Ministerul Educaţiei a lansat în dezbatere publică trei propuneri de plan-cadru pentru învăţământul gimnazial. Planul-cadru face parte din curriculum şcolar şi prevede ce discipline vor studia elevii de clasele V-VIII şi câte ore îi vor fi alocate săptămânal fiecarei materii.
Printre modificările aflate în dezbatere sunt : dispariţia materiei limba latină (în prezent studiată la clasa a VIII-a) şi apariţia unor discipline noi, care înlocuiesc cultura civică: educaţie pentru drepturile copilului (clasa a V-a), educaţie interculturală (clasa a VI-a), educaţie pentru cetăţenie democratică (clasa a VII-a) şi educaţie economică (clasa a VIII-a). Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor devine obligatorie.
Horia Oniţă, preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, şi Alexandru Manda, preşedintele Asociaţiei Elevilor din Constanţa, au comentat pentru România Curată schimbările propuse de Ministerul Educaţiei.
România Curată: Cum comentaţi propunerile Ministerului Educaţiei pentru reforma curriculară în învăţământul preuniversitar?
Horia Oniţă: Ne este greu să numim intențiile Institutului de Științe ale Educației în domeniul curricular ca fiind pași spre o reformă curriculară. Modelele de plan-cadru pentru învățământul gimnazial făcute publice de către minister se încadrează în modelul de acțiune care schimbă doar forma, nu fondul. Numărul orelor este infim, iar modelul învechit al unui curriculum obligatoriu rigid și foarte extins este încă, din păcate, baza arhitecturii curriculare din învățământul preuniversitar. Există câteva aspecte pozitive, precum eliminarea orei de limbă latină sau introducerea orei de discipline socio-umane (ore de educație pentru sănătate, drepturile copilului), dar în general Consiliul Național al Elevilor își exprimă dezamăgirea asupra unor aspecte extrem de importante, care nu pot suferi amânare, precum curriculumul la decizia școlii, care ar trebui să fie la decizia elevului.
Alexandru Manda: Schimbarea planurilor cadru pentru ciclul gimnazial este o condiție esențială a reformării curriculare. Din nefericire, cele trei variante lansate în dezbatere publică de Ministerul Educației nu provoacă modificări de fond, existând doar, pe alocuri, modificări de formă.
România Curată: Care ar fi aspectele pozitive şi cele negative ale noului plan-cadru faţă de cel vechi?
Horia Oniţă: În primul rând, trebuie să subliniem faptul că nu există modificări majore în proiectul pentru noul plan-cadru. În ceea ce privește aspectele pozitive, salutăm scoaterea orei de limbă latină, întrucât reprezenta o oră nefolositoare, care era uzată doar pentru pregătirea adițională la limba română, pentru evaluarea națională. De asemenea, salutăm adăugarea orei de stiințe socio-umane.
În ceea ce privește aspectele negative, considerăm în primul rând ca fiind o greșeală majoră eliminarea orelor de orientare și consiliere, întrucât actualul sistem psihopedagogic de orientare în carieră este oricum deficitar. Un singur psihopedagog la 800-900 de elevi nu are, de fapt, nicio eficiență sau rezultat, și până și acest număr nu este respectat integral în niciun județ din România. Un studiu realizat de Consiliul Național al Elevilor dezvăluie că peste 30% dintre elevi sunt nemulțumiți de profilul ales. Avem nevoie de orele de consiliere și orientare, dar avem în primul rând nevoie de o programă aplicată în realitate, nu doar una pe hârtie.
Nu suntem de acord cu apartenența orei de religie la trunchiul comun. În lumina evenimentelor din ultimul an, considerăm că elevii ar trebui să opteze pentru religie prin cerere scrisă, conform legii, de la 14 ani, nu să se prezume că toți se înscriu. Mai mult decât atât, în propunere scrie că pentru elevii minori vor decide părinții, dacă aceștia vor frecventa ora de religie, dar conform Codului Civil elevii ar trebui să aibă posibilitatea de a decide pentru propriile persoane, de la dobândirea capacității de exercițiu.
Avem nevoie de o transdisciplinaritate mai extinsă în zona științelor aplicate. De asemenea, orele de științe aplicate ocupă un spațiu considerabil, acestea ar trebui corelate și ar trebui găsite soluții pentru reducerea spațiului ocupat, în general prin transdisciplinaritate.
Dorim curriculum la decizia elevului din oferta școlii, nu curriculum la decizia școlii! Este imposibil să continuăm să formăm elevii într-un mediu asupra căruia ei nu au nimic de spus. Dorim ca acestea să fie minim în număr de trei, nu „1-2”, întrucât ne îndoim că școlile vor aborda mai mult de una.
