Doar trei dintre candidații la Primăria Municipiului București și două dintre partidele pe care le reprezintă susțin condamnarea penală a proprietarilor, administratorilor, concesionarilor sau chiriașilor de spații verzi care plătesc pentru distrugerea și tăierea fără drept a arborilor și a vegetație forestiere de pe acestea, cum s-a întâmplat în cazul Parcului IOR. Surprinzător, unul dintre candidații favoriți (și partidul pe care îl reprezintă), care a semnat Pactul pentru IOR, nu răspuns întrebărilor transmise de România Curată. Printre cei care nu au răspuns se numără și alt favorit, care a dispus sacrificarea unei bucăți importante din alt parc al Capitalei pentru a face loc unei parcări, care a făcut să crească traficul, aglomerația și poluarea în zonă.
Întrebările au fost transmise principalilor candidați și partidelor din spatele lor, în contextul în care, pe 22 noiembrie, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a pus în consultare publică proiectul de Ordonanță de urgență pentru înăsprirea sancțiunilor privind tăierile fără drept ale arborilor din spațiile verzi urbane, prin modificarea art. 140 alin. (1) din Legea nr. 331/2024 privind Codul Silvic.
Societatea Academică din România (SAR) și România Curată au transmis MMAP o propunere de reintroducere a sancționării penale a distrugerilor și tăierilor fără drept a arborilor din parcurile și alte spații verzi ale orașelor încă din august 2023, când au început consultările publice pentru adoptarea noului Cod Silvic. Inițial, propunerea a întâmpinat opoziție din partea majorității parlamentare din acel moment și a fostului ministru al Mediului, Mircea Fechet, Totuși, în urma intensificării presiunii civice și a creșterii iritării publice legate de distrugerea Parcului IOR, la sfârșitul anului trecut, amendamentul a fost adoptat la Camera Deputaților, însă cu o modificare de ultim moment, propusă chiar de fostul ministru Mircea Fechet, care le-a permis avocaților interpretări care să pledeze împotriva aplicării sancțiunii în cazul distrugerilor care au continuat în Parcul IOR, iar luna trecută s-au extins în alte spații verzi din apropiere (detalii aici).
Ținând cont de evoluția lucrurilor, SAR și România Curată consideră că sancțiunea propusă în proiectul de OUG este prea ”blândă” pentru a-i speria pe cei care ajung să câștige zeci și sute de milioane de euro din dezvoltări imobiliare, mall-uri sau parcări construite în locul spațiilor verzi distruse.
De aceea, România Curată a transmis MMAP două propuneri:
- creșterea limitelor pedepselor (pentru a fi similare cu cele din Codul Penal care sancționează infracțiunile împotriva sănătății, în forma cea mai gravă, în care se produce decesul uneia sau a mai multor persoane); în motivarea unor pedepse mai aspre am trimis datele din studiile făcute în peste 90 de orașe europene (inclusiv din România), care arată că menținerea suprafețelor acoperite cu arbori în orașe crește numărul deceselor premature cauzate de efectul de insulă de căldură urbană;
- sancționarea cu aceeași pedeapsă nu doar a făptașilor (de multe ori persoane cu venituri mici, care își asumă riscurile unei pedepse penale contra unor sume derizorii), ci și a proprietarilor, administratorilor, concesionarilor și chiriașilor acestor spații care plătesc, legal sau informal, pentru distrugerea lor.
De asemenea, ținând cont că pentru adoptarea OUG, iar apoi a legii de adoptare a OUG, în Parlament, trebuie să existe o majoritate în Executiv și în Legislativ, dar și pentru că e o problemă care privește direct Bucureștiul, România Curată a transmis câte trei întrebări candidaților la Primăria Capitalei și partidelor care îi susțin (unde e cazul). După o săptămână de la trimiterea întrebărilor am primit răspunsuri doar de la o parte dintre cei cărora le-au fost adresate, pe care le redăm mai jos.
A fost vorba de trei întrebări:
- dacă susțin sancționarea penală a distrugerilor și tăierilor de arbori din spațiile verzi din intravilan, în forma prevăzută în proiectul de OUG,
- dacă susțin o creștere a limitelor pedepselor (de la 5 ani la 12 ani și interzicerea unor drepturi), în mod similar cu sancțiunea prevăzută în Codul Penal pentru infracțiunile împotriva sănătății publice (în forma agravată, în care se produce moartea uneia sau a mai multor persoane;
- dacă susțin aplicarea aceleiași pedepse și proprietarilor, administratorilor, concesionarilor sau chiriașilor care plătesc pentru distrugerea lor.
Ana Ciceală și SENS susțin ambele propuneri
Primele răspunsuri le-am primit de la președintele SENS, Andrei Macsut, și de la candidata SENS Ana Ciceală (1). ”SENS susține protejarea spațiilor verzi din localități. Distrugerea unui arbore este asemenea distrugerii unei cișmele sau a unui alt bun public”, a argumentat Andrei Macsut.
”Efectele benefice ale spațiilor verzi și vegetației se cunosc, iar distrugerea vegetației se poate argumenta că dăunează sănătății publice. Dacă distrugerea unui singur arbore nu este neapărat sesizabilă, atunci când vorbim de hectare întregi de spațiu verde, efectele cumulate se pot resimți în calitatea vieții”, a arătat președintele SENS, care a adus în discuție beneficiile spațiilor verzi nu doar pentru sănătatea publică, cât și pentru cea mintală. ”Oamenii au nevoie de vegetație și spații deschise, în primul rând pentru sănătatea mintală. Una dintre recomandările pe care terapeuții o fac persoanelor în stare de depresie sau epuizare este să petreacă mai mult timp în natură, în parc și în aer liber. Dacă acestea sunt vandalizate sau distruse cu totul, dispar și efectele benefice pe care le au. Nu putem trăi numai printre construcții și beton ci trebuie să ne preocupe și calitatea vieții pe care o ducem, care este clar îmbunătățită de spații verzi pline de vegetație”, a spus Andrei Macsut.
De asemenea SENS a mai transmis că trebuie adresată sursa problemelor: ”Constituția garantează dreptul la proprietate și stabilește că se pot pune prin lege niște limite asupra sa, tocmai să protejeze drepturile celorlalți. Este deci răspunderea proprietarilor sau administratorilor să aibă grijă de spațiile verzi pe care le dețin. Așa cum nu poți folosi mașina personală să mergi cu viteză mare prin oraș pentru că îi pui pe alții în pericol, nu poți nici distruge un bun aflat pe proprietatea ta dacă astfel afectezi negativ comunitatea”.
În contextul în care, ulterior adresării întrebărilor, scandalul legat de Parcul IOR a avut un nou episod – distrugerea unei părți din stratul vegetal rămas după defrișări, incendieri, otrăviri de rădăcini, sub pretextul organizării ilegale a unui târg de Crăciun – candidata SENS, Ana Ciceală, a răspuns printr-o postare pe rețelele sociale:
”Acum, există o nouă inițiativă de modificare a Codului Silvic, prin ordonanță de urgență, prin care tăierea și distrugerea fără drept a arborilor din spațiile verzi să fie pedepsită cu închisoarea. Am citit-o și consider că e prea puțin pentru a stopa distrugeri asemănătoare, care, tot în această perioadă, s-au extins și în alte spații verzi din apropierea Parcului IOR.
Susțin propunerea venită din zona civică privind creșterea limitelor sancțiunii penale pentru asemenea fapte, de la nivelul propus în proiectul de OUG la nivelul pedepselor din Codul Penal pentru infracțiunile împotriva sănătății publice, pentru că avem deja studii la nivel orașelor europene care arată că în funcție de acoperirea (sau lipsa de acoperire) cu arbori a orașelor, mortalitatea prematură cauzată de efectul de insulă de căldură poate să scadă (ori să crească).
Și susțin și propunerea ca aceeași sancțiune penală cu închisoarea să fie aplicată și proprietarilor, administratorilor, chiriașilor ori concesionarilor unor spații verzi care plătesc firme sau persoane juridice pentru a tăia și distruge arborii și vegetația de pe ele, pentru că ei sunt principalii responsabili și, ulterior, principalii beneficiari cinici ai distrugerilor”, publicat Ana Ciceală pe pagina ei de Facebook. Ana Ciceală este implicată de mai mulți ani în apărarea Parcului IOR, fiind inițiatoarea, în Consiliul General al Municipiului București, a unei hotărâri de mărire drastică a amenzilor pentru fiecare arbore tăiat sau distrus fără drept (hotărâre blocată inițial în CGMB, reluată de consilierii USR și adoptată ulterior încheierii mandatului ei).
Dan Trifu va propune și alte modificări pentru proiectul de OUG
Într-o discuție telefonică, Dan Trifu, candidat independent cu un istoric de activist de mediu îndelungat, ne-a transmis că susține sancționarea cu aceeași pedeapsă a proprietarilor, administratorilor, concesionarilor sau chiriașilor care plătesc pentru distrugerea spațiilor verzi și a mai spus că va trimite MMAP și alte propuneri de clarificare legate de definirea spațiilor verzi, pentru a nu mai lăsa loc de interpretări.
Un alt candidat independent cu istoric în apărarea spațiilor verzi, Vlad Gheorghe, ne-a spus că poziția lui legată de distrugerile și tăierile fără drept de arbori e cunoscută. L-am rugat să detalieze și să răspundă și la întrebările punctuale. Între timp și-a anunțat ieșirea din cursă și susținerea altui candidat, Ciprian Ciucu.
Ce au transmis Dominic Fritz și Cătălin Drulă
Președintele USR, Dominic Fritz, a subliniat că proiectul de OUG a fost inițiat de ministra Mediului, Diana Buzoianu (USR) și nu există niciun dubiu că-l vor susține până la capăt: ”Categoric toți membrii USR ai Guvernului și parlamentarii vor susține acest proiect. De altfel, USR luptă de ani de zile împotriva acestor tăieri. Anul acesta, în consiliul general București s-a votat proiectul USR de majorare semnificativă a amenzilor pentru tăieri ilegale. De la 25 de lei per copac, amenzile au crescut între 3.000–5.000 de lei”.
”Parlamentarii USR vor vota sancționarea penală a distrugerilor de arbori, a promis președintele USR. Ordonanța propusă de ministra USR a Mediului Diana Buzoianu propune pedepse de la 6 luni la 3 ani, similare cu infracțiunile împotriva sănătății publice (nota RC: propunerea România Curată este de creștere a limitelor de la 5 la 12 ani., similare cu infracțiunile împotriva sănătății publice în forma agravată, în care se produce moartea uneia sau a mai multor persoane).
Dominic Fritz a mai arătat că USR ca susține fără echivoc sancționarea penală a tuturor responsabililor de distrugeri, nu doar a executanților: ”Categoric da, legea penală nu vizează doar executanții, dar și pe cei care instigă sau comandă astfel de infracțiuni și este normal să descurajăm astfel de practici la toate nivelurile”.
Candidatul USR la Primăria Municipiului București, Cătălin Drulă, este aliniat cu președintele partidului și ministra Mediului pe această temă: ”Susțin sancționarea penală a acestor fapte, deoarece spațiile verzi urbane au un rol esențial pentru sănătatea populației și pentru calitatea mediului. Tăierea sau distrugerea ilegală a arborilor afectează direct orașul, crește poluarea aerului, reduce biodiversitatea și scade calitatea vieții. Exemple recente, precum tăierile masive și controversate din Parcul IOR, arată cât de vulnerabile sunt aceste zone și cât de ușor pot fi distruse în lipsa unor sancțiuni penale ferme. În condițiile în care aceste pierderi sunt greu sau imposibil de recuperat pe termen scurt, este justificat ca legea să prevadă sancțiuni penale care să descurajeze comportamentele abuzive. Vestea bună este că Diana Buzoianu, colega mea și ministra USR a Mediului, tocmai a pus în transparență ordonanța pe care propune ca tăierile cum au fost cele din parcul IOR să fie infracțiuni, care se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.”, a declarat Cătălin Drulă pentru România Curată.
La rândul lui, acesta s-a pronunțat pentru condamnarea tuturor responsabililor pentru aceste distrugeri: ”Susțin sancționarea penală în egală măsură a celor care instigă, comandă sau finanțează astfel de acțiuni. Responsabilitatea pentru protejarea spațiilor verzi trebuie să primeze față de interesele economice sau personale. Dacă doar executanții sunt sancționați, iar beneficiarii rămân nepedepsiți, legea devine ineficientă. Egalitatea de tratament penal garantează un efect preventiv real și descurajează distrugerile deliberate realizate prin intermediari”, a argumentat candidatul USR.
Cine nu a răspuns
În mod surprinzător, nu a răspuns întrebărilor transmise pe trei adrese publice de mail (la partid, la primăria de sector și la Guvern) candidatul PNL, Ciprian Ciucu, și nici partidul care îl susține. Asta în condițiile în care Ciprian Ciucu a semnat și și-a asumat în mod public Pactul pentru IOR.
Nu a răspuns nici Daniel Băluță și nici partidul pe care îl reprezintă, PSD. Dar asta nu e neapărat o surpriză, în condițiile în care primarul Sectorului 4 a sacrificat o parte importantă din Parcul Tineretului pentru a realiza o parcare. Daniel Băluță prezintă, în continuare, parcarea din parc ca fiind un model de urmat, deși aceasta nu e destinată locuitorilor din zonă și efectele au fost de încurajare și facilitare a transportului cu mașina personală din alte cartiere ale Capitalei, nu cu transportul în comun, implicit o aglomerare a traficului și o creștere a poluării.
De asemenea, nu a răspuns nici AUR și nici candidata pe care o susțin pentru Primăria București, Anca Alexandrescu.
(1) Întrebările au fost transmise pe adresele de mail publice ale candidaților și/sau partidelor și/sau pe whatsapp.
IMPORTANT: 15 organizații și grupuri de acțiune civică au transmis Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor amendamente și propuneri pentru îmbunătățirea proiectului de OUG privind sancționarea penală a distrugerilor și tăierilor fără drept din spațiile verzi din orașe. Printre propuneri se numără și cea formulată de România Curată pentru sancționarea penală a proprietarilor, administratorilor, concesionarilor și chiriașilor care plătesc pentru distrugerea spațiilor verzi pe care le dețin/administrează în orașe.
Pe același subiect:
Este un pas important faptul că tema protejării spațiilor verzi ajunge în dezbaterea publică și în programele candidaților. Distrugerea arborilor și a parcurilor nu afectează doar estetica orașului, ci are consecințe directe asupra sănătății și calității vieții. Mi se pare esențial ca legea să îi responsabilizeze nu doar pe executanți, ci și pe proprietarii și administratorii care finanțează aceste distrugeri. Bucureștiul are nevoie de politici ferme pentru a păstra puținele zone verzi rămase.