Ioana Avadani

Presa din România, coruptă și luptătoare anti-corupție: Serviciile secrete „probabil prea virulente” (IV)

Acest raport, care face parte dintr-o cercetare ANTICORRP, analizează o serie de studii de caz în care se urmărește interacțiunea dintre jurnalişti, editori, mediul de afaceri și activitatea politică. Ele descriu diferitele atitudini pe care le-au adoptat jurnaliştii în raport cu fenomenul corupției și impactul pe care l-au avut asupra sistemului mediatic și a luptei împotriva corupției. Autorii investighează felul în care în România a avut loc o tranziție importantă de la presa tradițională la o presă alternativă electronică sau social media mai ales datorită autocenzurii și corupției generalizate din cazul Roșia Montană, cînd redacții întregi au acceptat să-și vândă independenţa editorială în schimbul avantajelor materiale obținute de companiile lor. O contribuție a adus și faptul că piața publicității din România a fost afectată de criza economică (de la 540 milioane de Euro în 2008, la 309 milioane în 2011 și 306 milioane în 2012 ). În aceste condiții bugetele pentru publicitate alocate de RMGC au constituit o gură de oxigen mult așteptată pentru multe din agențiile de presă din România. Acest lucru a dus la transferul subiectului la jurnaliști independenți, ONG-uri și persoane interesate, în special prin intermediul rețelelor sociale și a dus la prăbușirea încrederii în presa tradițională. Spre deosebire de Occident, unde o presă de calitate este amenințată de fake news, la noi social media amenință că va face curat în corupta și partizana presă tradițională. Dată fiind ambiguitatea rolurilor jucate de unii jurnaliști și organe de presă, o curățare a presei din România e o sarcină imposibilă, și așa avem simultan probabil cea mai coruptă presă din Europa care luptă cel mai energic contra corupției.

Studiul de caz 4: Serviciile secrete „probabil prea virulente”

Acest al patrulea caz a apărut aproape ca o alegere naturală în urma analizei efectuate pentru pregătirea primelor trei, după ce s-a observat apariția frecventă și repetată a anumitor nume și instituții.

De-a lungul anilor, serviciile de informații s-au infiltrat în redacții, au conturat dezbaterea publică din România și au câștigat încrederea publicului, în defavoarea jurnaliștilor. Studiind câteva cazuri de corupţie din România, implicarea presupusă ori confirmată a serviciilor de informații a apărut ca o trăsătură comună.

În cazul „gardianul șantajist”, principalele instrumente utilizate atât pentru demascare, cât și pentru șantaj, au fost stenogramele convorbirilor personale sau documentele private. Dacă pentru documentele sensibile, sursa de proveniență s-a dovedit a fi chiar Agenția Națională de Integritate, sursa de proveniență a stenogramelor convorbirilor înregistrate a rămas incertă. Conform presei, unele dintre ele au fost stenograme ale interceptărilor care s-au desfășurat în spații publice (la restaurant), în timp ce altele au fost ale convorbirilor interceptate în mașină. Se vehiculează ideea că interceptarea a fost realizată de către Departamentul de Informații și Protecție Internă (DGIPI) – serviciul intern de informații al Ministerului de Interne. DGIPI a negat orice implicare în acest caz. Nu au fost desfășurate investigații suplimentare pentru clarificarea acestui aspect.

În cazul RMGC acest lucru a fost mai puțin vizibil și mai puțin dezbătut, la fel ca majoritatea subiectelor care aveau legătură cu proiectul Roșia Montană Gold Corporation (RMGC). Cu toate acestea, legăturile sunt de necontestat. Deși întregul proiect RMGC a fost iniţiat în 1995,  abia în septembrie 2013 o comisie parlamentară ad-hoc i-a invitat, printre alții, pe șefii SRI și SIE pentru a discuta „fiabilitatea RMGC și posibilele influențe asupra procesului decizional”. În declarația sa, directorul SRI George Maior a spus că SRI a transmis peste 500 de rapoarte referitoare la Roșia Montană, în perioada 1999-2013. Subiectul Roșia Montană apare și în Monografia SRI – 25 de ani în care se menționează că „din nefericire” investiția a fost împiedicată de „atitudini/reacții induse în diverse medii, plasate fie în spectrul susținerii, fie în cel al opoziției față de proiect”[1].

Legătura dintre subiectul Bacteristan și serviciile de informații a fost evidentă încă de la bun început. La începutul lunii mai 2016, jurnaliștii GSP au publicat afirmațiile unui doctor care a declarat că informase deja de 8 ani SRI despre problema dezinfectanților. În aceeași zi (9 mai) SRI a precizat într-un comunicat de presă că serviciul a transmis către cei abilitați peste 100 de rapoarte, dintre care unele și despre infecțiile nozocomiale (intraspitalicești). Patru dintre rapoarte făceau referire la organizarea de licitații aranjate pentru favorizarea companiei aflate în centrul scandalului, Hexi Pharma, la contracte preferenţiale, la încălcarea termenilor de referință pentru licitații sau la proceduri de achiziție defectuoase. Aceste rapoarte au fost transmise către trei autorități locale și către Ministrul Sănătății. [2] În mod ironic, și spitalul SRI a cumpărat produse Hexi Pharma, dar a reziliat contractul după ce a observat nereguli privind procedura de licitație.

În spațiul public românesc a avut loc o întreagă dezbatere neplăcută și anevoioasă cu privire la prezența ofițerilor acoperiți în presa din România, la toate nivelurile: reporteri, moderatori de emisiuni, formatori de opinie, editori și deținători sau beneficiari ai organizațiilor media. S-au făcut schimburi de acuzații, unele persoane au recunoscut deschis că au colaborat cu fosta Securitate (printre care și Sorin Roșca Stănescu), pe când altele au spus că au fost recrutate sau că li s-au propus funcții în cadrul serviciilor de informații în perioada când lucrau ca jurnaliști. În ianuarie 2015, George Maior, șeful Serviciului Român de Informații, a recunoscut public, într-un interviu pentru B1TV, ceea ce deja toată lumea bănuia: și anume faptul că instituţia pe care o conducea are ofițeri sub acoperire care lucrează în media. “Există ofițeri acoperiți SRI în media, iar această practică există și în alte state democratice.  (…) Misiunea lor este de a strânge informații care au legătură cu securitatea națională a țării”.[3] , a spus acesta. El a mai adăugat, de asemenea, că un astfel de ofițer acoperit reprezintă o “armă puternică” pentru orice serviciu secret.

Cu sau fără prezența presupușilor ofițeri acoperiți în redacții, oricine poate observa caracterul părtinitor, într-o oarecare măsură, al presei. Acest lucru este vizibil în mod special atunci când ajung în spațiul public subiecte legate de securitatea națională sau elemente de pe lista de priorități a SRI, cum ar fi stocarea datelor, legislația referitoare la cartelele SIM preplătite sau securitatea cibernetică națională.

În ianuarie 2015, după ce Curtea Constituțională a României a declarat neconstituțională legea privind înregistrarea obligatorie pentru cartelele SIM preplătite, George Maior și-a exprimat public nemulțumirea. „Dacă se va întâmpla o catastrofă, voi ști spre cine să arăt cu degetul”, a declarat George Maior ca urmare a deciziei CCR[4]. După o săptămână, el a demisionat. Ulterior, a recunoscut că demisia lui a avut legătură cu eșecul legilor Big Brother „pe care, probabil, le-am susținut cu prea multă virulență”.[5]

Trebuie remarcată omniprezența serviciilor de informații în dezbateri pe subiecte sensibile și în interiorul diferitelor instituții care nu au o legătură directă cu securitatea națională. Când Agenția Națională de Administrare Fiscală și-a intensificat activitățile pentru a reduce evaziunea fiscală și a demarat raiduri la sediile societăților, în martie 2015, Prim Ministrul Victor Ponta a confirmat că 140 de ofițeri SRI au fost detașați să sprijine ANAF. „Este ceva normal”, a spus acesta.[6]  În septembrie 2015, au intrat în vigoare noile reglementări privind jocurile de noroc online. Jucătorii români pot utiliza numai site-uri autorizate de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc. În cazul în care încearcă să acceseze site-uri neautorizate, este afișat un mesaj de avertizare pentru a-i împiedica să încalce legea. Puțini oameni știu că, de fapt, mesajul este generat printr-un server al Serviciilor de Telecomunicații Speciale (STS), către care sunt direcționate toate posibilele accesări ilegale. Atunci când a fost întrebat de ce trebuie ca STS să facă acest lucru și nu furnizorii individuali de servicii de Internet, ONJN a răspuns: „Ei s-au oferit”.[7] SRI face turnee prin licee, prezentându-le elevilor oportunităţi de carieră promițătoare.

În anul 2016, SNSPA a anulat un concurs pentru ocuparea unui post de lector după ce comunitatea academică din cadrul școlii a dezvăluit că singurele două persoane care au candidat, fără ca măcar să aibă un contracandidat (după ce respectivul contracandidat s-a retras) pentru postul disponibil, erau angajate ale SRI și dețineau deja funcții didactice în cadrul Academiei Naționale de Informații.[8]

SRI a inițiat o nouă modalitate de comunicare cu publicul larg, atrăgând cu succes publicul din rețelele sociale, folosindu-se de postări hazlii, sfaturi practice despre securitatea cibernetică, despre cum să reacționezi în cazul amenințărilor cu bombă și, bineînțeles, postând noutăți despre activitatea serviciului. Pagina Serviciului este urmărită de mai mult de 50.000 de persoane.

Concluzie

Cele patru studii de caz prezentate descriu un ecosistem media foarte complicat și sinuos, cu jurnaliști și organizații de presă care adoptă atât roluri pozitive, cât și roluri negative în demascarea corupției Nu este ceva neobișnuit pentru un astfel de tip de jurnalist/organizație să joace uneori un rol pozitiv și alteori unul negativ. Nu este ceva neobișnuit ca aceeași tehnică jurnalistică – precum utilizarea surselor anonime sau a scurgerilor de informații – să fie folosită și în scopuri pozitive, și în scopuri negative. Aceasta arată că discuția despre rolul jurnalistului și al presei în combaterea corupției este lipsită de consistență, că lipsesc soluțiile general valabile, iar relevanța depinde foarte mult de contextul existent. De asemenea, studiile de caz prezentate aici au demonstrat că presa este influenţată și uneori controlată de interese non-editoriale (ex: actori politici, din mediul de afaceri sau din cadrul serviciilor de informații).

Spre deosebire de Occident, unde o presă de calitate este amenințată de fake news, la noi social media amenință că va face curat în corupta și partizana presă tradițională. Dată fiind ambiguitatea rolurilor jucate de unii jurnaliști și organe de presă, o curățare a presei din România e o sarcină imposibilă, și așa avem simultan probabil cea mai coruptă presă din Europa care luptă cel mai energic contra corupției.

[1] http://opiniatransilvana.ro/rosia-montana-in-monografia-sri/

[2]http://www.euractiv.ro/justitie/sri-a-dat-patru-informari-in-cinci-ani-pe-subiectul-hexi-pharma-una-singura-catre-ministerul-sanatatii-4431

[3] http://www.evz.ro/directorul-serviciului-roman-de-informatii-george-maior-este-invitatul-emisiunii-lumini-si-umbre.html

[4] http://www.digi24.ro/Stiri/Digi24/Actualitate/Stiri/Recent+reconfirmat+la+sefia+SRI+George+Maior+critica+CCR+pentru+

[5] http://www.gandul.info/politica/george-maior-fostul-sef-al-sri-de-ce-mi-am-dat-demisia-14029593

[6] http://www.nasul.tv/exploziv-ponta-confirma-ca-in-spatele-actiunilor-anaf-stau-ofiteri-acoperiti-sri/

[7] Autorul acestui articol a participat la respectiva întâlnire, însă presa nu a relatat nimic despre acest subiect.

[8] Mai mult decât atât, cele două persoane erau soțiile directorului adjunct al SRI, respectiv, prim adjunctului procurorului general al României. http://www.romaniacurata.ro/comunitatea-academica-din-snspa-reactioneaza-impotriva-imixtiunii-sri-in-spatiul-universitar/


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *