Parlamentul a votat legea de măcelărire a parcurilor naționale. România a fost avertizată deja de CE că riscă o condamnare la Curtea de Justiție a UE

Camera Deputaților a adoptat una dintre cele mai toxice legi anti-mediu, cu risc de condamnare la Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Legea anti râuri, anti parcuri naționale și anti alte arii naturale protejate a fost adoptată, astăzi (miercuri, 15 octombrie), de o alianță ad-hoc dintre PSD, PNL și UDMR împreună cu AUR și celelalte partide extremiste. USR a fost singura formațiune care s-a opus adoptării, înregistrându-se 262 de voturi ”pentru” și 33 ”împotrivă”.

România Curată a dezvăluit, în premieră, încă de la începutul săptămânii, că propunerea legislativă inițiată de liderul senatorilor PSD Daniel Zamfir, cu sprijin de la PNL și AUR, a intrat în procedură accelerată de aprobare, după ce, inițial, în decembrie 2022, a fost respinsă de Senat și a avut rapoarte nefavorabile în comisiile de la Camera Deputaților, din martie 2023.

După aproape trei ani în care a fost ținută la sertar, fără un vot final în plenul Camerei Deputaților, propunerea legislativă a fost reactivată în contextul în care organizațiile neguvernamentale au început să câștige în Justiție în procesele în care sunt atacate cele mai recente autorizații, avize și o hotărâre de Guvern favorabile proiectelor, iar ministra Mediului, Diana Buzoianu, a refuzat să urgenteze autorizarea unor proiecte fără parcurgerea procedurilor legale.

Tot România Curată a mai dezvăluit că principala beneficiară din spatele proiector hidroenergetice din arii naturale protejate este firma controlată de un condamnat penal definitiv, Hidroconstrucția, care anunța, încă de acum un an, că va prezenta un plan de ieșire din insolvență bazat pe aceste proiecte.

În esență, legea adoptată astăzi ar permite modificarea limitelor ariilor naturale protejate pentru proiecte hidroenergetice, dacă acestea sunt declarate ca fiind de siguranță națională de către CSAT. Printr-un amendament introdus săptămâna trecută, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) ar urma să modifice, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii noi limite pentru ariile naturale protejate vizate.

Prevederea în sine este impredictibilă și, implicit, neconstituțională, în condițiile în care, în conformitate cu OUG 57/2007, MMAP are competență să modifice doar limitele ariilor de interes comunitar, pentru celelalte arii protejate – cum e cazul Parcului Național Defileul Jiului și a Parcului Național Călimani (vizate de proiectele în discuție) – este nevoie de Hotărâre a Guvernului.

Proiectele hidroenergetice din arii naturale protejate afectează atât situri Natura 2000, cât și parcuri naționale, în unele părți acestea suprapunându-se.

Modificarea în sine, pare mai degrabă un pretext pentru a pune presiune pe Diana Buzoianu, după ce PSD și AUR n-au votat moțiunea împotriva acesteia inițiată de AUR pornind de la același subiect, dar au atenționat-o public că ar face-o dacă nu urgentează autorizarea ultimelor proiecte comuniste din ariile naturale protejate.

Ne paște infringementul și condamnarea la Curtea de Justiție a Uniunii Europene

În privința încălcării directivelor comunitare de mediu, Comisia Europeană a transmis, în mod expres, încă din 2021, că proiectele de hidrocentrale nu se încadrează printre excepțiile prevăzute în mod expres și în mod limitativ printre cele pentru care modificarea limitelor ariilor naturale protejate e permisă.

Curtea de Justiție a UE a emis mai multe hotărâri care clarifică condițiile în care statele membre pot desemna sau modifica limitele siturilor lor Natura 2000.

Asemenea acțiuni sunt legale numai în una dintre următoarele trei circumstanțe: dacă există o eroare științifică dovedită și reală dacă există evoluții naturale al căror impact asupra habitatelor sau speciilor de interes european nu poate fi prevenit ca o consecință a aplicării corecte a articolului 6 alineatul (4) din Directiva Habitate.

Astfel, desemnarea siturilor Natura 2000 sau modificarea limitelor acestora care are ca rezultat o desființare totală sau  parțială nu este posibilă pentru a permite activități economice precum construcția de centrale hidroelectrice.

fragment din răspunsul reprezentanților CE către Agent Green, decembrie 2021

Răspunsul din partea fostului comisar de mediu al CE Virginijus Sinkevičius nu lasă loc de interpretări – modificarea limitelor ariilor naturale protejate pentru proiecte hidrotehnice ne va duce în infrigement și condamnare la CJUE. Dar ce mai contează că cetățenii români vor ajunge să plătească amenda, că vom rămâne cu apele și pădurile distruse, câtă vreme firma controlată de condamnatul penal definitiv va încasa zec

IMPORTANT: Conform Protocolului Kumming – Montreal, România și-a asumat să ajungă până în 2030 la 10% din suprafața țării inclusă în zone cu protecție strictă. Același obiectiv îl avem și ca membră a UE. La ora actuală, România are un procent de doar aproximativ 1,5% de suprafețe protejate strict, care va fi diminuat dacă proiectele comuniste din arii naturale protejate vor fi duse la capăt.

Ultima speranță, Nicușor Dan

Chiar dacă USR s-a opus, ca partid, adoptării propunerii legislative, unii lideri locali au susținut-o și e puțin probabil că vor mai strânge semnăturile necesare (50 de deputați sau 25 de senatori) pentru o sesizare la CCR, ca în 2022, când un proiect similar a fost declarat neconstituțional în urma demersurilor USR.

În aceste condiții, președintele României poate trimite legea la re-examinare sau o poate ataca la CCR. Într-o decizie recentă, CCR a respins o sesizare venită din partea Președinției României, după ce, inițial, legea fusese trimisă la re-examinare. Potrivit Curții, doar dacă în urma re-examinării ar fi avut loc modificări, președintele ar mai putea contesta constituționalitatea. În caz contrar, se consideră că președintele a pierdut termenul de sesizare. Cum, cel mai probabil, în cazul trimiterii la re-examinare, actuala majoritate PSD-PNL-AUR etc. ar adopta legea în aceeași formă, președintele n-ar mai putea ataca la CCR. În aceste condiții, Nicușor Dan va avea doar alternativa sesizării directe a CCR, dacă intenționează să-și exercite această prerogativă.

Aici, răspunsul integral primit, în 2021, de Agent Green:

Loading...

Taking too long?

Reload document

| Open in new tab

Pe același subiect:

ALERTĂ! În Camera Deputaților s-a dat liber distrugerilor de parcuri naționale pentru proiectele dedicate firmei unui condamnat penal definitiv

Mobilizare civică. Mii de semnături împotriva propunerii legislative în doar două zile, Semnează și TU și dă mai departe:

Revoltă civică: mii de semnături, în doar câteva ore, pentru salvarea parcurilor naționale. Cetățenii vor respingerea unei legi criminale, respinsă inițial, acum trei ani, în Parlament, dar reînviată peste noapte