La sfârşitul anului trecut, Societatea Academică din România (SAR) a publicat cel mai ambiţios studiu de până acum făcut în universităţile de la noi, intitulat „Discriminarea în mediul universitar: percepții, mecanisme de combatere și reflectarea fenomenului în mass-media”. În urma studiului, Universitatea de Vest din Timişoara apare ca model de bune practici. Într-un interviu pentru România Curată, conf. univ. dr. Corina Ilin, preşedinta Comisiei de Etică din Universitatea de Vest din Timişoara, explică felul cum o instituţie de învăţământ superior poate ajunge model sub acest aspect.
România Curată: În urma studiului realizat de către Societatea Academică din România (SAR) privind discriminarea în universităţi, Universitatea de Vest din Timişoara (UVT) este menţionată la capitolul bune practici. În broşura realizată în urma studiului se specifică faptul că în Universitatea de Vest din Timişoara accentul este pus pe evenimentele şi proiectele care promovează egalitatea de şanse pe problematica studenţilor cu dizabilităţi. Care sunt concret aceste evenimente şi proiecte?
Corina Ilin: În ultimii ani au avut loc mai multe tipuri de evenimente:
- Ateliere de sensibilizare prin activități de simulare de dizabilități. Aceste evenimente sunt oferite anual în cadrul zilelor porților deschise. De asemenea, la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport (Kinetoterapie) și la cursurile noastre sunt organizate astfel de ateliere pentru studenți. În 2014 un astfel de atelier a fost organizat în cadrul școlii de vară UVT.
- Prezentarea serviciilor Centrului de Asistență și Integrare Psihopedagogică (CAIP) în cadrul săptămânii de iniţiere în UVT.
- Participarea la conferințe și proiecte în colaborare cu ONG-uri de profil (de exemplu, proiectul Universități ALL Inclusive al Centrului Euroregional pentru pentru Democraţie (CED) sau participarea la Job shopuri pentru persoane cu dizabilități organizate de Asociaţia pentru Integrarea Persoanelor cu Deficienţe (AIPD).
- În cadrul proiectului POSDRU (Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane) eIncluziune au fost organizate sesiuni de sensibilizare, iar 100 de cadre didactice au beneficiat de cursuri de profil.
- Am semnat protocoale cu celelalte trei universităţi pentru a putea extinde serviciile CAIP la studenții din întreg centrul universitar timişorean.
România Curată: De unde a pornit ideea realizării acestor proiecte şi de când se desfăşoară?
Corina Ilin
Corina Ilin: CAIP funcționează din 2013, iar unul dintre obiectivele sale este dezvoltarea și/sau participarea la proiecte dedicate persoanelor cu dizabilități. Proiectele se centrează pe dezvoltarea serviciilor pentru studenții cu dizabilități, accesibilizare fizică și curriculară pentru studenţii cu dizabilități.
România Curată: Centrul de Asistență și Integrare Psihopedagogică al Universităţii de Vest din Timişoara organizează printr-un proiect POSDRU cursuri de formare profesională pentru grupuri vulnerabile (persoane de etnie romă, femei, persoane cu dizabilități), iar Departamentul de Științe ale Educației desfășoară un proiect POSDRU care are ca scop accesibilizarea curriculară pentru studenții cu dizabilități. Câte persoane au beneficiat de aceste proiecte şi în ce constau exact?
Corina Ilin: În primul proiect au fost organizate cursuri de profesionalizare (lucrător în comerț) pentru un număr de aproximativ 300 de persoane de etnie rromă și persoane cu dizabilități, din mediul rural. În al doilea proiect au fost asistați 150 de studenți cu dizabilități, de la toate universitățile de stat din Timișoara, dar și din Petroșani și Arad. Acestor studenți li s-au oferit ședințe de consiliere și accesibilizări curriculare.
România Curată: La capitolul bune practici, este de reţinut faptul că în cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, Centrul de Asistență și Integrare Psihopedagogică (CAIP) foloseşte o fișă de consiliere a studenților în care sunt identificate principalele dificultăți în activitatea acestora, acţiune care se concretizează printr-o serie de măsuri. Aceste măsuri sunt însoțite de o scrisoare de recomandare a studentului semnată de către prorectorul responsabil cu programele academice și de către directorul CAIP. Până acum, care au fost dificultăţile identificate în activitatea studenţilor şi ce măsuri au fost luate?
Corina Ilin: CAIP a adoptat câteva reglementări interne. Unele dintre ele au fost adoptate la nivel de universitate (de exemplu, cadrul de incluziune al studenților cu dizabilități), altele sunt proceduri interne de lucru. Prin fișa de consiliere identificăm principalele dificultăți, care sunt diverse. Cele mai frecvente nevoi sunt cele de accesibilizare curriculară, nevoia de a explica profesorilor nevoile particulare ale studenților și necesitatea adaptării procedurilor de evaluare.
România Curată: Universitatea de Vest din Timişoara oferă studenţilor posibilitatea de a semnala nereguli prin intermediul unui formular de sesizări disponibil pe pagina web a universităţii. De când funcţionează acest sistem, câţi studenţi au semnalat până acum nereguli şi care au fost neregulile semnalate?
Corina Ilin: Acest sistem este iniţiat de Organizaţia studenţilor din UVT. În plus, începând cu data de 10 martie 2014, conducerea Universității de Vest din Timișoara, preocupată de îmbunătățirea continuă a managementului calității procesului de învățământ și a activităților de natură administrativă, a inițiat un nou serviciu de SUGESTII / PROPUNERI / SESIZĂRI (SPS-UVT). Accesul la acest serviciu este permis tuturor angajaților și studenților din UVT și doar de pe adresele de e-mail instituționale, conţinutul mesajelor este direcţionat direct spre Rectorul UVT.
România Curată: UVT are doi angajaţi în cadrul Centrului de Consiliere Psihologică şi Orientare în Carieră (CCPOC). Cum funcţionează exact acest centru şi, în medie, câţi studenţi apelează anual la serviciile acestui departament?
Corina Ilin: În cadrul Universităţii de Vest din Timişoara funcţionează Centrul de Consiliere Psihologică și Orientare în Carieră (CCPOC) care oferă suport studenților pentru adaptarea la mediul universitar, stabilirea unor strategii de învățare, managementul timpului, autocunoaștere, întocmirea planului de carieră, aspecte de marketing personal şi Centrul de Asistență și Integrare Psihopedagogică cu rol în în medierea și rezolvarea conflictului pentru încălcări ale drepturilor persoanelor cu dizabilități. În anul 2013, CCPOC a avut 270 de beneficiari, în 2014, 136 de beneficiari, iar în 2015, celor 65 de studenți beneficiari li se adaugă elevii prezenţi la Târgul Liceelor unde CCPOC a fost partener, plus cei 50 de tineri din UE care au participat printr-un proiect Erasmus la un program de consiliere în carieră. Asociaţia care a organizat evenimentul a solicitat sprijinul CCPOC pentru întocmirea materialelor pe tematica consilierea carierei pentru cei 50 de participanţi. Numărul studenţilor a scăzut în ultimii doi ani şi ca urmare a programelor de consiliere în carieră desfăşurate la nivelul UVT prin proiectele POSDRU.
România Curată: Sunteţi preşedinta Comisiei de Etică din UVT. Au fost semnalate comisiei cazuri de discriminare până acum?
Corina Ilin: Două cazuri din 2007 până în prezent, conform rapoartelor anuale ale Comisie de Etică din UVT. În anul universitar 2007 – 2008 a fost invocată o situaţie de discriminare (discriminare de gen, presupun) de către o studentă. Conform raportului Comisiei de Etică de atunci „acuzaţia nu se susţine”.
În 2014, sesizarea cu privire la acuzațiile de discriminare și evaluare didactică părtinitoare cuprinsă în adresa 1738/31.01.2014 a fost depusă la Comisia de Etică a UVT de către un masterand de la FEEA; suplimentar Comisia de Etică din UVT a primit sesizarea 2113/07.02.2014 cu referire la aceeași situație. În urma audierilor persoanelor în cauză precum și a aprofundatelor investigații ulterioare, Comisia de Etică din UVT a ajuns la următoarea concluzie: „Acuzațiile de discriminare și evaluare didactică părtinitoare sunt nefondate”.
România Curată: Universitatea de Vest din Timişoara este campioană la capitolul bune practici privind măsurile antidiscriminare, aşa cum au fost identificate de către SAR. Până la urmă, cum ajunge o universitate să fie exemplu pozitiv în acest domeniu, de unde au fost inspirate toate aceste măsuri antidiscriminare?
Corina Ilin: Personal, cred că se ajunge în acest punct în urma unor măsuri luate din timp şi ajustate atunci când realităţile o impun, dar mai ales respectate de factorii de decizie ce influenţează comportamentul colegilor.
România Curată: Rezultatele studiului realizat de SAR în privinţa discriminării în universităţi nu sunt tocmai pozitive şi, ca o concluzie, mai şcolit, mai educat nu înseamnă neaparat şi cu mai puţine prejudecăţi. Cum comentaţi aceste rezultate?
Corina Ilin: Rezultatele studiului sunt interesante. Ele arată încă o dată că aşteptările şi dorinţele noastre nu sunt identice cu realitatea. Ne place să credem că suntem mai „înţelegători”, „toleranţi”, „deschişi la divesitate” etc. decât suntem în realitate. În plus, credem că aceste calităţi sunt specifice persoanelor mai tinere şi mai educate. Uităm însă că „educaţia” nu înseamnă automat toleranţă, deschidere spre nou şi spre diferenţe. Dacă apelăm la modelul explicativ cultural observăm că în general românii, deci şi studenţii români, au o toleranţa scăzută la incertitudini în general, la diferenţe şi străini.
Consider că acest studiu (dincolo de imperfecţiunile sale metodologice) reflectă realitatea, ca punct zero de la care putem porni în sensibilizarea prin cursuri, dezbateri şi ateliere de lucru etc. De fapt, doar studenţii de la specializările sociologie, ştiinţele educaţiei, asistenţă socială şi psihologie sunt pregătiţi în mod direct să cunoască, să înţeleagă stereotipurile, prejudecăţile şi rolul lor în relaţiile dintre indivizi şi grupuri. Mii de studenţi de la alte specializări, precum: arte, agronomie, arhitectură, chimie, drept, educaţie fizică, fizică, geografie, inginerie, matematică, ştiinţe economice, muzică, medicină, poliţie, teologie etc. cunosc doar tangenţial şi superficial aceste aspecte şi sunt influenţaţi de modele parentale, colegi şi mass media în formarea opiniilor şi credinţelor lor. E loc pentru multă educaţie şi schimbare în acest domeniu.
