Romania Curată

Raport SAR. Cum s-a manifestat discursul discriminatoriu și instigator la ură în campania electorală din 2014

Deși declarațiile  au fost extreme de variante în ceea ce privește ținta lor, semn că nu a existat o agendă susținută de denigrare a unui grup anume, campania electorală din toamna anului 2014 a fost marcată de discursul instigator la ură împotriva lui Iohannis, manifestat atât prin asocierea etniei sale cu nazismul și antisemitismul, cât şi prin alterizarea sa în faţa electoratului, ca străin sau neromân, arată un raport de cercetare lansat recent de Societatea Academică din România.

Raportul a analizat incidenţa şi tipurile de discurs discriminatoriu sau instigator la ură împotriva minorităților etnice, în special împotriva populaţiei de etnie romă, precum şi a femeilor și a persoanelor de altă religie sau orientare sexuală, din cadrul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 2014. De asemenea, a fost analizată şi evoluţia discursului identificat în raport cu perioada electorală, respectiv înainte de campania pentru alegerile prezidenţiale, în timpul campaniei pentru turul 1, în timpul campaniei pentru turul 2, precum şi imediat după alegeri. A fost vizată,  totodată, reflectarea acestui tip de discurs în mass-media, pe perioada de referinţă.

Discursul instigator la ură împotriva minorităţilor este utilizat, adesea, de politicienii români cu scopul obţinerii de capital electoral. Totuși, înființarea unei instituții cu atribuții în sancționarea acestui fenomen a avut ca efect o creștere a conștientizării, la nivelul publicului, a faptului că aceste tipuri de manifestări sunt condamnabile și că pot și trebuie să fie sancționate juridic și politic.

Deși raportarea cazurilor de discurs instigator la ură la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a devenit o practică comună printre politicieni, în cei peste 10 ani de existență a Consiliului, utilizarea acestui tip de discurs nu a suferit o reducere semnificativă. Campania pentru alegerile prezidențiale din 2014 a reprezentat un moment important în evoluția discursului public din România, mai ales că a avut drept candidați un sas și două femei, se mai arată în raportul numit ”Discursul discriminatoriu și instigator la ură din timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 2014 şi reflectarea acestuia în mass-media”.

Grupurile vizate de discursul instigator la ură în campania electorală din 2014

Grupurile vizate de discursul instigator la ură în campania electorală din 2014

Se poate observa că în perioada analizată, evreii (în general în calitate de victime ale nazismului), au fost principalul grup vizat, adesea ca rezultat al utilizării conotaţiei negative a nazismului în scopuri politice. Numai în proporţie de 5.22% din cele 55.02% din materiale, evreii sunt vizaţi în mod direct.

Utilizarea frecventă a termenului „nazism“ în perioada de referinţă reiese şi din clasamentul celor mai reflectate evenimente de presă din cadrul celor care au vizat etnia.

Criteriul etnic

Un alt grup vizat au fost romii, în 21.69% din materialele care vizau etnia, acestea fiind mai degrabă reflectate în presă înainte de începerea campaniei electorale sau în perioada imediat ulterioară. O posibilă explicaţie pentru această situaţie ar fi axarea discursului populist pe trăsăturile „străine” ale identităţii lui Iohannis în scopul obţinerii de capital electoral.

În ceea ce priveşte reflectarea evenimentelor din lunile anterioare campaniei electorale (1 august – 30 septembrie), acestea au vizat aproape exclusiv criteriul etnic. Adesea, reflectarea discursului a constat în preluarea necritică a declaraţiilor publice sau, în anumite cazuri, a hotărârii CNCD în legătură cu acestea.

În cazul campaniei pentru turul 1 s-a remarcat că, deși în prima etapă a campaniei electorale incidentele de discurs discriminatoriu au vizat mai multe grupuri, reflectarea discursului din media a fost dominată de declaraţia senatoarei Firea în legătură cu familia „incompletă” a candidatului Ionhannis, şi consecinţele juridice ale acestei afirmaţii. Declarația doamnei Firea a totalizat 89,86% din materiale în perioada respectivă. După cum s-a observat din analiza comparativă a discursului discriminatoriu versus reflectarea acestuia în mass-media, declaraţia privind familiile fără copii a fost intens mediatizată, în timp ce alte declaraţii, precum cele la adresa femeilor, legate de religia greco-catolică a unuia dintre candidaţi sau un spot publicitar care invita românii să vină la vot şi avea conotaţii islamofobe, nu au fost de interes pentru media.

Trecerea de la turul I la campania dinaintea turului 2 de scrutin a evidențiat o schimbare a discursului electoral contra lui Iohannis: de la atacul la familia sa, la afirmaţii în legătură cu etnia sa şi trăsături conexe precum limba maternă şi religie. O absenţă notabilă atât din discursul public cât şi din reflectarea acestuia în mass-media sunt romii, care au fost excluşi din dezbaterea politică, precum şi din platformele electorale pe toată perioada campaniei electorale, precum şi după terminarea acesteia. O primă explicaţie pentru această situaţie este exploatarea identităţii lui Iohannis în scopul obţinerii de capital electoral. Dincolo de aceasta ar putea fi reţinută şi lipsa de voinţă politică pentru incluziunea romilor şi perceperea acestei teme ca pe una sensibilă şi de evitat în cadrul campaniei electorale. În ceea ce privește discursul discriminatoriu din perioada ulterioară campaniei și alegerilor prezidențiale din toamna lui 2014, se poate observa diminuarea semnificativă a declarațiilor la adresa etniei germane și a religiei protestante a lui Klaus Iohannis și dispariția acestuia din mass-media. De departe cel mai intens mediatizat eveniment din această perioadă a fost cel al sancționării Gabrielei Vrânceanu Firea pentru declarațiile că Iohannis nu are copii.

Raportul integral poate fi descărcat de aici

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

2 thoughts on “Raport SAR. Cum s-a manifestat discursul discriminatoriu și instigator la ură în campania electorală din 2014

  1. Ligia Dumitrescu

    Îmi cer scuze, de obicei vă citesc cu plăcere și mi se pare că aveți articole și studii interesante. Dar acest studiu.. Poate nu am eu capacitatea să înțeleg și nici informații suficiente…
    Nu pricep de ce afirmați că cei mai discriminați au fost evreii într-o perioadă în care etnia germană, de fapt neromână era „problema”? Când ceea ce se încerca a se incrimina era neapartenența la etnia română, nu apartenența la altă etnie? Nu ințeleg de ce arestarea unui deputat UDMR este prezentată ca discriminare? Și celelalte arestări din acea perioadă trebuie privite tot în cheie etnică? Iar în acest context, nu înțeleg de ce etniile maghiară și gemană apar în doua „felii” în figura 1. (maghiari, germani – 2.33%, respectiv maghiari – 6.98%, precum si germani – 30.29%)? Campania din 2014 a fost rușinoasă și a generat multă repulsie la adresa unor politicieni care s-au dovedit încă o dată abjecți, dar mie nu mi se pare că raportul acesta o prezintă foarte corect.

    Reply
  2. Dumitru

    Ma amuza faptul ca utilizarea lui „nazist” a fost masurata, dar nu cea a lui „comunist”. Pentru mine, ambele cuvinte sunt folosite la fel de pejorativ.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *