Sesizarea Parchetului General in cazul Alexandru Visinescu a fost posibila pe
baza Legii 27/2012, lege pe care am scris-o impreuna cu Sever Voinescu, care a
depus-o in Parlament alaturi de alti parlamentari romani, si care a fost
adoptata in martie 2012. Legea 27/2012 a inlaturat prescriptia pentru omor, in
diferite situatii, iar detalii despre aceasta pot fi consultate aici, aici si aici.
In esenta, am
propus in legea 27/2012:
1. inlaturarea prescriptiei
raspunderii penale pentru infractiunile de omor (omor, omor calificat, omor
deosebit de grav si infractiuni intentionate care au avut ca urmare moartea
victimei) pentru care nu s-a implinit termenul de prescriptie la data
intrarii in vigoare a acestei legi.
2. introducerea
sintagmei “indiferent de
data la care au fost comise” pentruimprescriptibilitatea infractiunilor de genocid, crime contra umanitatii si de
razboi.
Legea 27/2012 a fost publicata in Monitorul
oficial din 20 martie 2012, acesta fiind momentul intrarii in vigoare.
In cazul
Visinescu, pot fi luate in calcul doua variante:
1. In perioada comunismului, calculata pana la
22 decembrie 1989, prescriptia a fost suspendata, deci nu a curs. Exista
hotarari judecatoresti in acest sens.
Asta inseamna ca termenul de prescriptie incepe sa curga din 22 decembrie 1989,
cand a fost inlaturat regimul comunist. Termenul la care se implineste
prescriptia speciala pentru omor deosebit de grav este de 22 de ani si
jumatate, adica in iunie 2012. Altfel spus, in martie 2012, cand a intrat in
vigoare Legea 27/2012, prescriptia speciala nu se implinise in cazul Visinescu.
O ancheta a procurorilor poate analiza si acest aspect.
2. Prizonierii erau „persoane cazute sub
puterea adversarilor” (politici, in astfel de cazuri), ceea ce scoate cazul
Visinescu din sfera dreptului comun si il duce in sfera normelor legale
dedicate „infractiunilor de genocid, crime contra umanitatii si de razboi”. In legea 27/2012, pe care am scris-o
pentru a introduce in dreptul romanesc imprescriptibilitatea omorului, am prevazut si imprescriptibilitatea infractiunilor de genocid, contra umanitatii
si de razboi “indiferent de data la care au fost comise”.Aceste infractiuni pot fi cercetate si judecate oricand. Exista, asadar, si
varianta incadrarii faptelor comise de
Alexandru Visinescu in categoria „crime impotriva umanitatii” care nu se prescriu niciodata,
indiferent de legea nationala de la data comiterii lor.
Procurorii si judecatorii au obligatia de a
incadra juridic faptele descrise in sesizarea IICCMER in cazul Visinescu in
functie de ancheta si de probe, dar si pe baza dreptului international. Ma
refer in primul rand la art. I al Conventiei ONU asupra imprescriptibilitatii
crimelor de razboi si a crimelor impotriva umanitatii.
Conventia ONU porneste de la un precedent
istoric ilustru, cel al Cartei Tribunalului Militar International de la
Nürnberg, ale carei principii de drept international sunt recunoscute ulterior prin Rezolutiile ONU 3 (I) si 95
(I) din 13 februarie 1946 si 11 decembrie 1946. Finalitatea Conventiei ONU este aceea de a stabili un regim juridic
derogator pentru un set de infractiuni, in sensul in care acestea sunt
declarate imprescriptibile, indiferent de momentul la care au fost comise si
indiferent daca, la momentul comiterii lor, acestea constituiau incalcari ale
legii penale nationale in tarile in care
au fost comise (Rezolutia Adunarii Generale ONU, nr. 2391 (XXIII) din 26
noiembrie 1968, Art. 1). Este de
notorietate ca aceste prevederi s-au aplicat pentru fapte comise anterior
adoptarii lor (cum sunt crimele de genocid, contra umanitatii si de razboi
din timpul celui de la doilea razboi mondial).
Legea
27/2012 si dreptul
international le permit procurorilor sa faca ancheta si judecatorilor sa
condamne, pe baza de probe. Din martie 2012, discutia despre prescriptia
pentru omor, genocid, crime impotriva umanitatii sau de razboi este o falsa
problema.
Declaratia poate fi citita si pe internet, la adresa: http://www.monica-macovei.ro/blog/2013/08/09/visinescu-poate-fi-anchetat-argumente-juridice/
Felicitari pentru modificarile legislative, sunt necesare macar ca reparatie morala, niciodata nu este prea tarziu.
Ar trebui ca si faptele de coruptie si abuzurile petrecut in anii 90 sa nu poata fi prescrise. Vezi cazul Terom Iasi, Nicolina Iasi, ARO Campulung.
Doamne ajuta! Inseamna ca nici lui Iliescu nu i se pot ierta crimele facute împotriva umanitatii în Piata Universitatii. Când începe procesul acestui mare criminal?
Felicitari stimata doamna! Poate se va face ceva. Desi ma indoiesc… Cred ca prescrierea trebuie interzisa si-n cazul mitei, traficului de influenta si pagubelor mai mari de 1.000.000 de euro. Si in cazul tuturor celor ce se sustrag de la ancheta si judecata. Iar judecatorii/procurorii/politistii care tergiverseaza sine die rezolvarea unui dosar penal, sa fie adusi in judecata pentru favorizarea infractorului.
Respect! Sper sa candidati pentru Cotroceni.
Cam slabute aceste “instrumente”. NUP-urile vor fi floare la ureche pentru bravii nostri procurori iar sentintele “nevinovat” pentru judecatorii nostri spagari. Doamna e usor “defazata” si ilustreaza din nou valabilitatea proverbului cu profetul si tara sa. Poate ca prin alte parti a avut “succesuri” cu asemenea lucruri, la noi a esuat lamentabil! Numai daca ne gandim la momentul condamnarii comunismului ca “regim criminal si ilegitim” si momentul initierii faimoasei legi, amintite mai sus, si ne dam seama imediat ca ceva nu este in regula. Cu atat mai mult cu cat, daca tin bine minte, la vremea aceea doamna Macovei era ditamai ministru de justitie! A dormit si ea in bocancii statului, ca toti ceilalti! Si-ar mai dormi…dar, vai, vin alegerile…nasol….