Antonia Pup

Pisica a fost ruptă. Considerații privind structura anului școlar 2022-2023

De când a fost anunțată noua structură a anului școlar 2022-2023, dreapta conservatoare deplânge renunțarea la tezele semestriale, în timp ce stânga progresistă denunță creșterea numărului de zile de școală. Acesta este, după mine, un bun indicator al faptului că decizia privind modificarea structurii anului școlar este decizia corectă. Pentru prima oară după un an și jumătate de mandat, ministrul Educației, care se bucură de sprijinul unei largi coaliții, dar și al Cotroceniului, un ministru care este prin excelență un om al sistemului, a demonstrat că poate să îl încalece, ținând busola corectă. În cuvinte puține, structura anului școlar 2022-2023 înseamnă:

  • Mai multă libertate pentru cadrele didactice – astfel, profesorii buni vor fi motivați să devină și mai buni, transformând timpul mort dedicat încheierii mediilor și planificării semestriale în timp pentru învățare;
  • Mai multă școală (180 de zile vs. aprox. 165, cât are anul școlar în prezent) – ceea ce înseamnă că aceeași programă școlară va putea fi acoperită într-un mod mai relaxat și mai aerisit, eliminându-se practica galopării prin programa școlară. Mai mult decât atât, după trei ani școlari în pandemie, prelungirea anului școlar în vederea recuperării conținuturilor pierdute este o măsură complet rezonabilă și de bun simț. Să ne aducem aminte că doar anul trecut elevii români au pierdut 110 zile de școală (adică jumătate), timp pierdut care se traduce prin competențe dezvoltate în mică măsură sau deloc;
  • Respectarea, de către sistemul de educație, a curbei de efort, prin alternarea perioadelor de învățare (sub formă de module), cu vacanțe periodice;
  • Sprijin pentru cei mai dezavantajați dintre copii, pentru care o vacanță mai scurtă de vară înseamnă șansa de a nu fi decuplați de la învățare pentru o perioadă prea lungă de timp;
  • Beneficii pentru antreprenorii locali, pentru care vacanța de iarnă înseamnă posibilitatea de a își dezvolta afacerile (de multe ori, singura), în timp ce copiii practică sporturi de iarnă. În acest sens, este de notat faptul că inspectoratele școlare județene vor avea posibilitatea să decidă singure perioada vacanței de iarnă.

Pe lângă structura anului școlar, același ministru avansează posibilitatea introducerii evaluării standardizate, veste primită cu reticență de unii profesori, probabil aceiași care refuză să utilizeze rezultatele evaluărilor de la clasa a II-a, a IV-a și a VI-a pentru a își optimiza propriul stil de predare. Evaluările respective au fost introduse prin Legea educației naționale nr. 1/2011, deci ideea introducerii în sistemul educațional românesc a evaluărilor pe model PISA nu este una nouă. Cum vor fi utilizate rezultatele evaluărilor standardizate care se doresc a fi introduse? Vor fi ele transformate într-o medie generală utilizată pentru admiterea copiilor în ciclul liceal de învățare, vor sta la baza selecției cadrelor didactice și a elaborării unor programe de educație remedială cu impact real și măsurabil asupra sistemului de învățământ? Sunt întrebări la care ministrul Educației trebuie să ofere un răspuns a cărui urgență nu poate fi pusă în paranteză.

Dacă a fost sau nu o acrobație făcută doar pentru imagine, dacă va fi sau nu urmată de măsuri complementare (între care introducerea evaluării standardizate), rămâne de văzut, iar posteritatea va decide dacă Sorin Cîmpeanu s-a ridicat la nivelul încrederii actorilor politici care, nu o dată, i-au acordat garanții peste garanții și cecuri în alb. Până atunci, societatea trebuie să fie pregătită să internalizeze următorul mesaj, singurul care a trecut proba timpului, la 7 ani de la lansarea proiectului de reformă România Educată: reforma educației nu o face ministrul Educației din biroul său de la București, ci fiecare profesor, elev, părinte în parte, cu har, disciplină și exigență. Internalizând acest mesaj, ne dăm seama că prin perpetuarea erorii de logică a terțului exclus – vrem calitate, nu cantitate! – nu facem decât să părem ridicoli în încercarea de a demonstra că suntem pregătiți pentru un sistem educațional cu adevărat performant, așteptându-l, eventual, pe tavă de la Cotroceni sau de pe Berthelot.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

5 thoughts on “Pisica a fost ruptă. Considerații privind structura anului școlar 2022-2023

  1. Adrian

    „perpetuarea erorii de logică a terțului exclus – vrem calitate, nu cantitate! ”

    Slogan ca oricare altul, eroare de logică e prea mult spus.
    Ca la „noi muncim, nu gândim!” – de parcă muncea ori (sic!) „gândea” cineva la marșul respectiv.

    Reply
  2. Catalin

    S-a renuntat la teze in sensul ca nu mai sunt obligatorii? Presupun ca orice profesor e in continuare liber sa evalueze cunostintele elevilor printr-o teza.

    Reply
  3. Priceputu

    vezi, tânăr tânăr, dar copt, serios băiat! zice: „Tatițo, unde nu e moral, acolo e corupție, și o soțietate fără prințipuri, va să zică că nu le are!…”

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *