Adrian Popescu

DNA: Mită de la Ghiță: o casă pentru primarul din Ploiești! Cum a ajuns MAE să finanţeze indirect șpaga pentru primar

Deputatul Sebastian Ghiţă s-a ales cu un nou dosar penal la DNA. Este acuzat că i-a dat drept mită o casă cu tot cu teren fostului primar al municipiului Ploieşti, Iulian Bădescu, în schimbul obţinerii unor subvenţii de la primărie pentru echipa sa de baschet Asesoft Ploieşti. O parte din sumele prin care a fost achitată respectiva casă provin dintr-un contract public acordat de Ministerul Afacerilor Externe.

Procurorii au mai reuşit să descifreze şi modul în care Ghiţă realiza tranzacţii fictive prin firmele pe care le controla, respectiv printr-un soft.

Casă de un milion de lei pentru primar

În 2013, Clubului Sportiv Municipal, entitate în subordinea Consiliului Local Ploieşti, a lansat un program de finanţare nerambursabilă intitulat „Promovarea sportului de performanţă”, iar, din cei 1,8 milioane lei alocaţi, 96% au fost atribuiţi, prin selecţie de ofertă, clubului de baschet Asesoft.

Diferenţa infimă de 4% a fost între Asociaţia Judeţeană de Judo şi Asociaţia Clubului Sportiv LMV de volei.
Potrivit documentelor DNA, în schimbul acestei finanţări, Ghiţă l-a mituit pe primarul de atunci Iulian Bădescu cu o casă în valoare de 1 milion de lei, situată în municipiul Ploieşti, B-dul Republicii nr. 160, în prezent, Aleea Orizontului.

Tranzacţia s-a făcut însă prin intermediul mai multor societăţi, pentru a da o aparenţă de legalitate.
Circuitul afacerii a fost următorul: În 2007, SC Asesoft Internaţional SA (controlată de Ghiţă) a cumpărat de la soţii Oprea Nicolae şi Adriana imobilul situat în municipiul Ploieşti, B-dul Republicii nr. 160, compus din casă şi terenul aferent, pentru 250.000 euro, din care 150.000 euro – construcţia şi 100.000 euro terenul.

Pe 9 august 2013, a fost autentificată promisiunea bilaterală de vânzare cumpărare între Asesoft Internaţional şi SC BIPRESS SRL Ploieşti, preţul imobilului fiind stabilit la 1.041.600 lei (care include TVA). Din aceşti bani, Bădescu a achitat efectiv doar 124.000 lei, restul fiind bani care intrau în firma BIPRESS SRL de la o altă firmă, SC SUNSMART INTEGRARE IT SRL Ploieşti, companie controlată tot de Ghiţă.

Pentru a justifica banii daţi de SC SUNSMART INTEGRARE IT firmei BIPRESS SRL, între cele două a fost încheiat un contract prin care BIPRESS ceda marca „Drumul Vinului” , în schimbul sumei de 900.000 lei. La rândul ei, firma SUNSMART INTEGRARE IT a primit banii de la SC ASESOFT TECHNOLOGIES SRL şi SC QNET INTERNATIONAL SRL (societăţi controlate de Ghiţă).

Procurorii susţin că respectivele tranzacţii au fost formale, doar scriptice, în realitate Bădescu beneficiind de imobilul din Cartierul Albert cu titlu gratuit.

Cum a ajuns MAE să finanţeze indirect mita dată primarului

Procurorii DNA au mai descoperit că o parte din suma plătită de SC SUNSMART INTEGRARE IT firmei BIPRESS SRL, respectiv 416.000 lei, provine dintr-un virament de la Ministerul Afacerilor Externe, în baza facturii nr. 131022/16.12.2013 reprezentând „echipamente criptare”.

În concluzie, sursele de finanţare din care SC SUNSMART INTEGRARE IT SRL a achitat către SC BIPRESS SRL valoarea contractului de cesiune a mărcii „Drumul Vinului” au fost: 250.000 lei de la ASESOFT TECHNOLOGIES SRL, sub forma unui împrumut; 450.000 lei din plăţile efectuate de SC QNET INTERNATIONAL SRL; 416.000 lei din fonduri publice virate de Ministerul Afacerilor Externe. La rândul ei, BIPRESS a redirecţionat suma de 887.600 lei către ASESOFT INTERNAŢIONAL SA, Ghiţă recuperându-şi astfel banii.

Operaţiuni speciale cu un algoritm IT

Anchetatorii susţin că firmele din grupul Asesoft au fost înfiinţate de Sebastian Ghiţă şi s-au remarcat prin capacitatea de a obţine contracte bănoase cu statul, în domeniul IT. În august 2012, Ghiţă şi-a vândut toate participaţiile deţinute în firmele sale, după ce a fost ales deputat, însă el continuă să le controleze, prin intermediul rudelor şi prietenilor.

Până la data de 14 februarie 2011, SC ASESOFT INTERNAŢIONAL SA l-a avut ca acţionar majoritar pe Ghiţă, pentru ca apoi să-şi cesioneze acţiunile către Minasee Holdings LTD Cipru, companie de tip offshore deţinută 100% tot de el. Preşedintele Consiliului de Administraţie al societăţii este Anastasescu Cristian, cumnatul lui Ghiţă. Din consiliul de administraţie mai fac parte Chirilă Sorin Adrian (vărul soţiei lui Ghiţă) şi Iacobescu Alexandru (fratele administratorului SC ASESOFT TECHNOLOGIES SRL, Iacobescu Vlad Dumitru).

„În perioada 2013 – 2014, au fost identificate transferuri de fonduri bidirecţionale, însemnate ca volum şi frecvenţă, între entităţile membre ale grupului, în componenţa cărora sunt incluse fonduri provenite de la trezorerie, încasate de SC ASESOFT INTERNAŢIONAL SA din contracte încheiate cu statul (de la buget sau din fonduri europene), dintre acestea făcând parte şi SC ASESOFT TECHNOLOGIES SRL şi SC SUNSMART INTEGRARE IT SRL. Operaţiunile nu par să aibă un scop economic real, având în vedere că sumele nu au fost folosite în realitate decât pentru a fi transferate succesiv în conturile mai multor persoane fizice şi juridice dintre cele menţionate”, susţine DNA.

Mişcările realizate între conturile deschise de societăţile care alcătuiesc grupul de firme controlat de Ghiţă (printre care SC ASESOFT INTERNAŢIONAL SA, ASESOFT TECHNOLOGIES SRL şi SC SUNSMART INTEGRARE IT SRL) „relevă o activitate consistentă şi semnificativă, atât din punct de vedere al cuantumului sumelor, cât şi din punct de vedere al ritmicităţii acestora”.

Astfel, în perioada 2012 – 2015, între aceste conturi au fost deschise circuite în dublu sens care, de regulă, nu reprezintă mişcări de fonduri financiare generate de realizarea unei activităţi comerciale reale (mai ales când se realizează între societăţi din grup, şi/sau când conducerea acestora este realizată de aceeaşi persoană).
Sume impresionante de bani tranzitează conturile societăţilor lui Ghiţă, iar circuitele descrise sugerează circuite de tip „suveică” care, aparent, nu par a indica vreo activitate economică.

„Modul de derulare a acestor tranzacţii pare a fi mai degrabă rezultatul unui algoritm creat artificial (soft) după care sumele tranzitează, aparent haotic conturile societăţilor. Este posibil ca prin desfăşurarea acestui „hăţiş” de tranzacţii, cei implicaţi să fi urmărit, de fapt, pierderea urmei cel puţin a unei părţi din sumele provenite de la bugetul de stat”, este o altă concluzie a procurorilor.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *