Vasile Ernu

Hârtia igienică pentru gură sau Despre ABC-ul politic pe înțelesul fanilor Președintelui Eșec

Varianta scurtă.

Un cunoscut lider de opinie, Lucian Mândruță, fost mare fan Iohannis se plânge: „Ne-aţi livrat hârtie igienică” domnule Președinte. Waw. Acum vedem după 7 ani că președintele e ”ghinion și eșec”, că ”regele 7 case” e gol?

Păi ce putea să livreze celor care au mâncat ”rahat”? Hârtie igienică de șters la gură, cum ne-a învățat Rebengiuc .
”Lumea bună” a promovat teoria ”votului corect”, s-a făcut umilință publică a celor care care votau ”incorect”: împărțirea în ”votant bun” și ”votant rău” este un act antidemocratic. Au mers pe ideea ”ascundem buletinele bunicilor și părinților bătrâni că votează incorect” etc. Câtă m.uie, umilință publică și ură s-a băgat împotriva celor care votau altfel, am uitat? Asta nu se uită? Și acum? Poftim, hârtie igienică.

Ca să nu mai spun că un om care se numește jurnalist nu face propagandă electorală pro sau anti. Propagandist și jurnalist sunt lucruri diferite chiar dacă fiecare avem simpatii politice.

Ca să nu mai vorbesc de intelectualii finuți care au împărțit electoratul în ”buni” și ”răi”: cine nu votează Iohannis e de ”partea răului”. Și după: s-a așezat tăcerea. Mai nou îl critică pe Iohannis moralist: nu pentru că încalcă Constituția, nu pentru că a aruncat țara într-o criză fără precedent care produce genocid ci pentru că, vezi doamne, ”negociază” cu PSD. Păi nu asta e funcția lui?

Despre societatea civilă mai bine tăcem: câinele de pază e un biet cățel de companie. Reacționează ca un buhai doar la o culoare. Oportunist.

Pentru toți aceștia Președintele ghinion & eșec vă transmite hârtie igienică pentru gură.

Varianta lungă.

Despre ABC-ul politic

Politica nu este despre bine şi rău ci este despre putere. Puterea în democrație (parlamentar – liberală) este despre negocierea intereselor şi reprezentarea lor în stat.

Cîmpul politic nu lucrează cu precepte religioase şi etice precum binele şi răul, ci se află în cîmpul justiţiei: lucrează cu legal sau ilegal.

Votul pentru un partid sau candidat, transferul de reprezentare a intereselor unui individ sau grup, este universal şi egal. Nici un vot nu este moral sau imoral, rău sau bun, superior sau inferior ci legal sau ilegal. Dacă se desfășoară legal, el este legitim şi egal. A învinui pe celălalt că a votat altfel decât tine pe tot soiul de criterii „catastrofiste” şi „morale” înseamnă a ieşi din cîmpul democratic.

De ce votează un om ce votează? E greu de explicat pentru că sînt mulţi factori în joc. Dar la baza votului se află interesul şi negocierea reprezentării acestui interes.

În societate, fiecare individ sau grup de indivizi – adică fiecare clasă socială – pot avea interese foarte diferite.

Bancherii au un interes, ţăranii şi muncitorii cu totul alt interes; clasa de mijloc un anumit interes, micii întreprinzători alt interes ş.a.m.d.

Interesele deseori sunt în conflict și rareori coincid. Votantul ar fi bine să conștientizeze cărei pături sociale îi aparține, cărei clase sociale, și care sunt interesele lui și cine îi poate reprezenta mai bine interesele?

În câmpul politic aceste interese se negociază prin lupte politice, prin dezbateri, prin diverse forme de organizare, presiune etc. Şi în final, vot. Cine câștiga încearcă să impună ca interese comune, universale, interesele unor grupuri restrânse, ale unor grupuri mai largi sau doar propriile interese de camarilă. La fiecare scrutin jocul o ia de la capăt.
Atenție! Reforma și Justiția se fac mereu, dar mereu, în primul rând în interesul grupului sau clasei sociale care deține puterea și care e reprezentată. Abia secundar în ”interesul” celor fără putere strict ca un ”gard de protecție” pentru a păstra pacea socială și politică. Puterea cedează drepturi ”în jos” în măsura presiunilor politice care vin de jos: nu vin, nu oferă. Cum se spune: drepturile nu se oferă ci se câștiga.

Când puterea produce dezechilibre prea mari între interesele diverselor grupuri, apare violența: proteste, răscoale, revoluţii.

Competența politică a cetățeanului este foarte diversă. Însă competenţa politică nu ţine de gradul de educaţie, de cîte facultăţi ai, ci de un cumul de cunoştinţe şi experienţe practice. Educaţia te poate ajuta să ai competenţe politice, oferă mai multe şanse, dar niciodată nu garantează competenţe politice. Deseori vedem că un simplu ţăran cu opt clase are mai multă competenţă politică decât absolventul unei prestigioase şcoli occidentale.

Atîta tîmp cît votul este egal şi universal, pornim de la ideea, un soi de prezumţie politică de nevinovăţie, că fiecare cetăţean are competenţa politică în a-şi delega interesele prin vot cui decide el. A-i pune la îndoială acest drept şi acest vot este ceva profund antidemocratic.

Ce poţi face? Poţi încerca să-i oferi o alternativă la ce are. A-l dispreţui, a-l umili, sau a-l pune pe picior de inegalitate împărţind societatea în „votanţi buni” şi „votanţi răi”, nu face decît să împingă politica democratică înspre violenţă, înspre război civil politic. Adică, să faci război: războiul, cum ştim, este o politică dusă cu alte mijloace. Mijloace deloc democratice.

Partidele care mizează pe acest șpurism politic” sunt cele mai puțin democratice partide. Punct. Unde e multă ”curățenie morală” în politică e și multă violență. Repet: într-un stat democrat Justiția se ocupă de reguli și încălcarea lor, nu politicienii. Iar pentru morală aveți Biserica sau câmpul privat dar nu câmpul politic.

Politica, puterea, este o luptă pentru impunerea intereselor proprii sau de grup. În democrație se face prin negociere. Interesele sînt construite, câștigate şi apărate în mare parte prin drepturi.

Atenție! Drepturile sînt nu doar politice cum deseori ni se spune, ci şi economice şi sociale. Dreptul la libera exprimare, la libera asociere, libertatea religioasă şi dreptul la vot universal sînt drepturi politice fundamentale. Însă ca ele să aibă o putere reală trebuie să fie dublate de drepturi economice şi sociale: dreptul la educaţie, sănătate, muncă, odihnă şi multe alte garanţii sociale cucerite în ultima sută de ani.

Drepturile politice, dacă nu sunt dublate de drepturi sociale și economice, nu au nicio putere. Sau au una minimă.
Aşa a fost cucerită pacea socială, aşa a fost cucerit statul social al bunăstării. Prin negocierea cât de cât echilibrată a acestor drepturi care ar trebui să faciliteze/permită reprezentarea intereselor tuturor grupurilor sociale. Aristocratul, burghezul, birocratul, muncitorul, țăranul au căpătat drepturi egale, au devenit cetățeni cu drepturi egale şi şi-au negociat interesele. Plătit din păcate cu mult sânge. De care noi uităm.

Toate astea le găsim în Declarația universală a drepturilor omului. Vă mai amintiți de ea?

Iar statul a fost un garant al acestor drepturi care acum se sfărâmă sub ochii noștri la presiuni imense din diverse zone dar mai ales a presiunilor colosale dinspre zona economiei. Iar unde sînt mulţi bani vin şi mulţi aliaţi.

Dezechilibrele dintre interesele diverselor grupuri sunt în continuă creștere. Se nasc prăpastii adînci. Violenţa e tot mai vizibilă pornind de la exerciţiul elementar al votului: „vot greșit” versus „vot corect”. Iar această violenţă nu prevestește nimic bun.

Acesta e un ABC clasic liberal pentru amicii isterici care cred în „votul superior”. Tot eșafodul politic a luat-o rău într-o singură direcție.

Așa că votați ce doriți, cum doriți – și sunați-vă părinții, copiii și prietenii pentru a le spune că-i iubiți. Partidele vin și pleacă – ei rămân.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

8 thoughts on “Hârtia igienică pentru gură sau Despre ABC-ul politic pe înțelesul fanilor Președintelui Eșec

  1. Adrian

    Poate era util ca declarația de intenție „Acesta e un ABC clasic liberal” s-apară și la-nceputul textului. Că titlul ne-ar induce în eroare.

    Votul e incorect dacă-i dat pentru | luat de organizații incorecte deghizate în partide. Deocamdată, avem părerea procurorilor despre acele organizații (dosarul Revoluției). În epoca informației disponibile la un clic, să studiem și emanația de la Revoluția 1848. În rest, nici pic de umor în acest comentariu și (părerea mea) în textul comentat. Așa că:

    https://www.timesnewroman.ro/politic/coalitia-pnl-psd-e-aproape-gata-mai-au-de-stabilit-numele-fsn-sau-pcr/

    Reply
  2. calugaru vasile

    Vezi, frate Vasile, in Occidentul democratic si prosper toate primitivismele astea violente de salbatici aflati la periferia periferiilor Lumii au fost cu totul depasite in anii de dupa RAZBOI – sa ne intrebam, cum, si sa luam aminte!
    Presedintele in mod evident nu ne poate spune, de moment ce chiar el incita,… desi ar trebui sa fie un factor de echilibru; sa ne aduca un strop din lumina civilizatiei Occidentale postbelice – macar ca traducator!
    (lupta pentru putere, revolutii, exclusi… in fara de udemereul vesnic la guvernare; primitivi si salbatici traind dintotdeauna prin vagauni si fundaturi depopulate si subdezvoltate nestiuti de nimeni pe lume – ca hotEL transilvania si sudul salbatic, in care pozeaza ca superdezvoltati si de dreapta -, exact cei care nu au dat nimic OMENIRII, pe care nu-i stie nimeni pe Lume decat ca … insa mereu la PUTERE in statul cel mai sarac, inapoiat si fara niciun viitor din Europa – un stat artificial in care armata NATO defileaza in bataie de joc pe Soseaua Generalului Rus Pavel Dimitrievici Kiseleff, prin fata Ambasadei Ruse si la doua decenii dupa debutul noului mileniu si intrarea in NATO!? Acolo unde un ceauselul oltean ciuca generalul obez si liberaL cere mandat prelungit in frutea Statului Major General tinand cuvintari ciudate necerute de nimeni in timp ce-si lasa un urmas oltean asemeni lui, merita oare sa mai existe?
    https://www.youtube.com/watch?v=MErMejRY4X4
    Parerea mea e ca MAREA PROBLEMA e statu insusi – de moment ce revolutia nu-l poate schimba din temelii, mai bine PIARA – STATUL NUMIT IN BATAIE DE JOC ROMANIA.
    (bataia de joc fata de Romania e chiar a statului insusi prin toate institutiile sale si propaganda lui desantata
    un stat satanic si barbar, ANTIROMANESC numit in bataie de joc ROMANIA in care iohannishii, udemeristii si rollerii, brucanii si aurestii lui vass si roman isi bat continuu joc de toate si de tot folosindu-se de OLTENI!

    Reply
  3. Vlad Slăvoiu

    Președintele nu a încălcat Constituția absolut deloc în această criză politică (dimpotrivă: a făcut exact ce trebuia făcut) și nici pe departe nu “a aruncat țara într-o criză fără precedent care produce genocid” (asta e pur și simplu o afirmație idioată). Și, dacă PNL va refuza USR (când au renunțat la dl Ciucă, am fost convins că vor ceda în fața lor – se pare că m-am înșelat, sper că m-am înșelat), bine va face că-l va refuza.

    Cât despre PSD, rămâne stabilit că au avut un comportament foarte discutabil în această poveste și nu merită lăudați – în orice caz, nu mințind (adică: mințind) că nu știu cine a spus despre ei lucruri pe care nu știu cine pur și simplu nu le-a spus. Exista calea comportamentului corect, pe care poate că va veni ziua să o și înfățișăm.

    Reply
  4. Agricultorul fericit

    Felicitari Dle. Ernu, frumos si explicit text ati scris.
    Evident nu place multora, e prea realist.

    Reply
  5. Gabriel Rădeanu

    Excelent!Cea mai reușită descriere a contextului psihologic cu tendință patologică a socialului românesc din ultimii ani.Nebunia asta nu e specifică doar politicii din România,o regăsim chiar și la americani,și care,din păcate,ne-a procopsit cu lideri „nepotriviți”…noi am avut „ghinion”-ul unui individ cu aptitudini intelectuale modeste,iar peste ocean au „beneficiat” de un personaj excentric cu accente psihedelice.In ambele cazuri este vorba de o nouă formă de politică redusă la polaritatea prieten- dușman și constituirea de armate în opoziție în mediul virtual.
    În raport cu principiile democrației experimentul ăsta se poate disimula drept un fel de”progres” necesar,cu trecerea la votul on-line și eventual la o formă de democrație directă, însă în opinia mea este(nu in mod întâmplător o simplă dualitate)… interes globalist in conflict cu democrația.
    Și mi-a plăcut foarte mult abordarea prin două variante…(cât de ironic?…o altă situație binară)…Varianta romanțată… urmată de o abordare filozofică vulgarizată.
    P.S.Eu cred că torsiunea asta politică exagerată este o încercare de a transfera in „C.V-ul”PSD-ului răspunderea politică a eșecului monumental al actualei guvernări privind pandemia…

    Reply
  6. mecmesin

    Invatati sa supravietuim de-a lungul mileniilor, ne-am creat propriul ABC politic doar pe baza acestui lucru. ABC-ul nostru politic adanc inradacinat in constiinta noastra s-a format avand supravietuirea ca unic deziderat. Am inceput procesul de-a lungul timpului cand ne refugiam in paduri pana treceau urgiile, dupa care ne reconstruiam vietile ca in legenda mesterului Manole, pana venea urgia urmatoare. Unui astfel de popor care nu a cunoscut binele niciodata in istoria lui decat pentru foarte scurte perioade, nu-i poti povesti despre Declarația universală a drepturilor omului, pentru ca nu a cunoscut niciodata aceste lucruri si nu poate cuprinde notiunea chiar daca ai incepe un process de educare real. ABC-ul politic in democratie si l-au insusit democratiile vechi si reale, cele care pot reactiona la abuzuri. La poporul nostru, nici când puterea produce dezechilibre între interesele grupurilor nu apare violența, pentru ca nu avem acest reflex, si nici coeziune ca natie. In 89 violenta a aparut din stimuli externi si datorita instinctelor de supravietuire in fata foamei si frigului. Acum, cand abuzurile reale pe care le prezentati din partea autoritatilor statului sunt strigatoare la cer si cer imperios un nou contract social intre stat si cetateni, ce fac romanii? Aleg calea mai usoara a exodului in locul luptei pentru drepturi, iar cei care conduc din umbra stiu asta, pentru ca sunt experti in psihologia maselor. Pacat ca va afecteaza situatia, iar exemplul sulului de hartie nu prinde la propagandistii de nici un fel, nici la cei ce fac o meserie din asta, nici la cei ce o fac din credinta detinerii adevarului absolut, asa cum nu l-au inteles romanii nici atunci in 89.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *