După zece ani de promisiuni și milioane de euro cheltuite, Palatul Culturii din Iași se redeschide. În mijlocul unui scandal politic, cum altfel?

După ce a stat aproximativ zece ani închis, fiind efectuate, intermitent, lucrări de renovare și de reabilitare, Palatul Culturii va fi deschis pe data de 27 aprilie. În jurul acestui eveniment planează însă suspiciunile că ar fi motivat de apropierea campaniei electorale.

Opoziția și societatea civilă lansează acuzații atât către primarul Mihai Chirica, cât și către autoritățile centrale, că doresc să șteargă cu buretele zece ani de haos, promisiuni și bâlbâieli administrative în gestionarea fondurilor necesare pentru renovarea Palatului. Primarul Chirica a fost atacat puternic pe Facebook de către opoziția locală, în speță membri ai partidului societății civile Pentru Iași și ai PNL, că a făcut mai multe declarații și mai multe galerii foto în sălile renovate ale palatului, promițându-le ieșenilor că va fi redeschis pentru ei. „Este absolut incredibil cum un astfel de eveniment public, intens aşteptat, a devenit ţintă electorală pentru Mihai Chirica. Este de nepermis. Limita politicii trebuie să se oprească departe de aceste simboluri. În lipsa oricărui proiect de anvergură, care să-i definească şederea istorică în primărie, caută să politizeze o bucurie ce aparţine sincer şi curat oamenilor simpli”, a declarat Marius Bodea, candidat al PNL pentru fotoliul de primar al Iașului.

Ședință de Guvern la Iași?

La rândul său, primarul interimar al Iașului, Mihai Chirica s-a apărat într-o ședință de Consiliu Local spunând că, din punctul său de vedere, nu s-a confiscat nimic. „Am depăşit etapele când totul se confisca. Ne comportăm normal, într-o manieră cât se poate de civilizată legată de cultură, nu cred că cineva din oraşul acesta a fost vreodată împiedicat de cineva prezent aici să viziteze Palatul Culturii, să se bucure de frumuseţea lui şi să-l promoveze ca un simbol al Iaşului”, a precizat Mihai Chirica.

Însă acuzațiile se întind și până la nivelul administrației centrale. Surse din Complexul Muzeal Național Moldova, care gestionează o parte importantă din patrimoniul muzeal al Iașului, au declarat pentru „România Curată” că data de 27 aprilie a fost impusă forțat de la București, deși reprezentanții muzeului nu au infrastructura necesară pentru inaugurarea la data respectivă. Motivul pentru care s-a forțat această deschidere, completează sursele noastre, este acela că Guvernul ar avea în intenție să țină o ședință la Iași, într-una dintre sălile renovate ale Palatului Culturii.

Societatea civilă și partidele din opoziție sunt însă supărate pentru că, indiferent de culoarea politică, toți miniștrii Culturii din 2006 încoace au promis alocarea fondurilor necesare pentru finalizarea lucrărilor la Palat, iar drumul parcurs de acesta de la monument care stătea să se dărâme la reperul de astăzi a fost pavat cu promisiuni, scandaluri și amânări, fiind folosit mai mult ca unealtă electorală decât ca reper al culturii.

Primul pas a fost făcut de Casa Regală în 2005

De contextul și lucrările de la Palat se leagă toate numele foste și actuale din politica ieșeană – de la primarul în arest la domiciliu, Gheorghe Nichita, la actualul interimar, Mihai Chirica, la foști președinți, vicepreședinți de Consiliu Local, dar și prefecți, printre care îi amintim și pe Dragomir Tomașeschi, Victor Chirilă, Nicușor Păduraru, Radu Prisăcaru sau Cristian Adomniței. Pe plan local. Însă pe plan național, aproape că nu a existat ministru care să nu se fi lăudat că el va fi cel care va finaliza lucrările la „veșnicul șantier al Iașului”, așa cum a fost numit în presa națională.

Deși nu există o dată clară în care se poate spune că renovarea Palatului Culturii a ajuns subiect de interes local în discursul public al autorităților, primul eveniment în acest sens a fost organizat pe 28 octombrie 2005. Atunci, Casa Regală s-a implicat în organizarea, alături de autoritățile locale, a unui bal caritabile care avea scopul de a debuta strângerea fondurilor necesare realizării lucrărilor și a renovării Palatului. Acesta a fost un eveniment la care erau așteptate famiile regale din întreaga Europă, dar spre care invitațiile au pornit prea târziu, la care își anunțaseră prezența Regele Mihai și Regina Ana, dar care au fost supliniți de principesa Margareta și de prințul Radu Duda, care a culminat cu artificii, un tort de 50 de kilograme, un concurs culinar și promisiuni de prezență neonorate din partea unor nume grele din politica națională. Printre aceștia îi amintim și pe Călin Popescu Tăriceanu, pe atunci prim-ministru, George Coposu, vicepremier, Dinu Patriciu sau Mona Muscă. Singurii care s-au prezentat au fost politicienii locali, ministrul Bogdan Olteanu, ambasadorul Franței, reprezentanții Casei Regale dar și prinții Sturdza. Nu se pornea cu mari așteptări de la bal, estimându-se un necesar de 280 de miliarde de lei vechi pentru refacerea întregului edificiu, și strângându-se suma de 2,2 miliarde de lei.

Însă din acel moment, Principele Radu Duda a început să declare la fiecare ieșire publică faptul că monumentul din inima Iașului trebuie salvat. Abia în 2008, în martie, Palatul s-a închis complet, promisiunea fiind că din iunie va intra în renovare. Unul dintre ultimele evenimente organizate în sala mare a Palatului a fost un târg expozițional de haine.

Momentul ”Touareg” sau cum s-au risipit 30 miliarde de lei vechi

Un moment care va rămâne celebru în istoria renovării Palatului va fi momentul „Touareg“. Se întâmpla în 2006, când conducerea Complexului Muzeal Național Moldova a primit 30 de miliarde de lei vechi pentru proiectarea lucrărilor de reparație din anul 2007. Argumentând însă că nu au timp să organizeze licitațiile corespunzătoare, invocând și legislația stufoasă, reprezentanții complexului s-au decis să plătească utilități de 10 miliarde vechi, cu 4 să facă achiziții muzeale și cu 16 dotări cu aparatură. Prin urmare, în contextul în care seismologii au apreciat că la un cutremur peste 6 pe scara Richter Palatul risca să se dărîme, în loc să găsească pârghiile legale pentru a organiza licitații de proiectări, s-au cumpărat 20 de computere foarte performante, de aproximativ 4.000 de lei bucata, 10 laptopuri la 8.000 de lei bucata, un preț extrem de mare și pentru anul 2016, darămite 2006, șase imprimante color la 6.600 lei bucata, șase videoproiectoare cu ecran la 6.000 de lei bucata, un aparat foto de 12.000 de lei, un scanner de 26.000 de lei și zece manechine la 20.000 bucata, din plexiglas.

„Un laptop este estimat la 70-80 de milioane de lei bucata. Era nevoie de un aparat cu memorie foarte mare și foarte performant pentru a realiza proiectul muzeului virtual. Avem în vedere faptul că Palatul Culturii va fi închis pentru câțiva ani, iar exponatele vor fi prezentate în format electronic“, a declarat, în 2007, Val Condurache, directorul de atunci al Complexului Național Muzeal Moldova. Nu s-a mai făcut un muzeu virtual, iar presa vremii a declarat că aparatura a rămas în cutii, dar cireașa de pe tort a constat în faptul că din banii respectivi s-a cumpărat un Touareg de aproape 40.000 de euro, „necesar” pentru munca de teren în toată Moldova. Inițial, reprezentanții muzeului au spus că voiau să cumpere o dubiță, iar până să vină Corpul de Control al Minsterului Culturii, care l-a sancționat pe Val Condurache cu 10% reducere a salariului pe trei luni, el încă susținea utilitatea mașinii. „Noi nu am cerut un Touareg, ci o mașină care să îndeplinească mai multe condiții. Bursa de Mărfuri a organizat licitația și a ținut cont de două cerințe. În primul când, cea referitoare la un sistem de climatizare, pentru a nu afecta obiectele de artă care vor trebui transportat cu ea, și, în al doilea rând, să fie 4×4, să facă față la teren accidentat, pentru a putea ajunge în sate și a prezenta proiectele noastre. Și, evident, trebuia să aibă un preț mic, sub 40.000 de euro, ca să nu trebuiască să facem licitație pentru că timpul ne presa și pierdeam banii“, a spus acesta.

Promisiunile se întind de la Iorgulescu la Ponta

Într-un final, în același an 2006, în urma unui împrumut de la BERD, au fost promise 7,8 milioane de euro, fondul a fost suplimentat până la 10 milioane de către ministerul de resort anul următor, iar lucrurile păreau că se pun în mișcare. Se poate considera că lucrările efective au început în 2008, când ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, a semnat un contract de execuție a lucrărilor de consolidare, restaurare și amenajare a Palatului, câștigat de firma Iasicon. Lucrările au mers într-un ritm anevoios, existând reclamații din partea angajaților că, dată fiind natura de restaurare și nu de renovare, multe dintre lucrările interioare de stil arhitectural urmau a fi distruse. După ce lucrările s-au sistat prin terminarea finanțării, au început promisiunile. Primul a fost Kelemen Hunor, care a venit la Iași ca ministru al Culturii împreună cu Mihai Răzvan Ungureanu, în 2012, promițând că ”anul viitor, acest Palat extraordinar“ va fi gata. Nu a fost, deși primul termen înaintat pentru finalizare fusese martie 2012. În octombrie, același an, s-a suplimentat finanțarea cu încă 15,8 milioane de euro de la București, pentru finalizarea unor lucrări care nu au fost prinse în proiectul original și pentru continuare altor lucrări marcate de descoperirea unor situri arheologice.

Până în octombrie 2012, șantierul Palatului înghițise 11 milioane de euro, fără TVA. În 2013, actualul director al Complexului Moldova, Lăcrămioara Stratulat, estima că lucrările vor fi finalizate la un an și jumătate de la demararea licitațiilor după suplimentarea finanțării cu cele 15,8 milioane de euro. „Mai avem de făcut turnul central și zona imediată adiacentă, inclusiv partea de consolidare, elemente de arhitectură interioară și exterioară și acoperiș. Probabil cele mai grele în actuala etapă o să fie lucrările care țin de arhitectura artistică, necesare pentru Sala Voievozilor sau pentru sala Henri Coandă“, estima, în 2013, aceasta. Șantierul s-a redeschis în primăvara anului 2014, cu speranțele că Palatul va fi redat vizitatorilor la mijlocul anului 2015. Licitația și atribuirea contractului, tot cu Iasicon, s-au finalizat în iunie 2014, însă abia în septembrie muncitorii au început să ridice noi schele în jurul turnului cu ceas și a fost nevoie de o declarație electorală a lui Ponta, făcută în ianuarie 2015, la Iași, ca banii să vină și șantierul să se deblocheze complet.

Lucrările astăzi însă sunt finalizate și în mare parte receptate. Lăcrămioara Stratulat a declarat, în mai multe rânduri, că, în ciuda greutăților, este un proiect considerat a fi cea mai complexă lucrare de restaurare din România de după anii 1990. Palatul nu va fi deschis integral de la început, iar pe 27 aprilie intrarea va fi liberă. Cu timpul, vor fi activități pentru copii, tineri de toate vârstele, iar cele patru muzee își vor îmbogăți treptat patrimoniul, fiind vorba despre Muzeul de Artă, de Istorie, de Științe și Tehnică și de Etnografie.