Daniel Befu

Interviu cu Guvernatorul Deltei, despre plaje sălbatice, braconaj și distrugerea mediului

Grigore Baboianu, Guvernatorul Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), a explicat, la solicitarea României Curate, care sunt cele mai mari pericole care amenință biodiversitatea din Delta Dunării și care au fost factorii majori de degradare ecologică a acesteia.

Totodată, Guvernatorul Baboianu a prezentat și principalele măsuri de reconstrucție ecologică luate de-a lungul anilor de statul român. În plus, Guvernatorul Deltei a explicat și ce se întâmplă cu plajele sălbatice din Delta Dunării după reglementările care limitează accesul ilegal al turiștilor, dar și care e starea actuală a braconajului în Deltă.

RC: Plajele sălbatice sunt o raritate în România. Vă rog să ne prezentați care este lungimea și care e suprafața ocupată de plaje sălbatice în cadrul Rezervației Biosferei Delta Dunării?

Grigore Baboianu: A.R.B.D.D. administrează resursa peisagistică, valorificată prin practicarea turismului/cura helio-marină, pe teritoriul rezervaţiei. În conformitate cu prevederile legale (n.r. HG 546/2004), zona costieră din perimetrul RBDD face parte din sectorul nordic, delimitat de Braţul Chilia şi Capul Midia. De asemenea, zona costieră din sectorul nordic se clasifică în următoarele zone funcţionale: zone strict protejate, zone tampon, zone economice (n.r. HG 248/1994 și HG 546/2001). În sectorul nordic al zonei costiere, ce aparţine Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării,  delimitarea zonei costiere se stabileşte la 150 m faţă de linia cea mai înaintată a mării (n.r. HG 749/2004). Zonele funcţionale ale RBDD pe unităţile  administrative situate de-a lungul zonei costiere sunt următoarele :

-Pe teritoriul administrativ al oraşului Sulina zona costieră se încadrează în zona economică a RBDD ;

-Pe teritoriul comunei Sfântu Gheorghe, de la graniţa cu UAT Sulina până la braţul Sfântu Gheorghe inclusiv, zona costieră se încadrează în zona economică a RBDD, iar de la mealeaua Sf. Gheorghe până la canal Perişor, zona costieră este inclusă în zona cu protecţie integrală Sacalin – Zătoane (delimitată conform HG 248/1994) ;

-Pe teritoriul comunei Murighiol, între canal Perişor şi canal Periteaşca zona costieră se încadrează în zona economică a RBDD; de la canal Periteaşca până în dreptul lacului Coşnei, zona costieră se încadrează în zona cu regim de protecţie integrală Periteaşca-Leahova.

-Pe teritoriul comunei Jurilovca, între lacul Coşnei şi şi Gura Portiţei, zona costieră se încadrează în zona cu regim de protecţie integrală Periteaşca-Leahova ; între Gura Portiţei şi limita nordică a Grindului Lupilor zona costieră se încadrează în zona economică a RBDD;

Zona cu regim de protecţie integrală Periteaşca – Leahova pe teritoriul administrativ al comunei Murighiol are suprafaţa de 1725 ha şi pe teritoriul administrativ al comunei Jurilovca are  suprafaţa de 2400 ha.

-Pe teritoriul comunei Mihai Viteazu judeţul Constanţa zona costieră se încadrează în zona cu protecţie integrală Grindul Lupilor şi în zona tampon a RBDD ;

-Pe teritoriul comunei Săcele zona costieră se încadrează în zona cu protecţie integrală Grindul Chituc, în zona  tampon a RBDD cât şi în zona economică a RBDD, conform descrierii zonelor funcţionale ale RBDD din HG 248/1994 – Anexa 1.

-Pe teritoriul comunei Corbu zona costieră se încadrează în zona economică a RBDD ;

Zonele deja consacrate pentru practicarea curei helio-marine sunt: plaja Sulina, plaja Sfântu Gheorghe, plaja Corbu, plaja Vadu şi plaja Portiţa.

RC : Explicați-ne, vă rugăm, care a fost impactul antropic de-a lungul vremii, asupra acestor plaje? Exemple concrete de impact negative

Grigore Baboianu: Turismul neautorizat e principala problemă. Presiunea turistică se datorează instalării unor unităţi de alimentaţie publică neautorizate, parcării autoturismelor şi atelajelor pe plajă, campării pe plajă și în zonele din vecinătatea plajei și cosirii vegetaţiei.

RC: Care este profilul vizitatorilor acestor plaje? Cum s-a schimbat profilul (portetul robot…vârstă, ocupație, obiceiuri etc) acestor vizitatori de-a lungul anilor?

Grigore Baboianu: ARBDD nu înregistrează astfel de informaţii, accesul fiind permis oricărei persoane care doreşte să viziteze zona RBDD cu respectarea limitelor impuse de legile specifice aplicabile într-o arie naturală protejată.

RC: Care a fost creșterea numărului de vizitatori în aceste plaje sălbatice în ultimii 10 ani?

Grigore Baboianu: În ultimii ani,  mediatizarea prin diferite mijloace media a acestor plaje naturale a fost tot mai mare, astfel că interesul şi aprecierea pentru aceste zone a crescut, făcând ca numărul de turişti care le vizitează să crească foarte mult.

RC:  Când s-a introdus un regulament strict de definire a modului de utilizare a acestor plaje?

Grigore Baboianu: Regulile privind accesul și desfășurarea de activități în zonele costiere de interes turistic din perimetrul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” au fost adoptate în anul 2016 prin Decizie de  Guvernator. Au fost mediatizate şi publicate pe site-ul propriu:

 RC: Este respectat acest regulament? Care sunt consecințele nerespectării lui?

Grigore Baboianu: Zonele costiere sunt foarte sensibile, fapt ce conferă fitocenozelor valoare conservativă ridicată. În zonele costiere au fost observate sporadic, exemplare de specii de plante, caracteristice unor  habitate de interes comunitar (de dune de nisip, de pajişti sărăturate, etc.) care susţin ”Situl de Importanţă Comunitară ROSCI0065 Delta Dunării”.  Nerespectarea condiţiilor impuse de acest Regulament poate afecta negativ starea de conservare a speciilor identificate în aceste zone. ARBDD, prin angajaţii Comisariatului de Control Integrat Delta Dunării, verifică deţinerea permisului de acces în RBDD şi respectarea condiţiilor de desfăşurare a tuturor activităţilor în zonele costiere.

RC: Care sunt efectele benefice ale introducerii acestui regulament?

Grigore Baboianu: În prezent, având în vedere că ARBDD administrează resursa peisagistică, valorificată prin practicarea turismului/cura helio-marină s-a încheiat un contract de prestări servicii în vederea executării unui „Studiu de evaluare a zonelor de litoral Corbu, Vadu, Portița, Sf. Gheorghe și Sulina în vederea reglementării activităților turistice în raport cu protecția speciilor și habitatelor costiere din perimetrul RBDD”pentru buna gestionare a plajelor. Urmare a punerii în aplicare a Regulamentului s-au delimitat 2 zone de parcare auto în vecinătatea plajei Corbu şi s-a redus numărul de campări pe plajă, care este o activitate ilegală.

RC : Referitor la fenomenul braconajului în Delta Dunării, ce evoluție a cifrelor aveți, atât în materie de cantități recoltate ilegal, de structură a cantităților pe specii, de număr de persoane implicate în braconaj?

Grigore Baboianu: Direcţia Comisariatul de Control Integrat Delta Dunării este corpul de control care face parte din Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării (ARBDD) şi are ca obiectiv principal controlul pe toată suprafața de 580000 ha a RBDD, și este împărțită în cinci comisariate: Comisariatul Regional Tulcea-Chilia, Comisariatul Regional Murighiol Sf. Gheorghe, Comisariatul Regional Sulina, Comisariatul Regional Razim Sinoe și Comisariatul Regional Crișan. Principala activitate este de inspecție și control piscicol, cinegetic și a resurselor regenerabile. În perioada ianuarie-decembrie 2016, agenții și inspectorii ecologi din cadrul Direcției Comisariatului de Control Integrat Delta Dunării au efectuat 3728 acțiuni de inspecție și control în diferite zone ce aparţin RBDD, din care: 1701 controale în zonele de pescuit comercial, 395 controale în zonele destinate pescuitului sportiv, 17 controale în zone fonduri de vânătoare şi restul în alte categorii de zone din perimetrul RBDD. Au fost aplicate 1446 sancţiuni contravenţionale din care: 518 avertismente şi 928 amenzi în valoare aplicată de 136.230 lei.  Au fost aplicate sancțiuni complementare constând în confiscarea a 6854 unelte de pescuit abandonate, 6426 kg de peşte (caras, babușcă, plătică, crap, lin, somn, șalău) în valoare de  13.210,06 lei, predate la CPV-uri, 1 barcă fără motor tip lotcă din fibra de culoare verde, 1 barcă din fibră de culoare verde cu motor de 5 CP Mercury în 4 timpi. Au fost redate în stare vie mediului natural următoarele cantități de pește: 408 exemplare de crap subdimensionat; 1008 exemplare de caras subdimensionat; 289 exemplare șalău subdimensionat; 1137 exemplare babușcă subdimensionat, 21 exemplare somn subdimensionat 193 exemplare biban subdimensionat, 80 exemplare știucă, 82 exemplare batca, 309 exemplare plătică, 125 exemplare roșioară, 1 avat subdimensionat, 5 exemplare lin subdimensionat. Au fost deversate în apă următoarele cantități de pește depreciat: 27 exemplare plătică, 218 exemplare babușcă, 76 exemplare caras, 25 exemplare biban, 68 exemplare șalău.

Ce masuri se iau? De ce pescuitul sportiv reprezinta o presiune la rândul său pe mediu în Delta Dunării? Cum decurge o activitate de pândă în vederea prinderii braconierilor?

Grigore Baboianu: ARBDD realizează anual studii şi cercetări de evaluare a resurselor acvatice vii pentru stabilirea capturii totale admisibile (TAC) pe specii şi zone. Din concluziile ultimului studiu efectuat menţionăm că în anul 2016 s-a remarcat o diminuare a cantităţilor de peşte pescuit şi neraportat cu 944 tone faţă de anul 2015. Rezultatele se datorează unui management mai bun din partea ARBDD şi activităţii susţinute a Direcţiei Comisariatul de Control Integrat Delta Dunării. În 2015 au fost 3.102.045 kg de capturi raportate și 1.789.267 kg capturi neraportate, iar în 2016, au fost 2.836.193 kg capturi raportate și 845.184 kg capturi neraportate. Cititorii interesați să afle mai multe detalii despre acţiunile de control a  braconajului din Delta Dunării, le pot accesa aici.

RC: Care sunt principalele provocări cu care se confruntă ARBDD în materie de degradare ecologică?

Grigore Baboianu: De-a lungul ultimului secol şi, în special, în ultimile decenii ale secolului trecut, regiunea Deltei Dunării a fost afectată de impactul activităţilor economice constând în lucrări de îndiguire şi desecare, construirea canalelor de navigaţie, intensificarea activităţii de transport naval, creşterea aportului de substanţe poluante şi nutrienţi, supra-exploatarea resurselor naturale regenerabile şi în special a resurselor piscicole. Principalele urmări negative sunt gradul ridicat de colmatare al gârlelor şi canalelor din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării, condiţiile necorespunzătoare de mediu în zonele de reproducere naturală a peştilor, circulaţia necorespunzătoare a apei în principalele bazine hidrografice din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării și amplificarea fenomenului de eutrofizare a apei.

Aceste efecte sunt agravate în prezent şi de urmările schimbărilor climatice care se manifestă deja prin perioadele de secetă prelungită, cu scăderea alarmantă a nivelelor de apă în bazinele acvatice naturale, blocarea unor canale sau gârle naturale de alimentare cu apă, sau perioade cu temperaturi extreme. Pentru ameliorarea acestei situaţii sunt necesare măsuri care să asigure refacerea funcţiilor ecosistemelor şi habitatelor naturale, refacerea populaţiilor unor specii de importanţă comunitară periclitate, precum şi pentru conservarea biodiversităţii. Începând cu anii 1990-1991, Delta Dunării a devenit Rezervaţie a Biosferei, sit al Patrimoniului Mondial şi componentă Ramsar. Unul dintre principalele obiective de administrare este  “Menţinerea sau reconstrucţia ecosistemelor naturale ale Deltei”. În conformitate cu prevederile din Legea   nr. 82/1993 (n.r. privind constituirea Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării“, cu completările şi modificările ulterioare, art. 6, lit. b) ), Administraţia Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării stabileşte şi aplică măsurile de reconstrucţie ecologică a ecosistemelor deltaice şi dispune măsurile legale corespunzătoare pentru protecţia, ameliorarea şi refacerea stării de calitate a mediului, acolo unde au fost semnalate deteriorări.

RC: Care au fost provocările majore puse de implementarea acestor proiecte de reconstrucție ecologică?

Grigore Baboianu: Necesitatea lucrărilor de reconstrucţie ecologică apare ca urmare a intervenţiilor efectuate înainte de anul 1990 în principal în scopuri economice care au condus la deteriorarea ecosistemelor din complexele deltaice. Astfel s-au executat canale în interes economic care au permis introducerea în complexe a mari cantităţi de aluviuni cu efecte directe la colmatarea ghiolurilor. Prin lucrările de îndiguire a amenajărilor piscicole, agricole sau silvice, s-au deteriorat parametrii fizico-chimici ai apei şi au dispărut zone favorabile reproducerii naturale a peştilor autohtoni. Principiul general de reconstrucţie ecologică a incintelor agricole şi piscicole abandonate a fost  acela de conectare la regimul natural de inundabilitate al Dunării, prin practicarea unor breşe în digurile de apărare în locurile fixate prin modelare hidraulică. In acest sens au fost identificate  incinte abandonate ca ineficiente economic. Principalele obiective ale acţiunii de reconstrucţie ecologică a zonelor indiguite au fost ”refacerea reţelei de canale în vederea îmbunătăţirii circulaţiei apei”, ”renaturarea unor zone ce nu mai pot fi utilizate pentru destinaţia lor economică”, ”restabilirea situaţiei iniţiale prin refacerea funcţiilor tipice zonelor umede: hidrologice, biogeochimice şi ecologice”, ”refacerea regimului de inundabilitate naturală”, ”reluarea funcţiilor ecologice şi bio-geochimice specifice ecosistemelor deltaice”.

Acţiunea de reconstrucţie ecologică a incintelor antropizate se compune din trei etape principale:  ”studii documentare (cartografie, foto, bibliografie) privind situaţia iniţială a ostroavelor de dinainte de îndiguire şi desecare”, ”studii de teren, analize de laborator,  inventare floristice şi faunistice pentru a stabili situaţia ecosistemului după antropizare şi gradul de deplasare al ecosistemului de la starea iniţială precum şi stabilirea factorului cheie în evoluţia ecosistemului”, studii pentru refacerea factorului cheie sau a factorului cel mai puternic alterat”.

Factorul ecologic esenţial în acţiunea de reconstrucţie ecologică este regimul hidrologic al zonei supuse renaturării, fiind în strînsă dependenţă de oscilaţiile nivelelor şi ale debitelor Dunării, modul de circulaţie a apelor, importul de sedimente. Deoarece îmbunătăţirea regimului hidrologic este premisă pentru funcţionarea tuturor ecosistemelor în Delta Dunării, aceasta a fost considerată a fi o sarcină de primă urgenţă în abordarea tuturor lucrărilor de renaturare planificate. Cu toate că acţiunile pentru refacerea regimului hidrologic se pot realiza relativ repede, procesul de renaturare ca atare, incluzând atât refacerea regimului hidrologic cât şi a funcţiilor şi interrelaţiilor ecologice complexe, este un proces de lungă durată.

 

——————————————-

Precizăm că cititorii interesați să afle mai multe despre redresarea ecologică a ecosistemelor din complexele acvatice din Delta Dunării își pot face cont pe site-ul ARBDD. Fiecare utilizator va primi un cont şi o parolă pentru acces cu care se va autentifica la meniul Sistem Informatic Integrat, Subsistem GIS şi va putea obţine informaţii despre Lucrări – Lucrări investiţii cu poziţionare pe hartă.

 

Notă: Redactarea și publicarea articolului s-a realizat din Proiectul “Să facem împreună legi pentru natură!”, derulat de Federația Coaliția Natura 2000 România în parteneriat cu Societatea Academică Română și co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă. Acest articol nu reflectă neapărat poziția oficială a guvernului elvețian. Responsabilitatea pentru conținutul acestuia este asumată de redacția România Curată.

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *