Nu e ca și cum nu aș cunoaște sentimentele de frustrare și de revoltă care te cuprind în fața aroganței, nesimțirii, imposturii, incompetenței, minciunilor și corupției (puneți-le în ce ordine vreți) elitei politice care conduce țara asta de două decenii și jumătate, care, în cele din urmă, te scot în stradă, la protest.
În toamnă se împlinesc trei decenii de la greva și protestele studențești (printre ai căror organizatori m-am numărat), care au scos zeci de mii de tineri în stradă și, în cele din urmă, au dus la schimbarea fundamentală a Legii Educației. Îmi amintesc și de sloganul, deloc corect politic, ”Maior, Maior, who the f*** is Maior?”, scandat pe ritmul cunoscutei piese a celor de la Smokie, Maior fiind Liviu Maior, ministrul Educației, tatăl lui George, cel ajuns, ulterior, șef al SRI.
Greva și protestul studenților. Cluj-Napoca, noiembrie 1995. Foto: Csaba Vizauer
Asta nu înainte ca, în calitate de senator de Alba, George să fi fost unul dintre primii lobby-ști ai proiectului de cianurat și dinamitat munții, apele, pădurile și patrimoniul cultural excepțional de la Roșia Montană, altă cauză care ne-a revoltat într-atât încât ne-a scos în stradă, cu zecile de mii, în toamna lui 2013. Tot din cauza minciunilor, corupției, incompetenței, imposturii, nesimțirii, aroganței elitei politice.
Proteste pentru Roșia Montană, Cluj-Napoca, septembrie 2013
Și am mai ieșit în stradă pentru serviciile medicale de urgență, pentru păduri, pentru Justiție. Ne-au tot dat ocazia, ne-au tot provocat, dar nu, nu am pus mâna pe bolovan ori Molotov. Ba chiar am ajuns să fiu amendat pentru că am mediat un moment în care jandarmii au fost pe punctul de a lansa faza pe bastoane și tunuri cu apă. Nu, nu cred în ”soluția” bolovanilor și a incendierilor.
Proteste pentru păduri, Cluj-Napoca, mai 2015. Foto: Nicu Cherciu
În ”cauza” care îi scoate acum în stradă pe unii, de asemenea, nu cred. Asta chiar dacă, repet, înțeleg pe deplin sentimentele de frustrare și revoltă care îi îndeamnă pe cei mai mulți dintre ei la protest și care, din păcate, sunt folosite și instrumentalizate în interes personal de niște șarlatani și impostori, unii dintre ei, la rândul lor, foști oameni ai sistemului.
Nu, nu cred nicio secundă în așa-zis-ul ”patriotism” al domnului Georgescu, cel dispus să vândă Roșia Montană lui Frank Timiș ca să facă rost de bani pentru campania lui electorală. Cum nu am cum să cred în ipocrizia unora ca Simion ori ”stegarul dac”, care scandau, în 2013, tot în stradă, ”Trădarea de țară, în aur se măsoară!” ori ”Roșia Montană nu e de vânzare”, iar acum îl susțin pe unul care a scos-o la vânzare în interes personal.
Nu am cum să ignor incitarea la ură și discriminare la adresa numiților ”soroșiști” și ”globaliști” a domnului Georgescu. Culmea șarlataniei, el însuși fiind unul dintre ei, cu patalama, spre deosebire de unii de pe listele în discuție. Atenție, subliniez impostura și șarlatania omului, nu că ar fi ceva grav în a fi ”soroșit” (de fapt, cei mai mulți dintre cei de pe listele alea n-au fost vreodată, în vreun fel, la Putere, iar dacă, într-un moment sau altul, au susținut, transparent, în mod public, niște politicieni, au fost și cei care, i-au criticat, de asemenea public, și asta de decenii bune).
Și nu pot să mă fac că nu văd iresponsabilitatea totală a domnului Georgescu, în susținerea narativelor anti-UE și anti-NATO, făcând deopotrivă jocul vecinului tiran din Est și al ”marelui frate” de peste Ocean, într-un moment în care liderii acestei țări încearcă să dezbine UE.
Da, avem de dus o luptă (și nu o ducem, de ieri, de azi, ci de vreo trei decenii și jumătate unii dintre noi) împotriva unui sistem corupt, nesimțit, arogant și sfidător dincolo de limitele suportabilității (doar zilele trecute am aflat că favorită pentru funcția de secretar general al Guvernului Ciolacu este avocata Schweighofer).
Și avem cu cine o duce, inclusiv în aceste alegeri care bat la ușă. O persoană care s-a luat pe bune la trântă cu sistemul, a ajuns și să fie săltat de jandarmi pentru că a protestat (fără violență!) pentru cauzele în care crede (Hala Matache, Roșia Montană), a ajuns să fie hăituit și înjurat mai de toți.
Și, totuși, împotriva tuturor a reușit să obțină victorii importante în lupta cu sistemul. Că dacă pentru apă caldă ”la tot” Bucureștiul o să mai treacă niște ani până când o să fie finalizate investițiile masive pe care le-a început, cu siguranță e cel mai temut om de către rechinii imobiliari, cei care i-au deschis procese (în care solicită daune aberante, de ordinul sutelor de mii și a milioanelor de euro!). Iar să-i împiedici și să bagi frica în rechinii imobiliari, cei care zboară cu prim-ministrul și alți lideri politici ai României, nu e lucru puțin.
***
Subiectiv, mi-aș fi dorit (și îmi doresc) ca domnul Georgescu să fi fost (să fie) învins la urne. Și, probabil, fără toată agitația din ultimele zile, de când cu dosarul penal, acest lucru s-ar fi întâmplat.
Rațional, îmi doresc ca Justiția să se aplice în România fără selectivitate, inclusiv în cazul unor candidați la președinție, care incită la ură și discriminare, care promovează idei și lideri fasciști ori care se înconjoară de personaje care îndeamnă oamenii să iasă în stradă cu bâte, topoare și chiar arme de foc sau care vorbesc de ”jupuitul de vii” al altora.
Dar, emoțional și rațional deopotrivă, îmi doresc ca toți cei care nu ne regăsim și nu ne simțim reprezentați nici de hoții care ne-au condus țara vreme de trei decenii și jumătate, nici de șarlatanii și combinatorii fără scrupule, să nu stăm deoparte. Și nici să nu ne fie frică să ne exprimăm opțiunile public, inclusiv în stradă dacă e cazul, în ciuda amenințărilor și manipulărilor care circulă în spațiul public. Nu suntem deloc puțini. Iar țara asta este și a noastră.
Proteste împotriva extremismului și fascismului, noiembrie 2024, Piața Universității București. Sursa foto: pagina de Facebook Nicușor Dan
***
Citește și:
Oare autorul nu-si da seama cat de ironica este situatia: le spui “si eu am drepturi” unora al caror vot tocmai a fost aruncat la cos, deci care efectiv nu mai au drepturi deloc (electoral vorbind).
adevărul e că și nemții au avut drepturi și l-au votat pe Hitler; mulți dintre ei (de ordinul milioanelor) au murit apoi în război, ca să nu mai vorbim de victimele lui Hitler și ale susținătorilor lui; la fel și cei care cumpără poțiuni magice de la șarlatani au dreptul să se otrăvească singuri;
da, e dreptul fiecăruia să-și facă rău singur, dar nu e vreun drept să faci rău și altora; începând cu jandarmii care au primit borduri în cap în numele drepturilor unora
Mare noroc avem ca Mihai Gotiu si CCR stiu cine sunt viitorii Hitler, si pot sa-i interzica inainte sa faca rau. Pacat ca nu au si alte state asemenea oracole. Nici ei n-ar mai avea nevoie, nici de justitie, nici de alegeri.
înainte să facă rău? bolovanii ăia din capul jandarmilor au fost niște ”flori” sau ”mulțumiri”? chiar crezi aberațiile că și-au dat jandarmii în cap singuri? apelurile alea ale lui Horațiu Potra ce au fost? dar listele urii cu soroșiști ce sunt? dar salutul nazist? toate au ”explicații”? toate sunt ”făcături”? ce trebuie să se întâmple ca să recunoști un nazist? să ajungă la putere și să apuce să mitralieze ”soroșiști” în piața publică?
Daca nu te-ai lamurit singur, ascultand aberatiile noului Profet CG, e putin probabil sa intelegi ce scrie Gotiu >:
I-as atrage atentia lui MG asupra unui lucru: propaganda actuala asa-zis “progresista” a pierdut contactul cu oamenii, cu electoratul, adica exact cu cei pe care pretinde ca ii reprezinta. Exemplu: numai eu am comentat articolul asta. In loc sa va faca si mai radicali in discurs, acest simplu fapt ar trebui sa va faca sa reflectati un pic. Ar trebui sa fie un paradox, similar cu cel din SUA: cum de Trump a castigat la clasele populare? Stanga pe ei ar trebui sa-i apere, si totusi este perceputa invers. Inca si mai paradoxal: Trump a castigat in conditiile in care inegalitatile cresc. Si nu e numai o chestiune de propaganda, este si una de realitate. Nici macar oamenii simpli si saraci nu mai cred discursul stangii, cu toate ca majoritatea mass-media face propaganda de stanga (in continuare, cu toate ca mai putin decat acum 6 luni). Unul din motive este evident asta: nimanui nu-i place o argutie avocateasca. Pentru ca aici exact asta este: cei lezati, care si-au pierdut de facto dreptul de a fi ales si de a vota, sunt prezentati ca agresori. Nu se poate. Apoi, este faptul ca stanga nu mai are treaba cu oamenii pe care ii reprezinta. Alesii progresisti nu vor sa faca ce vrea electoratul, ci vor ca electoratul sa-i sustina in diverse cauze “generoase” (imigratie, ajutor Ucrainei, alte minoritati, incalzirea globala…). Si nu spun ca aceste cauze nu merita interes. Insa 90% din resurse si din timp ar trebui dedicate problemelor alegatorilor. Asa s-au lansat in politica si USB/USR, si MG: cu probleme legate de mediul de viata imediat. Eu ce sa fac daca s-au lasat deturnati catre probleme “europene” si “mondiale” din dorinta de a place colegilor straini (si din cea de-a obtine finantari).
1. nu știu ce are stânga sau dreapta cu aruncatul bolovanilor în capul jandarmilor; dacă mai recitiți ce am scris în ultima perioadă vedeți că am anticipat că se va ajunge la așa ceva – și de-asta există sancțiune pentru incitare (adevărații responsabili) 2. de o sută de ani zona săracă votează nazism, fascism etc, în esență lideri mesianici, nu e o chestiune nouă, ține de un anumit tip de educație (nu de lipsa ei, atenție) (a nu se confunda votul ”de stânga” din perioadele comuniste – ori au fost alegeri furate, ca la noi, după război, ori alegeri fără alternative) 3. de centru, centru stânga, centru dreapta a fost (și este) istoric, clasa de mijloc 4. ”din dorința de a place colegilor străini (și din cea de-a obține finanțări)” a fost închis un ziar pentru că am scris despre Roșia Montană (că s-a făcut blocadă publicitară), am fost nevoit să refuz vreo trei ani job-uri care puneau condiția ”poți să scrii despre orice, mai puțin despre RM” (iar asta în plină criză a presei), am mai făcut voluntariat și ulterior, iar de mai bine de un deceniu finanțările competitive pentru Europa de Est (țările intrate în UE) s-a redus drastic (pentru că se consideră că suntem o democrație) – e ca la Radio Erevan, exact pe dos