Romania Curată

GEC Nera: ”Drujbele, TAF-urile și transportoarele de bușteni vor deveni imagini zilnice pe traseele lumii mirifice de la Ochiul Beiului și Poiana Beușnița”

”Romsilva îşi doreşte ca (…) drujbele, TAF-urile şi transportoarele de buşteni să devină imagini zilnice pe traseele lumii mirifice de la Ochiul Beiului şi Poiana Beuşniţa.”, se arată într-un comunicat de presă transmis către RC de către Grupul Ecologic de Colaborare (GEC) Nera. GEC Nera se referă la modificarea drastică de către Romsilva a Planului de Management realizat de USAMVB Timișoara pentru Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița.

Despre acest subiect, RC a scris pe larg în această săptămână – vezi aici și aici, iar mai jos, comunicatul integral al GEC Nera.

***

”Grupul Ecologic de Colaborare Nera, organizaţie neguvernamentală, apolitică şi non profit (detalii pe http://www.gecnera.ro/ ) a participat la toate fazele de consultare publică privind elaborarea proiectului de Plan de Management (PM) al Parcului Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa de către Universitatea de Științe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului (USAMVB). GEC Nera a sperat că măcar în acest caz, de la faza de proiect la faza de Ordin al Ministrului pentru aprobare, drumul planului de management va fi scurt iar incertitudinea reglementării managementului Parcului va lua sfârşit.

grafic fain pt nera

Nu a fost sa fie aşa! RNP Romsilva îşi doreşte un altfel de plan de management faţă de cel gândit de specialiştii de la USAMVB, adică unul prin care să poată tăia în Parc cât mai multă pădure cu valoare ştiinţifică iar în acest context, prin puternica influenţă pe care a avut-o tot timpul la nivelul Ministerul Mediului, şi la nivelul Parlamentului atunci când a avut nevoie, RNP Romsilva reuşeşte să scoată pas cu pas din propunerea de PM agreată cu factorii interesaţi în 2015 importante suprafeţe de pădure care ar urma sa nu mai aibă regim stric şi integral de protecţie. RNP Romsilva îşi doreşte ca suprafaţa iniţială a acestor tipuri de păduri să fie redusă în Parc cu cca. 45%, urmând ca drujbele, TAF-urile şi transportoarele de buşteni să devină imagini zilnice pe traseele lumii mirifice de la Ochiul Beiului şi Poiana Beuşniţa.

Cu sprijinul unui secretar de stat din Ministerul Mediului, RNP Romsilva a schimbat componența Consiliului Științific iniţial al Parcului cu membrii care îi sunt obedienţi, sau cu proprii angajaţi pe care îi controleză, cu scopul de a obţine votul pe o varianta a planului de management cu protecție scăzută. De la aproximativ 70% zone de protecție în planul inițial (comparativ cu normativele europene care prevăd 75% zone protejate în parcurile naturale), acestea au scăzut la 55% și riscă să ajungă la 40% dacă se aprobă Planul de Management în varianta Romsilva.  Este o strategie patentată şi în cazul  Parcului Naţional Semenic – Cheile Caraşului.

Proiectul în baza căruia urma să fie realizat PM pentru Cheile Nerei – Beușnița ar fi trebuit să se încheie în aprilie 2015, dar a fost prelungit de trei ori, noul termen limită fiind în această săptămână, pe 30 iunie 2016.

Nou numita conducere a RNP Romsilva a înmânat conducerii Ministerului Mediului un document oficial în care acuza de incompetență echipa de cercetare de la USAMVB care a elaborat planul de management. Prin noul Consiliul Ştiinţific RNP Romsilva face presiuni la adresa echipei de cercetători ca să diminueze zona de protecție la tăiere. Miza este destul de importantă și pentru realizatorii planului de management de la USAMVB eoarece dacă planul lor de management nu este validat, ei riscă să returneze fondurile europene destinate elaborării lui.

Care va fi evoluţia aprobării Planului de Management al Parcului Naţional Cheile – Nerei Beuşniţa ?

Probabil, ca şi în cazul altor parcuri naţionale, se va da din nou satisfacţie RNP Romsilva şi asta de la nivelul Ministerul Mediului, o instituţie care are în conducere 2 secretari de stat care afişau o grijă deosebită pentru protecţia naturii atunci când activau ca lideri ai unor ONG-uri.

GEC Nera sprijină în continuare varianta de Plan de Management al Parcului Naţional Cheile – Nerei Beuşniţa elaborată de USAMVB ca fiind cea care are la bază o serioasă documentare şi cere intervenţia fermă a Ministerului Mediului pentru aprobarea acestei variante.”

***

Citește și:

Cine îl minte pe ministrul Mediului (documente). Și cum și-a schimbat Romsilva strategia, după ce RC i-a dezvăluit planul de făcut praf pădurile din Parcul Național Cheile Nerei

ALERTĂ! Se votează pentru masacrul pădurilor din Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița! Incredibilă serie de presiuni și abuzuri marca Romsilva

 

Notă: Redactarea și publicarea articolului s-a realizat din Proiectul „Să facem împreună legi pentru natură!”, derulat de Federația Coaliția Natura 2000 România în parteneriat cu Societatea Academică Română și co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă. Acest articol nu reflectă neapărat poziția oficială a guvernului elvețian. Responsabilitatea pentru conținutul acestuia este asumată de redacția România Curată.  


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

2 thoughts on “GEC Nera: ”Drujbele, TAF-urile și transportoarele de bușteni vor deveni imagini zilnice pe traseele lumii mirifice de la Ochiul Beiului și Poiana Beușnița”

  1. Andrei

    Dar ministerul mediului ce zice? Doamna ministru al mediului ce zice, ca este tehnocrata si venita de la Bruxelles?

    Reply
  2. Tempor

    Colac peste pupăză, debandada unor autorități din CS și capitală, face prăpăd!
    Devierea unui afluent al Nerei și direcționarea acestuia către rțul Bârzava își arată efectele.
    Devierea acelui afluent a dus la modificări climatice și hidrologice. Prin mărirea capacității energetice a MHC Grebla din Reșița debitul Bârzavei a fost mărit. Așa că Bârzava are de cca 2 ani un debit mai mare decât cel natural, fapt ce menține umiditatea solului din albia și zonele limitrofe la un nivel crescut.
    Ce vă pot spune este că albia râului a fost adâncită după ochiul și aprecierea buldozeristului fără nici o măsurătoare topometrică. Nici după marea inundație din 2006 (generată de gestionarea proastă a barajelor de pe muntele Semenic) nu s-au catadicsit să curețe albia râului Bârzava, tot ce au făcut a fost numai să îngusteze albia prin împingerea aluviunilor până în mal – nu au fost scoase din albie.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *