baza de date existenta atata vreme cat nu exista o decizie definitiva in instanta, exista pericolul de a aduce prejudicii unor agenti sau autoritati”.

Horia Georgescu (secretar general ANI): „Exista o problema de respectare a legii din partea institutiilor publice in a posta pe SEAP contractele acordate. In ultimul raportul MCV de anul trecut al Comisiei Europene, apare o observatie referitoate la necesitatea instituirii unei platforme care sa aiba in vedere o mai mare transparenta a achizitiilor publice. La momentul acela, cand am discutat cu expertii, am spus foarte clar ca intra in “parohia” ANRMAP-ului si am avansat ca idee ca tot in cadrul SEAP sa fie creata o interfata, in care orice beneficiar, orice institutie publica, sa inscrie ce achizitie publica face: tipul de contract, durata contractului, valoarea, acte aditionale si firmele care au castigat aceste contracte”.

Dar, pentru asta, trebuie creata o platforma integrata, in asa fel incat o scoala dintr-o comuna indepartata sa poata sa scrie aceste date intr-un sistem integrat, pentru ca acum acest lucru nu se poate face.

Practic, sa se institutie un sistem similar cu cel al declararii averilor de la noi, cu rubrici simple. Ne intereseaza procedura, valoarea, tipul de contract etc. Si atunci ar fi si mai usor pentru noi, institutiile care verifica intr-un fel sau altul achizitiile publice: ANI, ANRMAP, Consiliul Concurentei, fiecare pe competentele lor, dar si pentru cetatenii obisnuiti sau ziaristi.

Nu este un sistem usor de creat, presupune infrastructura nationala, dar se poate implementa treptat, macar la nivelul institutiilor publice centrale si a celor locale mai importante, sa zicem in orasele cu mai mult de 20.000 de locuitori. Treptat acest sistem se poate implementa, cu o platforma foarte simpla, integrata si accesibila oricarui cetatean sau persoanelor interesate.

Si asa o sa avem si noi mai multe cazuri de conflicte de interese, insa aici avem o problema legislativa, pentru ca nu avem un mecanism clar de anulare a acelor contracte care produc conflicte de interese si jurisprudenta instantelor este parctic inexistenta.

Atunci cand un conflict de interese ramane definitiv din perspectiva noastra, a ANI, trebuie sa initiem o alta actiune in instanta care presupune anularea contracelor in civil si intram intr-o materie pe care Consiliul Concurentei stie cat de delicata si complicata este.

Scopul este sa ajungi la un element final, in care sa se spuna: da, este conflict de interese, partile sunt puse in situatia anterioara, s-au anulat contractele si s-a recuperat prejudiciul. Degeaba am anulat contractele, daca elementul final, adica recuperarea prejudiciului, nu se produce”.

Cristina Traila (ANRMAP): „Problema reala pe care o avem noi, si din aceasta perspectiva vom face un control tematic in lunile urmato
are, este ca autoritatile contractante, intr-un procent destul de ridicat, nu transmit in termen legal aceste anunturi de atribuire in SEAP. In primul rand, este vorba de o incalcare a legii si in al doilea rand aceste date ne sunt necesare din punct de vedere statistic”.

Horia Georgescu (ANI): „In privinta controalelor, aici este vorba si de resurse. Nu poti sa faci cu 20 de oameni control national pe achizitii publice, trebuie targetate acele zone care sunt vulnerabile. Alftel, risti sa iti diminuezi resursele”.

Dan Barbulescu (project manager Active Soft Edu): „ANRMAP are posibilitatea sa dea amenzi. Ce nu intra in SEAP sunt achizitiile directe. Cate amenzi ati dat in ultimele 12 luni cu privire la publicarea anunturilor de atribuire?”

Cristina Traila (ANRMAP): „Sunt foarte multe. 1,5 milioane de euro este cuantumul amenzilor pe anul trecut, datele vor aparea in raportul la care lucram”.

Bogdan Lehel-Lorand (presedinte Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor): „Eu cred ca transparenta trebuie vazuta din doua directii. In ceea ce priveste transparenta initierii si derularii procedurii de achizitie publica, eu cred ca s-au facut pasi importanti si putem vorbi de o alta etapa, aceea de dupa semnarea contractului, si daca vreti modul in care se indeplineste contractul, unde avem lacune foarte mari.

Cred ca sunt cinci autoritati publice care verifica numai modul de derulare a unei achizitii. Eu cred ca problema se pune cum se deruleaza contractul, unde avem nevoie de transparenta: de ce un contract nu a fost dus la bun sfarsit, cine este raspunzator”.

Cristina Traila (ARMAP): „Aceasta este si problema pe contractele cu fonduri europene. Noi nu stim cum s-au implemantat proiectele. In realitate despre ce vorbim: s-au cheltuit niste bani, iar cetateanul de pe strada nu vede nimic. Isi executa obligatiile contractuale acel operator, care a castigat licitatia respectiva?

Aceste probleme ar trebui monitorizate de Curtea de Conturi. Eu nu vad existenta aici a Curtii de Conturi”.

Bogdan Chiritoiu (presedinte Consiliul Concurentei): „Singura mea sugestie este sa facem ceva care sa nu dubleze ce avem si sa nu innebunim autoritatile contractante sa dea cam aceeasi informatie, dar intr-un format diferit si sa munceasca mult.

Ce cred eu ca ar trebui sa mai facem este sa avem mai multi “dinti” impreuna, pentru ca deciziile noastre sa fie mai puternice.

Ce tine de noi. Atunci cand avem un caz de cartel pe o licitatie, care este validat de instanta, as vrea sa vad autoritatea contractanta pagubita ca cere daune.

Avem cateva cazuri. Daca castigam la Inalta Curte o sa ies public si o sa incerc sa discut cu autoritatea respectiva sa se duca in instanta. Sa dam si in firma, sa simta si aia presiunea.

Eu tot spun asta mereu ca trebuie sa sesizam si parchetul, in cazul oamenilor de afaceri. Asta nu s-a facut real niciodata pana acum, desi legal putem sa o facem sa vedem ce iese. Pe langa firma, si managerii ar trebui sa raspunda.

Doi: nu am putea face o lista neagra? Sa spunem: daca ai nereguli, nu ai indeplinit prevederile contractuale, te-a prins Consiliul Concurentei ca ai constituit un cartel!”.

Cristina Traila (ANRMAP): „Instantele au posibilitatea sa amendeze companiile cu probleme intre 2 si 15 % din valoarea contracului. Teoretic se poate, deocamdata nu s-a intamplat.

Va dau un exemplu de primarie amendata de noi, pentru ca nu s-a inscris deloc in SEAP, si vorbim de Primaria Otopeni, care a fost amendata cu 200.000 lei. Primarul acestei entitati stia foarte bine ce obligatii avea, a fost notificat, dar a ignorat cu desavarsire acest lucru”.

Andreea Neferu (redactor la Ziarul Financiar): „Noua ca jurnalisti, desi suntem familiarizati cu cautarile pe SEAP, ne este destul de dificil sa gasim informatiile respective si de multe ori solicitam institutiilor sa ne trimita acele date. Noi ne-am lovit foarte tare de intarzierile cu care primim acele date. Sa va dau un exemplu, am trimis aceeasi solicitare la CNADNR dar si la institutiile similare din Bulgaria, Polonia,Ungaria. Nu am inteles de ce din Romania am primit raspunsul dupa trei saptamani, iar din cele trei tari le-am primit dupa patru zile”.

Horia Georgescu (ANI): „Interfata sistemului trebuie sa fie cat de cat prietenoasa, sa fie accesibila publicului.

Pe de alta parte, din punctul de vedere al rezultatelor efective, un rol important il au deciziile Inaltei Curti si aici CSM-ul ar trebui sa intervina, pentru ca avem o problema majora. Aceeasi problema o are si DNA-ul in constituirea patrii civile in dosarele de frauda si coruptie. Numai Inalta Curte, prin deciziile pe care le pronunta, poate sa indice directia.

Sa va dau un exemplu. Noi avem o decizie intr-un caz de conflict de interese la Iasi. Actul a ramas definitiv pe conflict de interese. Am introdus actiunea de anulare a actelor si instanta ne-a spus ca nu se poate, ca este alta materie. Sunt situatii hilare.

Desi avem decizii definitive, nu am reusit, pana in prezent, sa anulam niciun contract. Este foarte important sa vedem o finalitate in aceste procese. Din ce observ si colegii de la Consiliul Concurentei si ANRMAP si ANI au aceleasi probleme de finalitate. Degeaba investigam, degeaba trimitem in instante, degeaba raman deciziile definitive, daca nu avem si sanctiuni clare care sa descurajeze”.

Cristina Traila (ANRMAP): „Curtea de Conturi este una din institutiile cu cea mai putina transparenta din Romania. Am fost in Statele Unite, la institutia federala similara Curtii de Conturi, care tocmai ce isi promovase toate informatiile pe Facebook si pe Twitter. O institutie cu deschidere totala…”

Cornel Calinescu (director in Ministerul Justitiei): „Suntem prea saraci ca sa investim intr-un sistem paralel. Pana la urma este destul de simplu: avem SEAP, avem MCSI si ANRMAP si ANI care lucreaza la optimizarea acestei infrastructuri, sunt resurse financiare alocate deja. Noutatea este ca sistemul trebuie sa fie accesibil publicului mediu. O sa vorbim cu MCSI si o sa optimizam baza de date.

Va pot da exemple de institutii care au ajuns la o transparenta extrema si isi publica ordinele de plata”.

Lelia Oanta (director Departamentul Strategii in cadrul Secretariatului General al Guvernuluiu): „Am avea de ce sa ne legam de lipsa de transparenta. In baza atributiilor SGG este si monitorizarea aplicarii legii transparentei, dar colegii nostrii din ministere nu o prea respecta.In ultimele doua luni de zile, am trimis patru circulare in care semnalam ca nu se raspunde solicitarilor, inclusiv celor adresate RA-APPS. Este si o chestiune de vointa politica. Eu sunt functionar public de 12 ani. Acum intelegem de ce in anii electorali avem in instanta multe plangeri pe lipsa raspunsurilor pe legea transparentei. Se prefera sa nu se raspunda, pentru ca se termina mandatul si platesc cei care vin. Structura pe care o conduc nu a avut, in ultimii trei ani de zile, niciun leu alocat la buget pentru a monitoriza pe cei din minister in aplicarea legii transparentei.

Ma credeti ca avem un nivel extrem scazut de expertiza in toate ministerele a celor care raspund de aplicarea legii 544 si sunt responsabili cu transparenta. Trebuie sa incepem din interior sa ne schimbam. Am semnalat asta si primului ministru Emil Boc, am facut si memorii”.

Cristina Traila (ANRMAP): „Am avut posibilitatea de a
participa la un program al Departamentului de Stat. In SUA, pentru a avea acces la acele documente voluminoase, se percep taxe.

Vorbeam cu ONG-uri mari care au ca obiect aceste probleme de transparenta, au platit pana la 20.000 de dolari pentru informatiile pe care le cauta.

Noi nu avem nevoie de o legislatie suplimentara, avem nevoie de regandirea sistemului.

Avem doua probleme in sistem: lipsa expertizei in comune, in municipii, nu exista juristi in entitatea respectiva, sa nu mai vorbim de experti in achizitii.

Coruptia este a doua problema. Exista o intelegere intre autoritatea contractanta si consultanti. Este evidenta intelegerea si tacerea agentilor economici mari.

Te trezesti in urma unui control sa ai probleme determinate de consultant”.

Cristi Danilet (Consiliul Superior al Magistraturii): „Cred ca avem o problema a aplicarii legii ANI. Spuneati mai devreme ca rolul instantelelor este definitoriu. Avem problema publicarii hotararii judecatoresti in intregime. Nu e de ajuns sa am o hotarare publicata integral, ar trebui sa existe un site cu toate hotararile pe anumite specializari in intregime”.

Care sunt pasii pentru implementarea unui sistem transparent al achizitiilor publice

* Modificarea Sistemului Electronic al Achizitiilor Publice (SEAP), pentru ca acesta sa devina o platforma IT usor de accesat de catre publicul larg, iar gasirea informatiilor sa se faca cu usurinta.

* Noul SEAP ar trebui sa contina si o rubrica speciala, in care institutiile sa isi publice obligatoriu cheltuielile lunare curente.

* Toate institutiile publice sa fie obligate sa posteze pe SEAP contractele indiferent de natura lor si in timp real, in caz contrar sa fie aplicate sanctiuni drastice, care sa ii vizeze atat pe functionarii din departamentele specializate, dar si pe conducatorii unitatii.

* Limitarea pe cat este posibil a acordarii unor contracte fara licitatie publica, gen prin negociere directa sau cerere de oferta.

* Redimensionarea structurilor cu rol in urmarirea modului in care se deruleaza contractele publice si incurajarea lor in a da sanctiuni drastice, inclusiv prin sesizari penale, impotriva autoritatilor contractante, dar si a firmelor private.

* Intocmirea unei liste negre cu acele firme si companii care nu si-au dus la bun sfarsit contractele, iar acestea sa aiba interdictie de a mai accesa bani publici pe o perioada indelungata de timp.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

6 thoughts on “Romania curata i-a adus la aceeasi masa pe toti sefii institutiilor cu atributii in domeniul achizitiilor publice Vezi care sunt solutiile pentru stoparea risipei in administratia publica

  1. Anton Vasile

    O sa fie o interesanta lectura de weekend. concluzii demne de a fi luate in seama de cei interesati de acest subiect. bravo, societate civila. pacat ca nu sunt mai multi ca voi.

    Reply
  2. costel chis

    In tara mafiile din administratia locala sunt transpartinice.Licitaiile sunt trucate.In localitatile mici se cunoaste cine va iesi primar la alegeri .Cei care au rude in provincie stiu cum este situatia,tot asa de bine cum stie si cel mai informat om din tara .

    Reply
  3. Emil Stoica

    Este un spirit puternic care domina societatea romaneasca, spiritul de a fura, a ascunde, a pastra secret, a face cat mai complicat, ambiguu…pentru a putea fura.

    Legisatia e facuta in acest spirit.

    Legislatia trebuie schimbata astfel incat fiecare cetatean sa poata vedea in timp real, fara sa faca nici o cerere, ce bani sunt in fiecare institutie publica, in orice domeniu, cum sunt cheltuiti, cine executa lucrarile si cu ce garantie si pe ce facturi.

    iar constructorii…aici e o mafie incredibila.

    Reply
  4. SP

    Emil@ exact in acest spirit am organizat masa rotunda. din cate am vazut, exista perspective. ca sa nu ramanem aici, la stadiul de vorbe, vom monitoriza si ne vom implica pentru implementarea sistemului supervizor. ro, un sistem de o transparenta totala. primul pas a fost facut, i-am invitat pe toti in jurul aceleiasi mese si le-am transmis tuturor propunerea noastra. acum stim institutional de ce nu merge, ce anume nu merge. stim si si-au clarificat si ei care sunt actiunile comune pe care le au de facut de acum incolo macar. nu este un demers care s-ar putea realiza cat am bate din palme, dar daca suntem consecventi si vor fi si sefii acestor institutii consecventi, speram sa reusim sa transparentizam total achizitiile publice. in sensul celor dorite de tine si, in general, de societatea civila romaneasca.

    Reply
  5. POLITRUCUL

    De la aceasta intalnire asteptam sa se dea publicitatii UN DOCUMENT COMUN din care sa se vada ceva sperante schimbare profunda ca de cosmetizari ne-am saturat pana peste cap.Parerile fiecaruia conteaza dar nu totdeauna, acestea pot si fuziona sau sa fie convergente, pentru a configura si implementa noi modele de succes.Cu aceasta ocazie le-ati oferit MAFIOTILOR prilejul de a se asigura ca nu sunt deranjati.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *