-
“În primul mandat, toată lumea s-a luptat cu mine. În acest mandat, toată lumea vrea să fie prietenul meu”, a declarat, la începutul acestui an, Donald Trump, când estimările (confirmate) arătau că se vor strânge 200 de milioane de dolari pentru ceremoniile de învestire cu al doilea mandat de președinte ale Statelor Unite ale Americii (SUA).
-
E un record absolut, după precedentul de 107 milioane de la prima învestire, din 2017, și de aproape două ori și jumătate mai mult decât fondurile strânse de Joe Biden, în urmă cu patru ani. Chefurile sunt, de fapt, oportunități de a cumpăra influență pentru decizii executive și politici publice care să avantajeze marile corporații – în special cele de tehnologie și petroliere.
-
Ca o noutate (pentru ceremoniile de învestire ale președinților americani), Donald Trump a invitat și reprezentanți ai altor state, ca un transfer de imagine și putere către aceștia, dar și de recunoaștere și ”pupat inelul” pentru el. Și nu e de mirare, că printre sutele de mii de invitații (aproximativ 220.000) la sutele de evenimente și petreceri, găsim și niște politicieni de pe la noi, dintre cei mai toată ziua în gură cu ”suveranitatea” neamului nostru.
”Mândri români”, la coadă la pupat inelul
Înghesuială mare, în aceste zile, la învestirea în funcția de președinte al SUA a lui Donald Trump. Un președinte care a optat, pentru prima dată în istoria statului nord-american, să-și înceapă mandatul ca un sultan – cu o ceremonie de pupat inelul, deschisă unor șefi de state și altor politicieni de pe glob.
Mă rog, pupat inelul președintelui ori al unor intermediari, că e nu e loc pentru toți scuturătorii de scame în prima linie. Cum sunt și George Simion și Victor Ponta, plecați și ei la Washington să bage capul în poză. Și s-ar fi dus și Călin Georgescu, doar că nu i-a ieșit pasiența (aia cu invitația primită – pe care n-a văzut-o cineva – să i-o spună memoriei apei).
Nu că ar fi vreo surpriză, chiar dacă e o contradicție vizibilă de pe Marte – taman doi dintre cei mai ”mândrii” dintre ”mândrii” noștri români ”suveraniști” să participe la pupatul inelului? Cum era aia cu ”oculta”, ”puterile străine” bla-bla-bla…?
Nu sunt Simion și Ponta singurii din lumea asta, dar măcar pentru Javier Milei (Argentina) ori Georgia Meloni (Italia) pot înțelege că fac asta pentru a întări influența țărilor lor, în America de Sud, respectiv Europa (și e lucru de mirare că Vicktor Orban nu e pe listă – chit că oficialii guvernamentali din Ungaria lasă de înțeles, pe surse, că Trump pregătește o escapadă la Budapesta, ceea ce ar fi mult mai mult decât prezența președintelui maghiar într-o mulțime difuză, la inaugurare).
Simion ori Ponta s-au dus pentru persoanele lor, să mai agațe niște simpatizanți de pe acasă, cu un plus de penibil pentru Victoraș, care, în 2013-2014, își făcea campanie pentru prezidențiale cu Joe Biden, pe atunci vice-președinte al SUA.
Cumpărare de influență politică de 200 de milioane de dolari
Dar mai mult decât vânarea de influență politică, la ceremoniile și petrecerile de învestire, e de urmărit ce se întâmplă în zona marilor afaceri globale. Musk și petroliștii au investit la greu în campania lui Trump, deci au toate motivele să sărbătorească. Chiar dacă Musk a fost campionul, cele 75 de milioane de dolari investiți de petroliști în campanie nu sunt de lepădat.
Într-atât de veseli sunt petroliștii, încât au organizat propria petrecere pentru învestirea lui Trump (cu invitați mai mult sau mai puțin privați, ca orice eveniment de lobby). Și nu e singura petrecere de acest fel – duduie Washingtonul de zaiafeturi, cu daruri de cinstit alesul pe măsură: la 200 de milioane de dolari e estimată suma totală donată, atenție, DOAR pentru ceremoniile de învestitură.
Dar înainte petroliștilor, în fruntea mesei sunt industriile TIC, iar Musk e doar vârful. Zuckerberg și Gates s-au predat și ei. Bezos și Peter Thiel (fondatorul PayPal) sunt în barca lui Trump de ceva ani. Cel din urmă organizează, de altfel, propria petrecere pentru învestirea lui Trump. Ultimii, dar nu cei din urmă, la raport s-au prezentat și chinezii de la TikTok, care și-au primit deja premiul – salvarea de la închidere în SUA (rămâne doar să așteptăm să aflăm și prețul plătit pentru asta).
Amazon și Meta, Facebook/Instagram, au donat fiecare câte un milion de dolari fondului pentru ceremoniile de învestire ale lui Trump. Sam Altman, CEO al OpenAI și dezvoltatorul chatbot-ului AI ChatGPT, și-a declarat, de asemenea, intenția de a face o donație personală de un milion de dolari.
În timp ce predecesorii săi au încercat să limiteze festivismului acestor bairamuri, punând limite de donații (Barack Obama la maxim 50.000 de dolari, George W. Bush la 250.000), Donald Trump a făcut din aceste ceremonii o cumpărare de influență pe față. În 2017 a strâns 107 milioane de dolari, acum trece de 200 de milioane (comparativ cu Biden, în 2021, care a avut ”doar” 62 de milioane la dispoziție).
”Drill, baby, drill”
Acum să nu-și închipuie că face cineva acte de caritate. Facturile acestor petreceri (cu aproximativ 220.000 de invitați în total – printre ei, și Simion și Ponta, ca să le înțelegeți ”valoarea) li se vor întoarce înzecit donorilor. Câștigurile petroliștilor (creșterea acțiunilor lor la bursă) sunt creditate cu un surplus de 15% pe anul 2024, după ce s-au înțeles cu Trump și i-au vărsat cele 75 de milioane pentru campanie. Un 15% care, în cifre absolute, reprezintă peste 40 de miliarde de dolari. Asta înainte ca politica ”drill, baby, drill” să fie pusă în practic de noua administrație Trump.
Cum deja se știe, TikTok a fost, cel puțin momentan, salvat de la închidere (la doar o zi după intrarea în vigoare a legii privind închiderea).
Rând pe rând, își vor primi fiecare dintre donori recompensa. Iar povestea aia – că de profiturile de zeci, sute, probabil chiar mii de miliarde de dolari, cumulat, vor profita și alții mai săraci, cei care au cea mai mare nevoie de sprijin – cum, spuneam, s-o creadă cei care cred și în memoria apei. Super-oligarhia care s-a aliniat în spatele lui Trump, de voie, de nevoie, dar cu conturile super-pline, nu anunță nimic bun în lume pentru anii care vin. Nici din punct de vedere economic (pentru cei mai mulți), și nici al democrației. Și nu insist acum, că voi mai tot avea ocazia să scriu despre asta (de încălzire, puteți citi, aici, mai mult despre cum investiția în învestire e cumpărare de influență).
Alina Mungiu-Pippidi: Cum să recunoști un fascist pe înțelesul tuturor