Ați putea spune că întrebarea din titlu nu prea are sens, în contextul în care legea precizează explicit că fiecare candidat este obligat să lase la biroul electoral o declarație pe propria răspundere că nu a fost colaborator al Securității, în aceeași zi cu depunerea candidaturii. Mai departe, birourile electorale din fiecare județ trebuie să trimită declarațiile candidaților însoțite de datele de identificare ale acestora la CNSAS pentru verificare.
Ei bine, până în acest moment, cu zece zile înainte de data alegerilor, Consiliul Național de Studiere a Arhivelor Securității a primit datele de identificare și declarațiile în vederea verificării, pentru doar 5574 de candidați pentru primării, consilii locale și județene din toată țara, dintr-un total de 267240. Adică undeva la 2%. Potrivit datelor oficiale furnizare României Curate de CNSAS, zece județe și un sector din București nu au trimis nimic acestei instituții până pe 25 mai 2016. Este vorba despre județele Bihor, Botoșani, Brăila, Călărași, Cluj, Covasna, Dolj, Iași, Sălaj, Timiș și Sectorul 6 din București.
”Este o situație puțin anormală, față de alți ani, când birourile electorale județene ne trimiteau datele candidaților și declarațiile pe propria răspundere a acestora imediat după depunerea candidaturilor”, spune Ancuța Median, purtător de cuvânt al CNSAS.
De ce nu au trimis birourile electorale datele la CNSAS?
Răspunsul reiese dintr-o circulară a BEC pentru birourile electorale din țară din care rezultă că acestea au termen să trimită datele cerute de CNSAS 30 de zile de la data alegerii în funcție a primarilor și consilierilor. Cu alte cuvinte, BEC a ales varianta practică: de ce să ne chinuim cu zeci de mii de nume și declarații pe propria răspundere, când ar fi mai bine să așteptăm să vedem cine se alege și după aceea să solicităm CNAS să-i verifice doar pe câștigătorii alegerilor.
Acest punct de vedere se bazează pe prevederile Ordonanței 24/2008 care la articolul 5 spune următoarele:
”Autorităţile (n.r.-în cazul de față BEJ-urile) la care se depun declaraţiile sunt obligate să trimită Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, în termen de 30 de zile de la data alegerii sau numirii în funcţie, lista persoanelor care îndeplinesc funcţiile prevăzute la art. 3 lit. b) – h^1), însoţită de declaraţiile pe propria răspundere.
Aceeași ordonanță mai spune însă și altceva la articolul 3: ”Pentru a asigura dreptul de acces la informaţii de interes public, orice cetăţean român, cu domiciliul în ţară sau în străinătate, precum şi presa scrisă şi audiovizuală, partidele politice, organizaţiile neguvernamentale legal constituite, autorităţile şi instituţiile publice au dreptul de a fi informate, la cerere, în legătură cu existenţa sau inexistenţa calităţii de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia, în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă, a candidaţilor la alegerile prezidenţiale, generale, locale şi pentru Parlamentul European.
Care este, așadar, problema?
Problema este că în acest mod nu prea mai poți bloca accesul la o funcție aleasă a unei persoane care a fost informator sau colaborator al fostei Securități. Odată ce a fost ales primar, politicianul respectiv nu-și pierde automat funcția după ce a fost descoperit ca fost securist. România nu are o lege a lustrației. Se poate face doar o acțiune penală împotriva lui pentru fals în declarații, dar nu există nici o garanție că procesul respectiv va duce la o condamnare, astfel încât fostul turnător să nu mai poată să-și ducă la bun sfârșit mandatul
Și dacă turnătorul este prins înainte de a câștiga alegerile, cu ce schimbă asta situația?
Legal poate situația nu se schimbă, dar există măcar o șansă ca alegătorii să afle la timp că omul pe care vor să pună ștampila a fost colaborator al Securității. Și dacă tot vor să-l voteze, chiar și în aceste condiții, măcar să-l voteze în cunoștință de cauză.
Bun și dacă ar fi trimis BEJ-urile toate datele, ar fi avut timp CNSAS să verifice peste 267.000 de nume?
”Nu, evident că e imposibil să verificăm atât de mulți oameni până la alegeri. Ca și în alți ani însă, colegii mei au făcut o listă de priorități, sunt verificați întâi candidații la primării etc. Acum avem însă zece județe și un sector din București care nu au trimis deloc”, a răspuns Ancuța Median de la CNSAS.
Cât de mare e totuși pericolul în 2016 de a mai băga foști colaboratori ai Securității în consiliile locale, județene sau în primării?
Cu siguranță pericolul este mult mai mic decât în alți ani. Așa reiese și din listele de integritate întocmite de România Curată pentru reședințele de județ din țară. Partidele s-au mai curățat la acest capitol, acum problemele sunt altele și au legătură, în special, cu activitatea DNA.
Cu toate acestea, nu cred însă că societatea românească s-a vindecat complet de problemele trecutului. Vă reamintim că Marian Munteanu, fostul candidat PNL la Primăria Capitalei a refuzat să semneze Declarația de Integritate a României Curate, unde s-ar fi angajat explicit că nu a fost colaborator al Securității. Iar după ce România Curată a făcut adresă oficială la CNSAS pe acest subiect, Marian Munteanu a renunțat la candidatură. Nu știu ce dovedește acest lucru (nu avem încă răspunsul oficial la adresa noastră), dar iată că mai există oameni care ar putea fi încurcați de propriul trecut.
Ce diferenta este intre turnatorii la securitate de ieri, de azi si de maine?!