La începutul lunii august, Consiliul Național al Elevilor (CNE) s-a întrunit la Baia Mare pentru a-și alege noua conducere, funcția de președinte fiind obținută de nemțeanul Petru Apostoaia, elev al Colegiului Naţional „Petru Rareş”.
Am fost foarte curioși să îl cunoaștem și mai ales să aflăm ce își propune în mandatul său, așa că am stat de vorbă cu el și am abordat subiecte precum problemele elevilor, lucrurile care ar trebui schimbate în învățământ, relația CNE cu ministerul, (sub)finanțarea educației în România, dar și colaborarea pe care o avem în cadrul proiectului Școli Curate.
1. Cum te simți în noua haină de președinte al Consiliului Național al Elevilor?
Sincer să fiu, nu este foarte diferit de ceea ce făceam înainte, ca vicepreședinte, însă încep să simt o presiune din ce în ce mai mare pe umeri: responsabilități, decizii de luat. Momentan, e bine. Și am încredere că va fi și mai bine.
2. Ce crezi că i-a făcut pe reprezentanții din județe să te aleagă pe tine? Ai făcut vreo alianță/înțelegere înainte de alegeri sau pur și simplu te-ai prezentat cu un program în fața lor la Adunarea Generală de la Baia Mare?
Am ales să stau departe de orice fel de jocuri de putere, de lobby și de influențe. Am vrut ca, în cazul în care sunt ales, să știu că sunt „curat”. Nici cei mai apropiați dintre colegi nu au știut ce conține dosarul meu de candidatură până în ziua cu pricina. Pentru a fi transparent, am prezentat colegilor din Adunarea generală planul de acțiune și strategia, aceștia având timp să le analizeze și să decidă dacă au încredere în mine sau nu.
3. Cum ai ajuns să te implici în mediul educațional și să îți reprezinți colegii la nivel școlar, iar apoi pe județ și pe urmă la nivel național? Ce te mână în această luptă?
Sincer să fiu, când am intrat în Consiliul Școlar al Elevilor, nu aveam habar despre conceptul de „reprezentare”. În clasa a IX-a, am văzut niște afișe prin liceu, am vrut să aflu mai multe, dar se pare că deja trecuse perioada de depunere a candidaturilor, așa că am așteptat până în clasa a X-a.
– octombrie 2016. Se anunțau alegeri pentru Consiliul Școlar al Elevilor, dar nu știam pe ce post să candidez: mă gândeam la secretar sau vicepreședinte, dar nu președinte. Eram nehotărât, până în ultimele zile în care se putea depune candidatura, când mi s-a spus „Ia și candidează pe președinte, altfel, nu am pe cine să votez!”, pe lângă alte încurajări. Am candidat, am fost ales.
– noiembrie 2016. Nici la nivel județean nu eram sigur că vreau să ajung președinte, însă, după multe încurajări, am reușit.
– august 2017. Am candidat pentru funcția de vicepreședinte al CNE, am fost ales. Încă de atunci mă gândeam să candidez pentru funcția de președinte, însă nu la acea sesiune de alegeri.
– august 2018. După un an în care am muncit, greșit și învățat, am candidat; eram nesigur dacă vreau sau nu, dar am făcut-o oricum. Astfel, am ajuns președinte al CNE.
Când eram mic, m-a prins „microbul” reprezentării, în urma unei petiții inițiate de unchiul meu… însă abia după prima adunare generală a CNE la care am participat, în decembrie 2016, am înțeles ce presupune. Este vorba despre a uita de interesele tale și, în general, de tine. Nu mai sunt Petru, ci sunt un reprezentant. Interesele generale primează în fața celor personale. Trebuie să fii tare, fie că poți sau nu. Trebuie să fii un lider, un exemplu. Trebuie să ai un spirit de revoluționar… și mult curaj. Ai nevoie de un caracter puternic, altfel te pierzi în jocurile din jurul tău. Și, foarte important, trebuie să crezi în mai bine; mai bine pentru aproape 3 milioane de persoane. Aceasta e cea mai puternică motivație: să știi că poți influența în mod pozitiv viața colegilor tăi și a celor care te urmează.
4. Să zicem că ești ministru și că ai de partea ta majoritatea parlamentară. Care sunt principalele lucruri pe care le-ai schimba în școlile și liceele din România?
În primul rând, aș modifica felul în care se realizează finanțarea de bază. Aș porni de la nevoile elevilor, cadrelor didactice și a infrastructurii, indiferent care sunt acestea, și aș acorda fonduri pentru a le satisface. Concomitent, aș dezvolta niște mecanisme prin care banii să fie investiți cu cap, nu părăduiți. Modul în care sunt folosiți banii este, deseori, ineficient. În al doilea rând, aș modifica etapele prin care o persoană este obligată să treacă pentru a deveni cadru didactic. Această meserie este, în opinia mea, cea mai importantă: de la educație pornesc toate celelalte ocupații. De ce majoritatea elitelor nu aleg să devină dascăli? De la această întrebare trebuie să pornim și să acționăm în consecință, dacă vrem un sistem educațional de calitate; dacă rămânem blocați în ideea că la școală se face doar transfer de cunoștințe teoretice și ignorăm laturile pratică, personală și profesională, ar fi o idee să concediem toate cadrele didactice și să le înlocuim cu niște roboței.
5. Cum abordează Consiliul Național al Elevilor discuțiile pe marginea noii Legi a educației? Cum vă veți implica în dezbateri și care vor fi principalele direcții pe care vi le asumați?
La cererea noastră, am fost incluși în Consiliul Consultativ al MEN pentru elaborarea noii legi a educației, cu statut de invitat permanent. Din această poziție putem urmări și influența cel mai eficient conținutul noului act normativ, astfel încât să putem acționa în interesul elevilor. Ne dorim să organizăm dezbateri și mese rotunde în teritoriu, astfel încât cât mai multe opinii și argumente să ajungă la noi. Unele dintre direcțiile principale sunt reprezentate de descentralizare, formarea cadrelor didactice și finanțarea de bază.
6. Cum vezi relația cu Ministerul Educației Naționale, având în vedere că structura pe care o conduci a fost înființată de minister și funcționează în baza unui ordin de ministru? Mulți afirmă că actualul statut juridic al CNE este o problemă în ceea ce privește independența structurii. Ce are de gând noua conducere a CNE pe care o reprezinți pentru a ieși din această situație gri?
Știi cum e, mulți afirmă multe. Nu, statutul juridic al CNE nu este o problemă în ceea ce privește independența structurii, iar ultimii ani de funcționare sunt o dovadă a acestui lucru. Momentan, dezbatem anumite proiecte pilot, însă vom detalia când vom ajunge la niște concluzii.
7. Făcându-mi temele pentru atelierul pe care l-am susținut la AG CNE de la Baia Mare, am constatat că o serie de consilii județene ale elevilor fie nu au activitate, fie nu desfășoară acțiuni relevante de reprezentare astfel încât să facă ceva concret pentru elevi. Ce planuri aveți să le activați și să le puneți pe direcția cea bună?
Ne-am asumat ca mandatul acesta să acordăm o mai mare importanță formării membrilor din teritoriu, astfel încât calitatea activității CJE-urilor să crească în sensul asumat de structură, cel de reprezentare a elevilor, nu cel de organizare de proiecte „flower-power”. Totodată, vom efectua mai multe vizite în județe, pentru a motiva membrii și a rezolva problemele existente.
8. În contextul proiectului “Școli curate” în cadrul căreia ne-am parteneriat, ce poate face CNE cu toate structurile sale județene și școlare pentru o mai bună guvernare a școlilor și liceelor?
În contextul proiectului „Școli curate” ne-am asumat să diseminăm prin rețeaua noastră materialele și uneltele dezvoltate și să găsim oameni resursă care să pună în aplicare acele idei. Totodată, ne dorim să formăm cât mai mulți elevi în spiritul acelui proiect, astfel că, în atelierele de formare pentru membrii noștri, vor fi incluse și aspecte din cadrul „Școli curate”.
9. Care crezi că este rolul membrilor Consiliului elevilor pentru a obține mai mulți bani de la autoritățile locale pentru școlile din comunitățile noastre și implicit pentru abolirea “fondului școlii”, un fenomen ilegal și încă de mare actualitate?
Rolul acestora este să mobilizeze elevii astfel încât aceștia să refuze și să denunțe încercările de colectare ilegală a fondurilor, iar cu ajutorul elevului reprezentant în Consiliul de Administrație să ceară o finanțare corespunzătoare de la unitatea administrativ-teritorială responsabilă de respectiva unitate de învățământ. Totuși, de multe ori, auzim cazuri în care elevii sunt amenințați cu scăderea notei la purtare pentru neplata contribuției. Vina nu este doar a elevilor; în fond, nu noi dăm banii, ci părinții. Aceștia ar trebui să ia o atitudine fermă împotriva abuzurilor din școli și să nu se mai complacă unor cutume care ne-au adus în stadiul actual. Totodată, sfătuiesc directorii, diriginții și profesorii fără de conștiință să își aducă aminte că școala nu este o afacere, că școala nu are autonomie completă, că elevii și părinții acestora nu sunt niște ATM-uri umblătoare, că actul instructiv-educativ trebuie să fie de calitate și la clasă, nu doar la „meditații”, că ei există și muncesc pentru elevi, nu vice-versa. Mă opresc aici cu frustrările; poate, cândva, facem un articol despre toate aspectele deranjante din școli, săvârșite de fiecare actor în parte.
10. În final, spune-ne câte ceva despre tine: ce pasiuni te atrag, unde vrei să mergi la facultate și ce planuri de viitor ai? Crezi că există “viață după CNE”?
Iubesc să merg pe munte, să umblu hai-hui; prefer să merg pe jos decât cu mașina/mijloace de transport în comun, dacă distanța e rezonabilă. Îmi place foarte mult să grădinăresc; m-am născut la țară și tot acolo locuiesc, așa că este, oarecum, natural. Pe lângă grădinărit, mă pasionează și animalele: am câteva pisici, un câine, iar recent am cumpărat pui de găină și de rață. După cum se vede, îmi place să îmi produc singur hrana, astfel că vara aceasta am reușit să fabric vreo 16 litri de bere, chiar acasă. Procesul a fost destul de greu, pentru că nu am echipament profesional, însă l-am savurat din plin – atât înainte, cât și după fermentația mustului. Îmi place foarte mult să gătesc, în special paste și preparate cu carne; dacă eu sunt bun pe partea aceasta, fratele meu mai mic face niște deserturi extraordinare. Acestea sunt o parte din pasiunile mele…
Ca mulți alți elevi implicați în reprezentare, îmi doresc să ajung la Facultatea de drept din cadrul Universității din București. După ce termin dreptul, vreau să dezvolt câteva idei de afacere – altă pasiune de-a mea.
Măi… probabil există. Nu cunosc pe nimeni distrus de CNE, astfel că am speranța că voi ieși viu și întreg din structură. Mottoul meu este: va fi bine.
visez la ziua in care o sa aud politicienii zicand la fel: Nu mai sunt X-ulescu, ci sunt un reprezentant. Interesele generale primează în fața celor personale