După ce, la Ministerul Culturii, comisia formată în majoritatea sa din experți ai Comisiei Europene a anunțat lista cu cele patru orașe intrate în finala selecției pentru titlul de Capitală Culturală a Europei, la Iași s-a răsturnat un cuib de viespi în care partidele politice au aruncat vina unele pe altele, totul gravitând în jurul fundației Iași Capitală Culturală Europeană. Istoricul acesteia este la rândul său zbuciumat, fiind alcătuit dintr-o sumă de bâlbâieli politice și încercări de asumări a unui proces care a fost ratat încă de la bun început la Iași. O radiografie a activității acesteia arată o fundație măcinată de scandaluri politice, cu o proastă gestionare, probleme în a explica felul în care au fost cheltuite fondurile și cu aducerea unei echipe capabile să creioneze un dosar de candidatură decent abia în ultimele șase luni dinaintea examenului din fața evaluatorilor de la București.
Iașul a pornit în cursă legat la ochi
La Iași, cursa pentru obținerea titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 nu a început prin asumarea de către primărie a obiectivului și gândire a unei strategii în acest sens. În mai 2013, europarlamentarul PSD Cătălin Ivan a înființat o asociație cu o titulatură oarecum asemănătoare și care avea ca scop declarat demararea unor proceduri de atragere a atenției asupra titulaturii oferite de Comisia Europeană. Însă, la momentul în care această fundație a fost înființată la Iași, în alte orașe contracandidate funcționau de luni sau de ani organisme similare, care includeau membri ai comunității artistice și care erau deja avansați în implementarea unor proiecte culturale și în demararea unei strategii generale pentru a atinge acest titlu.
Din 2013 și până la începutul acestui an, structura fundației a rămas una aproape identică. Aceasta era alcătuită dintr-o adunare generală a membrilor, formată din toți simpatizanții acestei competiții, dar și de un Consiliu Director, un board, condus din primarul Gheorghe Nichita. Chiar și după arestarea și suspendarea sa din funcție, el a rămas un soi de președinte, până când primarul interimar, Mihai Chirica, și-a asumat la rândul său proiectul și a declarat că vrea să reformeze fundația, după înlăturarea lui Nichita de la primărie. Fundația avea în paralel doi vicepreședinți, unul dintre ei fiind mâna dreaptă a primarului-suspendat, Cosmin Coman, care conducea Direcția de Dezvoltare și Proiecte Europene din cadrul Primăriei, fiind între timp și el înlăturat de la municipalitate.
Pe lângă aceștia, în 2013 mai existau trei-patru membri, consilieri locali. La momentul respectiv, ideea era ca fiecare membru să fie dintr-un partid separat, fiind Camelia Gavrilă, PNL, inspector școlar general al Iașului, Simona Elena Vrânceanu – PSD , Florin Boca – PPDD și Cătălin Cristian – PDL. Între timp, PSD a format majoritate în Consiliul Local, dar și în boardul fundației, toți consilierii trecând la PSD.
La conducerea executivă a fundației s-au perindat mai multe personaje despre care se vehiculează în lumea politică și culturală a Iașului că erau doar semnatari ai deciziilor trimise de către primărie. Astfel, Daniela Cujbă a fost dată afară din funcție anul trecut, pe motiv că nu a putut explica cum a fost cheltuit bugetul fundației, iar Dan Doboș, om de casă al PSD-ului, fiind impus de către Nichita, a plecat în urma unei serii de neînțelegeri cu primarul interimar, Mihai Chirica. În mod ironic, acesta a ajuns purtător de cuvânt al PSD Iași și a emis din partea Biroului de Presă un comunicat, după ce Iașul a ieșit din cursă, în care critica neimplicarea PNL și minimiza importanța candidaturii.
„Am rezistat împreună cu admirabilul profesor Florin Cîntic la nenumărate asalturi ale agramaților frenetici, ale hermeneuților neterminați (ca să înțeleagă și dl Dangă, sintagma asta se referă la ăia care cred că zeii își crănțăne copiii), ale imbecililor postaci (idem) și ale politicienilor dispuși să distrugă orice pentru a împărăți peste… ruine linse de aripile triste ale cețurilor fetide de putregai politicianist liberal (ibidem)”, a precizat acesta într-o postarea pe blogul său. Doboș l-a numit pe Mihai Chirica „funestul primar interimar”, „primar interimar galactic”, l-a acuzat că i-a furat ideea de a-l coopta în boardul FICCE pe Dan Lungu, directorul Muzeului Literaturii Române.
Bătaie politică pe cadavrul fundației
Odată cu plecarea lui Dan Doboș s-a încercat reformarea Fundației. Florin Cîntic, fost director al Arhivelor Naționale Iași, a fost numit din funcția de vicepreședinte în cea de director aristic și și-a alcătuit o echipă de experți, care au lucrat la întocmirea dosarului. Director executiv a fost numit Iulian Boia, care activa la Bruxelles, dar care la Iași s-a făcut remarcat prin demararea unor inițiative civice precum „Ieșenii vor aeroport” sau „Fundația Comunitară Iași”. Alături de el au fost cooptați în echipa de experți precum Cristina Modreanu, critic de teatru, curator și expert în artele spectacolului, Adriana Zaiț, profesor pe management și marketing la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Simona Tănăsescu, artist vizual, curator și evaluator de proiect culturale vizuale și Dan Alexe, jurnalist și regizor de filme documentare. Alături de ei trebuia să se afle și Cristian Radu, unul dintre oamenii care au proiectat Sibiu – Capitală Culturală Europeană în 2007.
Echipa a realizat din iulie încoace o serie de proiecte vizibile, desemnând un număr mare de personalități din domeniu ca ambasadori ai Iașului, printre care și Teodor Corban sau Matei Vișniec, realizând parteneriate cu universitățile ieșene, cu principalele licee, realizând chiar și un acord politic semnat de toate partidele politice din Iași. Însă toată campania pe care alte orașe o demaraseră încă din 2010-2011 a fost comprimată în șase luni la Iași, iar rezultatul a fost unul previzibil, în ciuda acuzelor aduse de către principalii actori politici care și-au aruncat vina unii în curtea celorlalți. În comunicarea directă însă, directorul artistic care a demisionat între timp, Florin Cîntic, și Mihai Chirica au încercat să scoată în evidență faptul că Iașul ar fi fost defavorizat într-o încercare de a marginaliza în continuare Moldova, fiind selectate pentru etapa finală Timișoara, Clujul, Baia Mare și Bucureștiul. „Experţii au făcut o judecată, îmi pare foarte rău nu neapărat pentru Iaşi, care ne doare, dar chiar toată Moldova a rămas oarecum strangulată faţă de restul ţării? Nu autostradă, toţi ne privesc ca o paria… Poate exagerez şi eu acum, poate sunt uşor subiectiv. Poate că asta e vizibilitatea Europei, ca ea să se oprească în arcul Carpaților, e greu să spun de ce s-a oprit în partea de vest a României. Suferința poate ar fi fost mult mai grea dacă ar fi fost ales un oraș de lângă noi față de Iași. Dar atâta timp cât toți am fost eliminați doar pentru vest, ne-a mai pierit așa un pic din suferința aceasta”, a spus Mihai Chirica.
Într-un comunicat remis presei, liberalii au acuzat că absența Iașului de pe lista scurtă a orașelor este un „eșec rușinos”, acuzând PSD și administrația municipalității că „prin incompetență și aroganță, au distrus ce a avut Iașul mai de preț: identitatea sa culturală”. La rândul său, PSD a remis un comunicat de presă în care a acuzat liberalii că nu s-au implicat deloc în realizarea dosarului și activitățile fundației și că identitatea culturală a orașului ține de istoria sa și nu de „un titlu acordat în urma unei selecții ale cărei criterii nu sunt încă elucidate pe deplin”. Menționăm faptul că acest comunicat a fost remis de Biroul de presă al PSD, din care face parte și Dan Doboș, care a fost director executiv al fundației și care ar fi putut ști că apelul pentru candidaturi la titlul de Capitală a Culturii Europene a fost lansat de Comisia Europeană cu ani în urmă și acolo erau precizate concret criteriile ce trebuiau îndepline de toate orașele care se înscriau în cursă.
Lipsesc 150.000 de lei
Probleme fundației nu se rezumă doar la bătaia politică pe cine să fi cules laurii în urma unei eventuale victorii. Un raport de audit, realizat pe perioada septembrie 2013 – aprilie 2015, arată o disfuncționalitate continuă în administrarea și în serviciul contabil al fundației Iași Capitală Culturală Europeană, în perioada auditată. Pînă în aprilie 2015, s-a descoperit faptul că există sume de bani care nu sunt justificate în documente, acestea din urmă nu există în întregime și că o parte dintre sumele de bani plătite de fundație către diverse entități s-au făcut fără organizarea unei licitații. Auditorii au precizat, făcând referință la anumite plăți, că nu se pot pronunța nici asupra legalității și nici oportunității realizării lor.
Înființată cu un patrimoniu de 80.000 de lei, conform datelor din raportul de audit, Fundația a avut cheltuieli de 2.000.000 de lei din fondurile primăriei, în 2014, și 750.000, în 2015, până pe 03.04.2015, sfârșitul perioadei evaluate de misiunea de audit. Una dintre cele mai des întâlnite observații din raport se referă la diferențele care există în acte cu privință la valorile acelorași sume. „Se constată că bugetul de venituri și cheltuieli aferent anului 2013 a fost defectuos întocmit, având prevăzute cheltuieli mai mari decât veniturile previzionate, documentul nefiind rectificat pe parcurs. […] Având în vedere cele constatate, auditorul își exprimă rezerva asupra realității datelor înscrise în evidența contabilă a FICCE, așa cum au fost ele reflectate în situațiile financiare ale anului 2014 și în anexele la acestea, preluate eronat inclusiv în raportul cenzorului. În conformitate cu art.41 din Legea contabilității nr. 82/1991 rep., constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 200 la 1.000 de lei «prezentarea de situații financiare care conțin date eronate sau necorelate, inclusiv cu privire la identificarea persoanei raportoare»„, se precizează în documentul citat.
Cele mai grave aspecte remarcate de către misiunea de audit țin de faptul că există sume de bani ce nu pot fi justificate în documente, unele cheltuieli care par a nu fi legale, în multe cazuri nerespectându-se legea achizițiilor publice. „În cazul a mai multor contracte de prestări servicii de consultanță, de colaborare cu presa, de prestări servicii artistice nu au fost prezentate documente din care să rezulte modul de atribuire a contractelor încheiate”, menționează sursa citată. Un exemplu este dat de două contracte încheiate între FICCE și KEA European Affairs, în valoare totală de 33.443 euro, care ar consta în realizarea „cartografierii schițării ofertei culturale și creative în Iași”. Membrii fundației au prezentat o serie de raporte existente doar în limba engleză și în documentele fundației nu există aprobare sau împuternicirea directorului executiv pentru a le încheia. „Nu au fost prezentate documente justificative privind acceptul dat de către conducerea fundației și de consiliul director asupra rapoartelor de mapping transmise de firma KEA, prin care să se ateste că acestea răsund necesităților de consultanță pentru care au fost încheiate contractele, respectiv de «asistare a orașului Iași în construirea demersului de candidatură». Date fiind cele arătate, auditorul nu poate exprima o opinie asupra oportunității și legalității plății sumei de 149.414,25 de lei efectuată către KEA European Affairs, în contextul pregătirii documentației”, se precizează în raport.
Există și o sumă ce nu poate fi justificată în documente și în ceea ce privește organizarea Festivalului Internațional al Educației 2014. Între sumele declarate de conducerea fundației prin situațiile financiare și plățile efectuate prezente în hârtiile înaintate auditorilor există o diferență de 142.904,81 de lei, fundația raportând plăți de 1.200.700 de lei, dar având documente pentru 1.057.795,19 de lei.
Din banii astia care lipsesc, Florin Cintic si-a luat masina noua! SI ca dansul, s-au infruptat toti! La noi orice clica de amatori crede ca se poate infrupta nestingherita din banul public. Pentru cazul de fata, s-a mimat un proiect cu foarte multe … puncte de suspensie, iar dupa ce am fost eliminati, incompetentii care au facut proiectul dau vina pe discriminare, cum ca regiunea Moldovei ar fi marginalizata (desi europenii care au facut evaluarile nu aveau nici un motiv sa faca acest lucru). Dem de retinut este faptul ca Florin Cintec nu e la prima abatere de acest gen! A mai participat la un proiect european ca sa editeze un volum de poezii, a papat banii si n-a publicat nici o poezie! A fost dat afara (fara sa i se ceara banii inapoi), dupa care a urlat ca a fost persecutat politic! Dat afara de la Muzeul Literaturii Romane pentru neindeplinirea sarcinilor asumate, a fost angajat de PSD sef la Arhivele din Iasi! Acelasi PSD l-a facut si director artistic al proiectului Iasi Capitala Culturala europeana! Functia de director artistic a fost conceputa de sefii PSD de la primaria Iasi tocmai pentru a evita orice conflict de interese, caci Florin Cintic, in calitate de functionar public, nu poate desfasura decat activitati didactice si cultural-artistice! Cat de cultural artistice, s-a vazut …