Alexandru Manda: Un aspect pozitiv al propunerilor de plan cadru îl reprezintă introducerea, pe tot parcursul ciclului gimnazial, a disciplinelor socio-umane, aflate în aria “Om și societate“. Concret, elevii vor studia materii precum educație pentru drepturilele copilului și educație pentru cetățenie democratică, discipline care au rolul de a forma cetățeni responsabili, care își cunosc și apără drepturile. Din păcate, numărul orelor opționale este tot unul limitat, 1-2/an, și se păstrează în continuare conceptul de “curriculum la decizia școli”, în care toți elevii clasei urmează același opțional, la decizia majorității. Acest fapt duce, de cele mai multe ori, ca elevii să urmeaze ca opțional materii pe care deja le studiază în trunchiul comun, pentru ca astfel să se completeze norma cadrului didactic.
România Curată: Un subiect de dezbatere a fost transformarea orei de educaţie pentru sănătate din opţională în obligatorie. Noul plan cadru nu prevede acest lucru. În ce măsură consideraţi că aceasta materie ar trebui să devină obligatorie?
Horia Oniţă: Considerăm imperios necesară introducerea materiei de educație pentru sănătate ca opțională. În lumina statisticilor îngrijorătoare privind gradul de informare cu privire la normele de igienă, la metodele de protecție împotriva infecțiilor cu transmitere sexuală, sau privind procentajul ridicat al sarcinilor juvenile, considerăm că elevii români, cu precădere cei apartenenți învățământului rural, au nevoie de o astfel de materie.
Alexandru Manda: Aceasta este o nouă lacună a planurilor cadru, atât cele actuale, cât și cele propuse. În realizarea planurilor-cadru a fost încălcată Legea nr. 272/2004, republicată, privind protecția și promovarea drepturilor copilului, care stipulează obligativitatea derulării în școli a orelor de educație pentru sănătate.
România Curată: Care sunt acum paşii de urmat până când cele trei propuneri de plan cadru pentru învăţământul gimnazial lansate de Ministerul Educaţiei vor intra în vigoare?
Horia Oniţă: Conform calendarului și procedurii stabilite prin ordin de ministru, Institutul de Științe ale Educației va centraliza propunerile, va stabili documentul final pe care îl va înainta ministrului spre aprobare. Urmează apoi cea mai importantă dezbatere, mult mai importantă decât planurile-cadru: programa școlară.
Alexandru Manda: În prezent, acestea se află în dezbatere publică. La finalul dezbaterii publice, propunerile de modificare vor fi aprobate și validate, iar forma modificată va merge pe masă ministrului, pentru a fi aprobată prin ordin.
România Curată: Ce îmbunătăţiri consideraţi că ar trebui aduse acestor propuneri?
Horia Oniţă: Discuția majoră este în privința noțiunilor care se predau în școli și abordarea, mai mult decât numărul de ore. Totuși, în legătură cu planurile-cadru aflate în dezbatere, propunem modificarea orei de curriculum la decizia şcolii – CDȘ în oră de ,,curriculum la decizia elevului din oferta școlii”, care să presupună minim 3 ore, abordarea transdisciplinară a orelor de biologie-fizică-chimie, stabilirea unei ore minime de consiliere și orientare la orice clasă.
Alexandru Manda: În primul rând, trebuie introduse în trunchiul comun orele de educație pentru sănătate și educație rutieră, care trebuie desfășurată obligatoriu, o oră/săptămână, conform art. 129 alin. (2) din Ordonanta de urgență nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice. De asemenea, consider că este necesar să fie mărit numărul de opționale, varianta propusă nemodificând în niciun fel situația actuală. Totodată, este deosebit de important să fie introdus conceptul de “Curriculum la decizia elevului“, care să permită tuturor elevilor să urmeze opționalul dorit, dintr-o listă pusă la dispoziție de unitatea de învățamânt, realizându-se mai multe clase de opțional pe fiecare an de studiu. Astfel, va fi respectat principiul centrării pe elev a actului de educație, consfințit de Legea educației naționale.
simplificarea programei scolare actuale unde se studiaza spre exemplu impartirea si ecuatiile cu doua necunoscute la elevii de opt ani clasa a doua, se poate?!
Ca sa plecam totusi de la niste lucruri concrete si de necesitate maxima caci sunt pline cabinetele de psihologie cu copii din cauza materiei supraincarcate la clasele primare si gimnaziale.
Dupa asta poate luptam si pentru stoparea jafului facut de stat impotriva populatiei prin taxe si impozite odata cu distrugerea deliberata a clasei de mijloc caci avem un grad de abandon scolar urias din cauza saraciei lucii in care suntem fortatti sa traim din cauza politicilor politice prosclavagism!!!