Vasile Ernu

Când piaţa bate viaţa: privat versus public

MedLife, unul dintre marii furnizori privaţi în domeniul serviciilor medicale, ne vorbeşte despre sistarea activităţii. Mai ales pe zona coronavirus. Motivul nu e boala, pacientul ci piaţa.

Deci piaţa bate viaţa. Ni se promite: „reluarea activităţii pe măsură ce condiţiile de piaţă se vor îmbunătăţi”. Acum în plină criză şi pandemie cînd avem enormă nevoie de serviciile lor? Cam cinic.

Dar dacă pandemia nu e profitabilă ce le putem cere?

Imaginaţi-vă că acum tot sistemul public – aşa cum e el cu mari probleme şi subfinaţat – ar fi privat?

Ne scuzaţi: ne vedem după ce-şi revine piaţa căci viaţa vostră nu costă nimic. Noi nu avem pacienţi ci doar clienţi. Aşa e la război? Pentru cine luptă aceştia? Ah, pentru fondurile de investiţie. Ne scuzaţi

Iată de ce sunt lucruri care nu se supun pieţei, comerţului şi profitului. Viaţa e prea scumpă pentru a avea un preţ. Ca şi educaţia. Ca şi aerul şi alte resurse fundamntale pe care le-am vîndut demult.

De aceea ele sunt bunuri publice, universale, gratuite, finanţate printr-un fond de solidaritate. Ca în mai toate ţările din UE.

Şi o bîrfă ironică de pe net: Cică Ministrul Costache şi-a dat temisia pentru că el a fost trimis să privatizeze sistemul public de sănătatea nu să-l rechiziţioneze sau mai rău să naţionalizeze sistemul privat de sănătate.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

One thought on “Când piaţa bate viaţa: privat versus public

  1. T.R. 52

    Acum 1000 de ani, religia bătea viața, acum 100 de ani națiunea bătea viața, acum 50 de ani partidul bătea viața. A venit și rândul pieței. Dacă alegem și acceptăm piețari să ne conducă viețile, la ce să ne așteptăm? Ni se vor umple plămânii de tehnocrație feudală-balcanică, în loc de oxigen, și vom crăpa. Unii acum, repede, alții mai târziu.
    Ironia sorții este că și fără măști tot nu vedem ce suntem, adică niște fraieri plecați după fentele unor șmenari transparenți. Luptăm cu coronavirusul donând doi euro prin telefon și baricadându-ne în case cu câte 30 kg de paste și-i înjurăm pe mondialiștii care ne dau internet și Netflix și ne pot tăia și apa de spaghete.
    Într-o vorbire hronicărească, am putea zice că nu băncile sunt sub om, ci invers. Mai ales când oamenii aparțin unei nații fără sânge-n moaște și percep spălatul ca pe-o corvoadă.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *