Noul statut al elevului a născut discuţii aprinse în ultima perioadă, iar cererile şcolarilor au fost discutate de către reprezentanţii Consiliul Naţional al Elevilor şi cei ai Ministerului Educaţiei. Elevii vor, printre altele, să poată avea reprezentanți în comisiile de disciplină, să aibă dreptul de a evalua profesorii prin fișe anonime, testările scrise să fie anunțate cu cel puţin trei zile înainte, iar rezultatele acestora să nu întârzie mai mult de 10 zile lucrătoare, să aibă dreptul de a refuza participarea la cursuri dacă acestea depăşesc şapte ore pe zi.
Horia Oniţă, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, a acordat un interviu exclusiv pentru România Curată despre importanţa adoptării statutului elevului.
România Curată: Care sunt drepturile pe care Consiliului Naţional al Elevilor le solicită pentru a fi incluse în statutul elevului care ar urma să fie cuprins în viitoarea lege a educaţiei?
Horia Oniţă: Este important de precizat și de avut în vedere că reprezentanții elevilor nu consideră nici opinată și nici necesară includerea Statutului elevului în Legea Educației Naționale, act normativ ce reglementează actul educațional într-o măsură mult prea generală pentru a include norme specifice așa cum sunt ele formulate în proiectul de Statut înaintat de Consiliul Național al Elevilor. Structura reprezentativă a elevilor urmărește adoptarea acestui proiect prin Ordin al Ministrului Educației Naționale și Cercetării Științifice, conform art. 80 din legea educației naționale, ca document de sine stătător, tocmai pentru a eficientiza accesibilitatea acestui document pentru actorii vizați: elevii. În momentul de față, „Statutul beneficiarilor primari ai educației” regăsit în Regulamentul de Organizare și Funcționare al Unităților de Învățământ Preuniversitar reprezintă doar o înșiruire alambicată de articole regăsite undeva într-un document de câteva zeci de ori mai voluminos, un Statut greu accesibil de către cineva fără prea multă experiență în domeniul educațional sau în domeniul juridic. Cât despre fondul pe care acesta îl afișează, nu putem spune decât că este mult prea restrâns pentru a exprima cu adevărat nevoile elevilor din actuala generație de tranziție dintre neo-comunism și democrație.
În contrast, proiectul înaintat către Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice de Consiliul Național al Elevilor este unul complet în raport cu cerințele și problemele generației actuale de elevi, foarte cuprinzător și detaliat, inerent nepotrivit pentru a fi inclus într-un alt document. Acesta parcurge toate ariile de interes și de importanță crescută pentru beneficiarii primari ai educației, de la drepturi educaționale și drepturi de asociere și expresie, până la drepturi sociale, mijloace de reprezentare, dar și îndatoriri.
România Curată: Ce susţine Ministerul Educaţiei că ar trebui să conţină acest statut al elevului?
Horia Oniţă: De trei luni încoace ni se spune că s-a schimbat modul în care administrația publică centrală, prin guvern și ministerele de resort lucrează. Sperăm că acest lucru va fi demonstrat și pentru elevii din România. Ministerul educației a fost deschis să inițieze demersurile pentru aprobarea statutului, fără modificări majore, sperăm noi. Până acum, Consiliul Național al Elevilor a avut doar o întrevedere preliminară cu reprezentanții Ministerului, în cadrul căreia a fost înaintat proiectul, urmând ca modificările punctuale să fie discutate în negocierile din perioada următoare.
România Curată: Care sunt punctele din statutul elevului la care Consiliul Naţional al Elevilor nu renunţă şi cele la care Ministerul Educaţiei nu cedează?
Horia Oniţă: Este încă devreme să ne pronunțăm cu privire la modul în care vor decurge negocierile, cert este că nu suntem dispuși să facem prea multe compromisuri. Actualul statut se regăsește, în viziunea elevilor, într-o formă destul de bine conturată, iar în timpul conceperii acestuia am avut în vedere în primul rând binele actului educațional și al beneficiarilor primari ai educației. Este adevărat de asemenea că proiectul de statut restrânge în mare măsură autoritatea libertină, ilegitimă și de altfel, ilegală de care multe cadre didactice se foloseau și încă se folosesc pentru a teroriza elevii, fapt care cu siguranță nu va fi pe placul unor sindicaliști.
Totuși, aspectele pentru care se vor putea găsi soluții de mijloc se vor contura în timpul negocierilor. În momentul de față, Consiliul Național al Elevilor nu dorește decât modificarea de formă a proiectului.
România Curată: Potrivit propunerilor, ce se va întâmpla dacă într-o şcoală nu este respectat statutul elevului?
Horia Oniţă: Statutul este un document care reglementează drepturile și obligațiile elevilor, dar care nu are în vedere directă penalizările aduse celor care îl încalcă, în afară de câteva situații de o importanță mai mare. Bineînțeles că aceștia vor fi sancționați conform legislației în vigoare. Totuși, în baza prezentului statut, Consiliul Elevilor își asumă în cadrul dispozițiilor finale elaborarea unui raport anual pentru fiecare unitate de învățământ privind respectarea prevederilor documentului.
România Curată: Care ar fi, până la urmă, importanţa adoptării acestui statut ale elevului?
Horia Oniţă: Adoptarea acestui statut, în forma sa actuală, ar putea reprezenta un prim pas în mult așteptata reformă de la rădăcini a educației, și asta datorită uneia dintre dispozițiile finale, care stipulează că „Orice prevedere legală prevăzută într-un act normativ inferior sau egal, aflată în contradicţie cu prezentul statut, este abrogată de drept. ” În acest sens, multe aspecte din actualul sistem educațional se vor schimba odată cu adoptarea statutului, pentru a fi în concordanță cu acesta. Se vor aduce schimbări în domeniile cheie ale educației, în curriculumul real, în evaluarea externă a calității actului educațional, dar și în ceea ce privește dotarea școlilor și dreptul elevului de a beneficia de aceasta. Mai mult decât atât, adoptarea acestui statut ca document de sine stătător reprezintă un beneficiu major adus beneficiarilor primari ai educației, oferindu-le un izvor de cunoștințe ușor accesibil privind drepturile și posibilitățile lor.
România Curată: Există profesori care susţin că până la adoptarea unui statut al elevului e cale lungă, în prezent existând prevederi în legea educaţiei care nu sunt respectate. Cât de optimişti sunt cei din Consiliul Naţional al Elevilor faţă de adoptarea acestui statut?
Horia Oniţă: Având în vedere reticența multor cadre didactice de a efectua modificări majore în actul educațional demonstrată în ultimul timp, Consiliul Național al Elevilor ia în calcul depunerea unui efort considerabil în lupta pentru adoptarea statutului. Totuși, reprezentanții elevilor sunt dispuși să meargă până la capăt pentru adoptarea statutului, chiar dacă acest lucru ar putea însemna organizarea unor proteste. Emanciparea elevilor nu mai poate suferi amânare, este timpul să ne câștigăm respectul cuvenit în fața factorilor de decizie.
România Curată: Care ar fi situaţia în alte ţări în ceea ce priveşte statutul elevului şi statutul profesorului? Unde ar fi exemple de bune practici în legătură cu acest aspect?
Horia Oniţă: Un exemplu de bună practică poate fi constituit de Austria, țară în care factorii decizionali s-au axat pe larga includere a reprezentanților elevilor în procesul decizional în ultimii ani. Au înțeles, astfel, importanța angrenării generației viitorului în asumarea răspunderii și a deciziei în numele unui grup social, fapt care duce practic atât la îmbunătățirea unui sistem din perspectiva grupului social, cât și la dezvoltarea personală e elevului.
Iisus, în perioada copilăriei, a ”fugit” de acasă ca să învețe (în primul rând pentru a asimila dar și pentru a pune întrebări și a-și expune anumite idei la cele învățate) la Templu, supunându-se astfel anumitor rigori de învățământ. Azi copii transformă școala, cu acordul părinților, într-un loc de fițe și figuri de stil sau fug de la școală pe la alte temple de fițe (baruri, discoteci …) ca să-și etaleze cunoștințele asimilate de la tv-urile de showbiz.
‘Iisus’ se presupune ca ar fi trait acum 2000 de ani. Tu, presupun ca ai crescut in perioada comunismului, unde salutai Partidul in fiecare dimineata si invatai sa devii un robot, sa te supui oricarei dezicii a profesorului, sa accepti abuzurile, pentru ca ‘asa trebe’ , pentru ca ‘asa e corect’ , pentru ca ei sunt profesori iar tu ca elev nu ai niciun drept. Ei bine , incetul cu incetul scapam de profesorii ramasi cu gandirea in urma cu 30-40 de ani si poate peste cateva generatii ne vom apropia chiar de statutul de popor civilizat.
Nu sunt deacord cu copiii care cred ca lumea este a lor si parinti care isi considera progeniturile regi si regine, insa si asta este o problema de educatie. E timpul pentru o schimbare in drepturile elevului, nu ca sa il faca pe profesor un sclav si acesta sa nu mai aiba nicio autoritate, ci pentru ca elevii sa isi cunoasca trepturile, sa aiba un cuvant de spus in cazul unui abuz de putere; iar apoi va trebui o schimbare in randul profesorilor, dintre care, asa cum am spus, relicvele comuniste se vor pensiona insfarsit, iar cei care le iau locul trebuie sa stie cum sa predea! In fine, putem discuta zile la rand, important e ca aceasta initiativa prinde amploare.
Presupun că tu nu ai trăit ororile regimului comunist, o ideologie care de altfel se trâmbița a fi ideală, umanistă creată de oameni, dar fără de Dumnezeu.
In vremurile de acum știința și tehnologia umană a dezvoltat sisteme extrem de complexe (sociale, economice, științifice, de confort …) care, din păcate, vor deveni la un moment dat un bumerang datorită neglijării părților negative ale acestor sisteme și tratarea cu superficialitate a beneficiilor aduse de acestea sau folosirea lor în alte scopuri.
Vă mulțumim că ne puneți pe toți în aceeași “oală” si ne pare rău că dorim să ni se respecte și nouă drepturile, am uitat că suntem copii și trebuie să facem exact așa cum ne este dictat pentru a ne da seama la 20 de ani că nu știm nimic despre lume.