Lucian Davidescu

Fie-vă milă de Manole și Petrov!

„Deconspirarea securității” e o lege bună dar merită deja aruncată la coșul de gunoi.

Când un președinte și-a încheiat 10 ani de mandate iar un guvernator de bancă centrală a intrat în al 30-lea, ca abia la coadă să fie judecat dacă a colaborat sau nu cu Securitatea, zău că legea nu mai are rost! Mai e doar pârghie de șantaj pentru cine se știe cu musca de căciulă, pentru cei ale căror dosare zac încă sub cheie sau bine-dosite.
Câți și pe unde or fi ei? Cum zicea cândva actualul adjunct al NATO: „Nu știm câți suntem în primul rând”.

Înseamnă că nenumărații ăștia au fost șantajabili – sau poate chiar șantajați! – atâta amar de ani; înseamnă că poate încă mai sunt. Mai rău decât un fost securist ajuns în funcție publică este unul care poate fi și șantajat cu treaba asta.

Și e de-a dreptul ironic cum cheia de la dosare este fix în mâinile celor care au preluat ștafeta de la fosta Securitate. Adică tot ei. Sau adesea copiii lor. Sau uneori chiar nepoții lor.

Are sens reparația istorică făcută de lege? Să zicem că are! Merită însă costul actual în politicile publice, și anume deciziile păguboase luate, poate, pe bază de presiune și șantaj? Desigur, cât timp nu prea știm care sunt ele (poate doar le intuim atunci când sunt mult prea flagrante sau absurde) este greu de cântărit.

Dar, mai departe de atât, care sunt consecințele efective? Ce se întâmplă într-un scenariu, ce se întâmplă în celălalt? Să luăm cele două exemple emblematice:

Traian „Petrov” Băsescu a fost ales și reales președinte fără să-i știe nimeni porecla bizar-insinuantă pe care a căpătat-o cândva de la unii a căror meserie era [1] [2] știe [3] chestii. Acum ține un partid de mică-ciupeală care – zău! – cum o fi mai bine: să facă ce-l taie capul sau să joace cum i se cântă? Probabil nicicum, dar prima variantă e barem democratică. A doua e… îmm… securistică.

Mugur „Manole” Isărescu are destule alte păcate (și destule merite, ce-i drept) încât să fie judecat cât-de-cât pe baza lor. Se găsește vreun guvernator mai bun pentru BNR? Cu siguranță, dar are sarcina dificilă să demonstreze asta mai întâi. Pe când așa, e loc pentru oricine se nimerește mai aproape de ușă. Avem vreo garanție că succesorul n-are la rândul lui un nume conspirativ de la Securitate sau de la urmașii ei sau de la urmașii urmașilor ei, doar că mult mai bine dosit?

Cu regret, dar securiștii (părinți-copii-nepoți) ne-au „împachetat” și prin legea asta ca aproape de fiecare dată – cu materialul clientului.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

One thought on “Fie-vă milă de Manole și Petrov!

  1. Ana sunteți voi, Ilf e Elena

    Evident că ne-au împachetat. Este ca și cu pădurile: Romsilva le are în curte și noi căutăm organisme și voluntari care să ne inventarieze pădurile bătrâne. SRI-ul are toate informațiile, iar noi înființăm un nou organism care să bâjbîie prin arhive. Nu mai bună era o lege care să oblige SRI-ul să-și declare public colaboratorii vechi cu aspirații la măriri, iar o structură ca CNSAS-ul să opereze ca organism de supra-control asistat de o lege dură pentru sancționarea minciunilor? Mă gândesc la eliminarea din sistem și pierderea pensiilor speciale.
    Ce să-i faci acum lui Petrov? Ceea ce a făcut el are toate ingredientele înaltei trădări. La fel și Manole. În vremuri de stare marțială, așa ceva se tratează cu plumb. Însă, trebuie să recunoaștem, gradul de acceptare-resemnare-colaborare în rândul populației României cred că a fost ilustrat de exact procentajul cu care Iliescu a câștigat primele alegeri libere: 80 %. Tot atunci s-a văzut că eram un popor ca un câine învățat cu bătaia: doar amintirea bățului ne-a făcut blegi, docili, fără nici măcar aspirații la ceva mai curat decât mocirla comunistă. Am ajuns în situația hidoasă în care naționalismul lui Manole să ne apere de tâmpeniile economice ale unor hoți ajunși miniștri. Mai târziu, vom descoperi poate că Manole a fost executat de niște hiene cărora rezerva de aur a BNR le face cu ochiul.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *