Cristian Ghingheș

Privatizarea fundațiilor pentru tineret. Un experiment în derulare, sub nasul autorităților

După ce v-am prezentat istoria patrimoniului UTC și cum Casa Tineretului din Baia Mare s-a întors în domeniul public, dar și ce scheme de devalizare a fundațiilor pentru tineret există în diferite colțuri ale țării, probabil vă puneți întrebarea: ce reprezintă totuși aceste fundații pentru tineret?

În acest articol, ne propunem să dezlegăm misterul acestor fundații. Sunt aceste fundații publice sau private? Cine le-a înființat? Ce obligații au? Ce facilități au? Cine le controlează?

Scurtă prezentare a fundațiilor pentru tineret

Potrivit art. 2 din Legea nr. 146/2002, fundaţiile judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti sunt persoane juridice de drept privat şi de utilitate publică, autonome, neguvernamentale, nepolitice şi fără scop lucrativ, constituite în baza prevederilor Decretului-lege nr. 150/1990 privind înfiinţarea fundaţiilor pentru tineret, unice la nivelul fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti.

Fundaţiile judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti au ca scop elaborarea, organizarea şi finanţarea de programe specifice şi instruirea, educarea şi formarea tineretului în spiritul tradiţiilor umaniste, al valorilor democraţiei şi aspiraţiilor societăţii româneşti. Sau cel puțin asta prevede legea.

Potrivit art. 29 din aceeași lege, la nivelul fiecărui judeţ, evaluarea, supravegherea şi controlul activităţii fundaţiei judeţene pentru tineret sau a municipiului Bucureşti ar trebui să fie exercitat de către o comisie formată din câte un reprezentant al direcţiei pentru tineret şi sport judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, al prefectului, al consiliului judeţean, respectiv al Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi al direcţiei generale a finanţelor publice judeţene. 

Așadar, aceste fundații pentru tineret au fost înființate de către statul român, prin Decretul-lege nr. 150/1990, cu scopul de a administra patrimoniul UTC în scopul elaborării, organizării și finanțării de programe specifice şi instruirea, educarea şi formarea tineretului în spiritul tradiţiilor umaniste, al valorilor democraţiei şi aspiraţiilor societăţii româneşti.

Aceste fundații, ca toate fundațiile de altfel, sunt persoane juridice de drept privat, însă cu un regim juridic special, reglementat atât prin Legea nr. 146/2002, cât și prin alte legi sub care pot intra aceste fundații, de la caz la caz.

Caracterul de utilitate publică al fundațiilor pentru tineret

După cum se poate vedea mai sus, Legea nr. 146/2002 stabilește caracterul de utilitate publică pentru aceste fundații. Această calificare vine cu anumite drepturi și obligații, descrise în O.G. nr. 26/2000 și în Legea nr. 350/2006.

Drepturi, conform O.G. nr. 26/2000:

  • dreptul de a i se atribui în folosință gratuită bunurile proprietate publică;
  • dreptul de a menționa în toate documentele pe care le întocmește ca asociația sau fundația este recunoscută ca fiind de utilitate publică.

Drepturi, conform Legii nr. 350/2006:

  • dreptul a fi supus la plata taxelor și impozitelor locale la nivelul minim prevăzut de Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare (n.r. actualmente Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal).

Obligații, conform O.G. nr. 26/2000:

  • obligația de a menține cel puțin nivelul activității și performanțele care au determinat recunoașterea;
  • obligația de a comunica autorității administrative competente orice modificări ale actului constitutiv și ale statutului, precum și rapoartele de activitate și situațiile financiare anuale; autoritatea administrativă are obligația să asigure consultarea acestor documente de către orice persoană interesată;
  • obligația de a publica, în extras, în termen de 3 luni de la încheierea anului calendaristic, rapoartele de activitate și situațiile financiare anuale în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, precum și în Registrul național al persoanelor juridice fără scop patrimonial. Modelul extrasului situațiilor financiare se aprobă prin ordin al ministrului finanțelor publice.

Aceste aspecte sunt confirmate și de către Secretariatul General al Guvernului:

Condiții de obținere a statutului de utilitate publică:
Conform actului normativ indicat, dobândirea statutului de utilitate publică de către fundațiile de tineret are loc de drept prin constituirea în condițiile legii.

Drepturi și obligații ce revin în baza statutului de utilitate publică: Fundațiilor județene pentru tineret și a municipiului București le revin toate drepturile și obligațiile prevăzute în cuprinsul legii citate.

Entitatea cu atribuții de evidență și control: Conform Legii nr. 146/2002, Ministerul Tineretului şi Sportului (M.T.S.) ține evidența fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti, potrivit regulamentului de punere în aplicare a dispoziţiilor legii, prin Registrul fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti, acestea având obligaţia de a comunica de îndată orice modificări survenite în organizarea, funcţionarea şi activitatea lor.

Acum gândiți-vă: aveți impresia că fundațiile și-au respectat obligațiile de mai sus?

Am făcut o cercetare și nicio fundație pentru tineret nu a publicat în Monitorul Oficial rapoartele de activitate. Despre “performanțele activității” ce să mai vorbim? Totuși, acestea apar în clar în evidența Guvernului, care are sarcina ca obligațiile organizațiilor de utilitate publică să fie respectate.

Totuși, curios este că în setul de date publicat de guvernul tehnocrat, fundațiile de tineret nu apăreau în lista asociațiilor și fundațiilor de utilitate publică ce a fost urcată pe platforma de date deschise a Guvernului. Greșeală sau omisiune? Să fi contat în această privință și persoanele care erau atunci la conducerea Ministerului Tineretului și Sportului, de vreme ce și proiectul de Lege a tineretului de atunci prevedea un regim și mai favorabil fundațiilor de tineret? :)

Oricum, facilitatea fiscală prevăzută în Codul fiscal, făcută cu dedicație pentru fundațiile pentru tineret, demonstrează cum aceste fundații caută să obțină cât mai multe drepturi, fără să nu își îndeplinească nicio obligație.

Fundațiile pentru tineret sunt persoane juridice de drept privat, dar și organisme de drept public

Subtitlul poate părea surprinzător, însă este o realitate. Aceste fundații pentru tineret, înființate de către stat, nu sunt simpli “particulari”, ci reprezintă organisme de drept public în sensul Legii achizițiilor publice.

Legea nr. 98/2016 Articolul 4:

(1) Au calitatea de autoritate contractantă în sensul prezentei legi:

(…) b) organismele de drept public; (…)

(2) Prin organisme de drept public în sensul alin. (1) lit. b) se înțelege orice entități, altele decât cele prevăzute la alin. (1) lit. a) care, indiferent de forma de constituire sau organizare, îndeplinesc în mod cumulativ următoarele condiții:

  1. a) sunt înființate pentru a satisface nevoi de interes general, fără caracter comercial sau industrial;

  2. b) au personalitate juridică;

  3. c) sunt finanțate, în majoritate, de către entități dintre cele prevăzute la alin. (1) lit. a) sau de către alte organisme de drept public ori se află în subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea ori controlul unei entități dintre cele prevăzute la alin. (1) lit. a) sau ale unui alt organism de drept public ori mai mult de jumătate din membrii consiliului de administrație/organului de conducere sau de supraveghere sunt numiți de către o entitate dintre cele prevăzute la alin. (1) lit. a) ori de către un alt organism de drept public.

Legea nr. 146/2002,  Articolul 10:

(1) Conducerea fundaţiilor judeţene pentru tineret şi a municipiului Bucureşti este asigurată de un consiliu alcătuit din 5 membri, dintre care:

  1. a) 3 numiţi de consiliul judeţean, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti;

Ce vrea să zică legea aici? Legea achizițiilor publice are la bază directiva privind achizițiile publice, iar în Uniunea Europeană nu contează cum te numești, ci ce regim juridic ai. Astfel, pentru Uniunea Europeană și legislația națională, faptul că ești condus, supravegheat etc. de stat te face organism de drept public, ca să nu poți fenta legea achizițiilor publice.

De altfel, în SICAP există înregistrate doar 4 fundații pentru tineret drept autorități contractante: Timiș, Botoșani, Buzău, Mehedinți. Deci putem face achiziții publice când stă Bruxelles-ul în spate, că în rest, nu…

Persoanele aflate în conducerea fundațiilor pentru tineret sunt funcționari publici, în sens penal. Aici lucrurile devin mult mai serioase.

Potrivit art. 175 alin. (2), este considerată funcţionar public, în sensul legii penale, persoana care exercită un serviciu de interes public pentru care a fost învestită de autorităţile publice sau care este supusă controlului ori supravegherii acestora cu privire la îndeplinirea respectivului serviciu public.

Mai țineți minte acuzațiile aduse lui Ticu Plăcintă de procurorii DNA?

S-a reţinut că în perioada 21.06.2011 – 19.03.2012, suspectul Ticu Plăcintă, în calitate de președinte al FTMB și de președinte al Consiliului de conducere în cadrul aceleiași instituții (persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, creată prin lege având ca scop unic derularea de programe pentru tineri și un patrimoniu imobiliar semnificativ, destinat exclusiv realizării acestui scop), în exercitarea atribuțiilor de serviciu decurgând din funcțiile de conducere anterior menționate, a luat mai multe decizii prin care a deturnat obiectul de activitate și scopul special pentru care s-a înființat FTMB, destinația patrimoniului propriu și a resurselor materiale ale organizației de tineret, cauzând în acest mod, pentru perioada aprilie 2012-octombrie 2016, un prejudiciu total de 5.925.072 lei în dauna FTMB. Paguba reprezintă venituri nerealizate, urmare acțiunilor ilicite ale suspectului Ticu Plăcintă, ce au fost redirecționate către SC Tin Management Grup SA, societate comercială special constituită în acest scop, astfel încât aceeași sumă de bani reprezintă și foloase necuvenite, obținute, în aceeași perioadă, de SC Tin Management Grup SA.

Ordonanța DNA precizează inclusiv că efectuarea urmăririi penale față de Ticu Plăcintă se face sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu dacă “funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul foloase necuvenite, cu consecințe deosebit de grave”.

Deci, nu o spunem noi, o spune DNA. Ce înseamnă asta? Dacă persoanele nu ar avea calitatea de funcționar public, potrivit art. 308, limitele speciale ale pedepsei pentru infracțiunile de corupție/serviciu se reduc cu o treime. 

Concluzii

Deși conducătorii acestor fundații încearcă să se ascundă sub noțiunea de “persoană juridică de drept privat”, în realitate aceste fundații sunt PUBLICE, caracterul de drept privat fiind doar o caracteristică esențială a fundațiilor, ca specie de persoană juridică. De aici rezultă și titlul acestui articol. Indivizii aflați la conducerea fundațiilor și-au privatizat activitatea, pentru a eluda legile și pentru a nu da socoteală. Dar procurorii sunt deja pe urmele lor. 

Nu trebuie să reamintim care este sancțiunea penală pentru fentarea legii achizițiilor publice, așa cum se vede că fac aceste fundații.

P.S.: Pe 30 aprilie se împlinește termenul de 6 luni promis de Ionuț Stroe pentru a publica un raport despre aceste fundații. Așteptăm cu nerăbdare acest raport și noi credem că i-am dat deja o mână de ajutor.

„Vă răspund de la bun început că sunt în asentiment cu dumneavoastră. Trebuie să pornim de la mentalitatea că aceste fundații pentru tineret sunt autonome și neguvernamentale. Patrimoniul pe care îl dețin este unul extrem de important. Evident că trebuie să rezolvăm această situație. În virtutea constituționalității, îmi pot asuma că în 6 luni de zile pot face un raport cu situația actualizată a acestor fundații și să o prezint în comisia de Tineret Educație și Sport. E o chestiune care trebuie în mod clar rezolvată”, a explicat Ionuț Stroe, citat de gândul.ro.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *