Am mai scris despre linia de înaltă tensiune plănuită de Hidroelectrica în Parcul Național Defileul Jiului, un proiect-infracțiune (de fapt o anexă de proiect).
Implică schimbarea destinației terenului în parcul național, nu într-o zonă de dezvoltare durabilă (nu există așa ceva, în lipsa unui plan de management), dar evident că niciun procuror nu s-a obosit să-i deschidă dosar penal la Viorica Dăncilă, să aplice art. 52 din OUG 57/2007:
Constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă săvârșirea următoarelor fapte:
a) scoaterea definitivă sau temporară din circuitul agricol ori silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, cu excepția celor aflate în zonele de dezvoltare durabilă, pentru alte obiective decât cele prevăzute la art. 27 alin. (1);
HG 1.032/2018 a fost anulată luna trecută de Curtea de Apel București, la solicitarea Bankwatch și Agent Green.
Păcat că nu avem mai des astfel de hotărâri ale instanțelor, care să anuleze hotărâri de guvern, în condițiile în care hotărâri de guvern ilegale se emit pe bandă. Dacă ar fi și anulate pe bandă, poate și-ar aminti și guvernele perindatoare că avem și legi în țara aceasta. Mai avem o hotărâre de guvern ilegală analoagă, tot în favoarea statului în stat față de care guvernele României se comportă ca niște vasali, cea privind proiectul ceaușist de la Răstolița, cel de exterminare a singurei populații românești viabile de lostriță.
N-am reușit să scriu în decembrie despre decizia salutară a Curții de Apel București, dar o știre recentă m-a motivat să scriu acum.
În SUA nu se mai construiesc noi hidrocentrale pe râuri, impactul lor oribil de mediu este deja suficient conștientizat. Dar hidrocentralele nu mutilează mediul doar prin proiectul în sine, ci și prin liniile de înaltă tensiune care le deservesc. Proiectul unei linii de înaltă tensiune, dinspre hidrocentralele canadiene către Lewiston, amenință peisajul superb al Apalașilor. În 15 ianuarie un judecător federal a sistat lucrările la linia de înaltă tensiune din Maine, la solicitarea National Resources Council of Maine și a Appalachian Mountain Club.
sursa: Sorin Nica
La noi impactul asupra peisajului generat de liniile de înaltă tensiune este complet ignorat de autoritățile de mediu inconștiente, deși România a semnat Convenţia Europeană a Peisajului. Este de notorietatea faptul că această convenție nu este aplicată în România.
Iar ignorarea convenție, deși ratificată prin legea 451/2002, ne urâțește viețile, tuturor.
În mediul antropic sigur că putem ”digera” niște stâlpi de înaltă tensiune. Nu ne zgârie pe retină. Înainte să se schimbe clima, patinam pe Someș în Cluj, la baza unui astfel de stâlp, înfipt pe un ”piedestal”, în mijlocul albiei. Dar în spațiile naturale sau cvasi-naturale situația se schimbă complet. Vă mai amintiți, la începutul emisiunii privind Râul Alb, cum ”deplângea” Dan Pavaloiu prezența stâlpilor de înaltă tensiune, care pângăresc peisajul „primordial” din inima parcului natural?
Dar situația de la noi este mult mai gravă decât cea din SUA, pentru că la noi vor să amplaseze stâlpii de înaltă tensiune în parcul național. În SUA nu s-ar fi ajuns niciodată la un proces pentru așa ceva, pentru că la nimeni nu i-ar trece prin minte să îndrăznească așa ceva în parc național. Până și față de Marea Britanie, un ”istoric” exemplu negativ în materie de starea parcurilor naționale, în România este dezastru. Britanicii acum demontează stâlpii în mai multe parcuri naționale.
Dar cazul liniei din Parcul Național Defileul Jiului nu este un caz singular, la noi tăierea ariilor protejate cu linii de înaltă tensiune este o problemă sistemică.
Decizia Curții de Apel București nu este definitivă. Guvernul Câțu, în virtutea retoricii sale anti-PSD și pro-stat de drept, ar trebui să nu atace decizia instanței, să nu încerce să salveze o hotărâre ilegală a guvernului Dăncilă. Dar nu ne-am născut ieri, să credem că așa se va întâmpla.
E greu sa implementezi o conventie care tulbura atat de mult reteaua de interese mafiote careia ii datoram intre altele eliberarea actelor de identitate. De la Udrea la Corona au existat tentative de reglementare a domeniului peisagistic, dar personal am ajuns la concluzia ca piedicile politice se subscriu unei strategii de termen lung de exploatare a cap. natural dupa modelul invatat de la C.A.P. in anii cei mai gloriosi ai patriei .. voastre.
Pe de alta parte, povestea cu „natura” e o discutie foaaarte lunga si nicidecum neaosa. Spre exemplu, teoria conform careia „natura” e un concept ideologic ( https://landscapetheory1.wordpress.com/2017/01/01/nature-as-ideology/ ).
Oricat ar fi de inteles apetitul biologilor pentru peisaje arcadiene, infrastructurile construite fac parte din peisaj si ne definesc, iar la concluzia asta au ajuns primii impresionistii din sec. XIX, mai fascinati uneori de trenuri si cai ferate decat de nudurile emancipatelor epocii.
Sunt dezamagit iar si iar, dar ma afecteaza din fericire din ce in ce mai putin, sa vad cum specialisti recunoscuti in domeniul lor isi compromit discursul dandu-si cu parerea despre domenii tangentiale. Pentru biologi, frumusetea peisajului (sau tragedia lui, sau orice alta categorie estetica i s-ar potrivi) nu poate sa constituie mai mult decat un serviciu de ecosistem, pe care nu au competenta sa il analizeze singuri.
Cata vreme insusi conceptul de peisaj e vraiste in legislatie e greu de probat daca o interventie modifica sau nu, amelioreaza sau degradeaza „peisajul”.
Peisagistica a evoluat si ea de la nivelul de acum 150 de ani, in ziua de azi integrand preocupari autentice de protectia mediului, reconversie sau chiar de restaurare ecologia a siturilor calamitate… (spre ex. halde de steril sau infrastructuri abandonate). Evident ca pentru asa ceva peisagistii din lumea larga coopteaza specialisti, nu isi dau cu presupusul.
PS: Turismul chiar neagresiv e un factor major de risc in peisajul montan – oricum unul din cele mai vulnerabile in zilele noastre. Daca o linie de inalta tensiune poate sa diminueze presiunea antropica poate fi un avantaj in gestionarea capitalului natural. Unde pot citi un studiu de impact care compara exhaustiv si fara agende paralele impactul turimului si impactul liniei de inalta tensiune in parcul natural ?