Delia Dobrovăț

Cum e să fii în proiectul Școli curate – provocările din procesul de monitorizare a primăriilor

Ca ambasador al proiectului Școli curate în județul Cluj, am depus foarte mult interes și efort în ceea ce aveam de îndeplinit, atât pentru a-mi justifica locul în echipă, cât și pentru scopul proiectului și absolvirea lui.

În perioada de cercetare am dat peste multe întâmplari fiindcă am lucrat cu oameni din medii și categorii sociale diferite, iar fiecare avea problemele și necunoștințele lui. În acest fel am reușit să adun 87% (14 din 16) din răspunsurile cererilor pe care le-am trimis primăriilor de-a lungul lunii martie. Cum se trimit aceste cereri, ce anume am scris și cum am primit răspunsurile, clarific imediat. 

În cerere am solicitat:

  • textul ultimei hotărâri de consiliu local unde trebuie să se regăsească cuantumul și numărului burselor școlare, adoptate conform art. 82 din Legea educației naționale nr. 1/2011;
  • sumele alocate de unitățile administrativ-teritoriale (primării) cu destinația “cheltuieli cu bursele elevilor”,
  • “alte cheltuieli de natura bunurilor și serviciilor, care nu fac parte din finanțarea de bază
  • sumele executate la finele anilor.

Toate aceste date sunt de interes public, iar instituțiile au obligația să le comunice unui astfel de proiect. 

Metoda prin care am trimis aceste cereri pentru a fi valide și demne de răspuns a fost să le scriem prin intermediul platformei Ia statul la întrebări, gestionată de SAR (Societatea Academica din România). 

Procesul de a ajunge la o centralizare monitorizată cu atenție de coordonatori cuprinde mai mulți pași. Primul, trimitem cererile prin platformă și așteptăm un număr de înregistrare pentru fiecare, în termenul legal de 10 zile. Primăriile care nu ne comunică acest număr care trebuie să apară în baza lor de date pentru a intra în lucru trebuie contactate telefonic. În acest punct apar acele întâmplări de care vă spuneam la început.

Să vă dau un exemplu: am avut UAT-uri unde se susținea ferm că e-mailul nostru nu a ajuns la ei, trebuind să îl trimitem si de trei ori, fără a fi “găsite”. În general, vorbim de UAT-uri unde angajații nu sunt pregătiți pentru postul pe care îl ocupă, probabil ajunși acolo prin nepotisme frecvente în domeniu, cazuri în care trebuie să cheme “informaticianul” pentru a deschide adresa de e-mail. Alte cazuri: să retrimitem încă de câteva ori pentru că în zonă a fost pană de curent o perioadă de timp. Aceste dificultăți îmi confirmă faptul că sistemul este la fel de progresiv ca acum 30 de ani, iar secretarii sau contabilii folosesc neștiința ca pe un tertip să nu ne transmită datele.

Într-un final, când avem majoritatea acestor înregistrări, după multe apeluri zilnice în intervalul orar 8-11, atunci când chiar răspundea cineva la secretariatul primăriei, putem avea o imagine asupra UAT-urilor care vor să coopereze și cu care ne vom înțelege, dar și a celor greu de convins, care nu sunt transparenți și cu care nu putem ajunge la un consens pentru că “nu suntem de la consiliul județean”.

Urmează al treilea pas, în care încercăm să adunăm tot prin apeluri repetate răspunsurile cererilor. Aici legea ne este de ajutor pentru că impune un termen de 30 zile de la data înregistrării, în care instituția este obligată să comunice datele solicitate. Avantajul este că îi puteam constrânge prin faptul că expira termenul maxim legal, dar cu toate acestea am dat peste cazuri de neseriozitate, unde era nevoie de mai multă presiune asupra autorităților și uneori de amenințarea cu judecata pentru nerespectarea Legii 544/2001.

Între timp, răspunsurile primite de la primăriile serioase trebuiau monitorizate si cumulate într-un tabel de valori pentru a avea o viziune de ansamblu asupra datelor ce au fost cuprinse în rapoartele proiectului.

Astfel, după apelurile date dimineața în căutarea de răspunsuri, urmează transcrierea și interpretarea sumelor și a datelor în acel tabel, până se conturează finalul părții de cercetare și avem o listă neagră a UAT-urilor care nu cooperează, dar și o părere despre cum sunt împărțite fondurile alocate educației. 

La finalul acestei părți se adună toate informațiile dintr-un județ și se scrie un raport de activitate, susținut de date, care se înaintează primarilor și asociațiilor locale pentru a atrage atenția asupra nerespectării legii sau pentru a felicita buna guvernare și transparența acelor UAT-uri care își îndeplinesc îndatoririle față de elevi. Acum suntem în acest punct și în câteva zile urmează să lansăm rapoartele județene, deci inclusiv pe cel ce vizează finanțarea educației în județul Cluj.

Delia Dobrovăț este ambasador Școli curate în județul Cluj, face parte din clubul de debate al orașului și este implicată în organizarea competiției Cluj Open. În același timp este pasionată de conferințele TEDx, ajutând ca voluntar la desfășurarea acestora.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *