Lucian Davidescu

Faceți-vă pomană electorală cu „diaspora” și dați-i trei luni gratis pe trenul de Otopeni!

Ce e bine și ce nu e încă bine la prima cale ferată nouă construită după 1985.

Spectaculoasă descindere azi la Aeroportul din Otopeni, unde toată conducerea de partid și de stat a venit să testeze trenul de la Gara de Nord. Testul a fost un succes, trenul a ajuns… așa mai pas-cu-pas, cu vreo 35 de minute întârziere. De acum, își mai trage sufletul până în decembrie, când poate o să ducă și pasageri.

Cam ca în bancul cu balamucul unde pacienții săreau în cap de pe trambulină și spuneau „a zis domnul doctor că dacă suntem cuminți ne toarnă și apă în piscină”.

După ce acum o săptămână traseul a mai fost testat o dată, de o garnitură a unui operator privat, pentru că CFR n-ar fi răspuns la timp, de data asta „testul” s-a făcut cu o ramă Desiro a CFR, dintre faimoasele și de acum bătrânele „Săgeți albastre” ale lui Năstase și Mitrea. Președintele insistă ca ruta să fie operată de CFR și, ce-i drept, e rușine că CFR nu prea e în stare.

Prima dezamăgire a fost programul trenului, unu la 50 de minute, care e pur și simplu catastrofal.

Se știe că, într-adevăr, ruta are o capacitate destul de limitată: un singur fir pe o parte din porțiune inclusiv pe cea nouă și un sistem de macazuri deja suprasolicitat la Gara de Nord. Colac peste pupăză, CFR pur și simplu nu are destule garnituri pentru rutele existente, darămite să mai scoată încă una-două-trei pentru linia nouă.

Totuși, problemele și bottleneck-urile merită să fie ierarhizate foarte precis:

1. Frecvența de 50 de minute vine din faptul că CFR nu e dispus să pună la bătaie decât o singură garnitură. Pentru început, mai mult ar fi „nerentabil”, chestie la ne vom întoarce puțin mai jos.

2. Infrastructura așa cum acum este permite un tren la plus-minus 30 de minute.

3. Pentru 3-4 trenuri pe oră este nevoie de îmbunătățirea macazurilor de acces în gara de nord.

4. Orice în plus necesită dublarea liniei pe toată lungimea, probabil inclusiv pe cea abia-construită.

Realist vorbind, nu va fi nevoie de mai mult de două-trei trenuri pe oră. Sunt aeroporturi mai mari prin Europa unde trenurile se succed la jumătate de oră și nu se plânge nimeni.

Bine, se mai plâng unii români care ajung pe câte undeva că „în toată Europa este metrou la aeroport numai la noi nu”, dar în realitate asta se întâmplă doar într-o mână de orașe foarte mari, fiecare cu rețele subterane de ordinul sutelor de kilometri.

În ciuda umflării chestiunii la proporții cosmice, ca să se justifice „metroul”, traficul spre Otopeni e unul moderat comparativ cu traseele cu adevărat aglomerate din București (iluzoria magistrală Otopeni ar transporta de 10 ori mai puțini călători decât cea urgent necesară – între Colentina și Rahova de exemplu).

Ce s-a construit acum – tren de suprafață folosindu-se cât s-a putut din infrastructura existentă – este soluția înțeleaptă: nici prea puțin, nici prea mult….

Marea problemă care se poate reproșa proiectului este că stația-terminus a fost amplasată prost, fără nici un fel de posibilitate ulterioară ca linia să fie extinsă în viitor, atunci când aeroportul va avea un al doilea terminal.

Dar în rest, un tren la 20 de minute sau chiar 30 și-ar face treaba suficient de bine, asigurând fluiditatea și predictibilitatea necesară pentru un aeroport. La 15 minute ar fi ideal, dacă se va putea.

Problema este că, într-adevăr, la 50 de minute este aproape ca și cum n-ar fi. Călătorii vor prefera aproape întotdeauna variantele alternative.

Pentru CFR are sens contabil să opereze fix așa – cu un grad de încărcare mai mare (să zicem 70%) decât să pună acolo două trenuri cu încărcare mai mică (de exemplu 50% fiecare). A doua variantă înseamnă mai mulți pasageri dar mai puțini bani în termeni neți.

De-aia este nevoie poate ca măcar până se termină efectele pandemiei, ruta să fie pusă în funcțiune cu o subvenție suplimentară, ca să meargă totuși cu două trenuri pe oră și să convingă un număr suficient de călători că e o variantă bună.

Vreți o soluție chiar simplă și cu public la poporul zburător? Faceți trenul gratis pentru primele câteva luni! Poate chiar până la Euro 2020 (da, ăla din 2021). Costă ceva dar nu enorm – probabil spre un milion de euro, adică 1% din cât a costat proiectul – dar sunt mari șanse ca banii să fie recuperați apoi în primul an, din volum și din gradul de încărcare.

Plus că o să-i impresionăm pe turiștii străini prin raportul calitate-preț al serviciului (imbatabil totuși), iar românii care au bătut europa doar cu metroul, dintr-un aeroport în altul, o să se poată lăuda că la noi trece pe deasupra dar măcar e gratis.

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

3 thoughts on “Faceți-vă pomană electorală cu „diaspora” și dați-i trei luni gratis pe trenul de Otopeni!

  1. cutrenullaaeroport

    „dar în realitate asta se întâmplă doar într-o mână de orașe foarte mari, fiecare cu rețele subterane de ordinul sutelor de kilometri.” – o exagerare evidenta
    Un articol destul de detaliat despre asta aici:
    https://economie.hotnews.ro/stiri-industrie_feroviara-24302088-cum-merg-europenii-trenul-aeroport.htm
    Se pare ca de fapt la multi altii (nu doar in orase foarte mari cu sute de kilometri de metrou) se poate sa existe tren / metrou de la aeroport in oras.

    Reply
  2. Lucian Davidescu Post author

    „tren / metrou” există în foarte multe (din decembrie și la București), din care *rețele subterane* care să ajungă și acolo doar în vreo 4 sau 5. Nu înțeleg ce nu e clar

    Reply
  3. Constantinescu Costel

    Sageata rosie si albastra n-au nici o legatura cu infractorii Mitrea si Nastase. In 1942, deci in tmpul razboiului In Gara de Nord erau doua „automotoare”, sageata albastra si sageata rosie, doua trenuri Diesel fabricate la uzinele Malaxa, ulterior 23 August, azi decedate prin grija lui Nastase si Mitrea. Unul din ele mergea la Brasov (pe atunci granita cu Ungaria), celelalt la Constanta. Asa ca, nu mai profitati de memoria scurta a populatiei pentru a le aduce osanale celor doi criminali economici!

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *