În cadrul dezbaterii pe tema „Creştere economică şi generare de locuri de muncă: soluţiile partidelor politice din România” organizată de Societatea Academică din România (SAR) şi de fundaţia Friedrich Ebert România (FES) în data de 29 noiembrie, reprezentanţi principalelor partide politice care vor participa la alegerile parlamentare au prezentat poziţia acestora. Invitaţii au răspuns la întrebări precum: Susţineţi introducerea impozitului progresiv ? Este sustenabilă această măsură? Există studii de impact făcute de partidul dumneavoastră? Cum a fost luată decizia introducerii cotei unice la momentul respectiv? Ce efecte a produs introducerea noului Cod al muncii? A mărit numărul de locuri de munca sau doar numărul de contracte? Care a fost impactul noului cod şi de ce ar fi necesară o nouă flexibilizare, în condiţiile în care sindicatele susţin că ea ar conduce la precarizarea locurilor de muncă? Ce se va întampla cu Codul Muncii şi Codul de Dialog Social? Este nevoie ca statul să fie un jucător important în economie? În ce tip de investiţii publice trebuie să se angajeze statul? Cum se vor prioritiza acestea? Care este soluţia pentru relansarea economică? Dezbaterea a fost organizată la hotel Minerva şi a fost moderată de jurnalistul Ioana Lupea.
Înainte de a le da cuvântul invitaţilor, Victoria Stoiciu (FES) a enumerat pe scurt punctele comune şi punctele de divergenţă aşa cum reies ele din analiza programelor partidelor. Un prim deziderat comun este reducerea fiscalităţii şi reducerea CAS-ului. USL propune însă introducerea unui plafon diferenţiat. În al doilea rând, toate partidele îşi propun să crească rata de angajare a tinerilor de până în 25 sau 30 de ani prin oferirea de stimulente financiare angajatorilor. USL propune o masură similară şi pentru persoanele de peste 45 de ani. În cele din urmă, un alt punct comun este acela că partidele doresc eliminarea muncii la negru prin întărirea inspecţiei muncii.
Un prim punct de divergenţă între platformele politice evaluate de SAR în colaborare cu FES este initiaţiva de flexibilizare a pieţei muncii care a fost formulată doar de ARD şi UDMR. ARD este singura coaliţie electorală care propune extinderea practicii de angajare part-time. Pe de altă parte, USL propune crearea de noi locuri de muncă în sectorul public, în timp ce creşterea salariului minim este un obiectiv împărtăşit de ambele coaliţii: ARD şi USL. Iar Matthias Jobelius, Reprezentantul pentru Romania al FES a remarcat faptul că este un context în care este necesar să se observe fezabilitatea propunerilor din campanie legate de creşterea economică şi piaţa muncii şi a menţionat că trebuie luaţi în calcul factorii pe termen lung (migraţia, disparităţi sociale, problema sectorului agricol, corupţia) precum şi factori pe termen scurt (recesiunea economică, preţurile din zona euro, etc.).
Călin Popescu-Tăriceanu (USL-PNL) propune resuscitarea economiei în cinci puncte
Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu a declarat că a aşteptat de la preşedintele PNL prezentarea unui plan economic pentru România, având în vedere că actuala campanie se încheie în mai puţin de două săptămâni: “Din păcate, PNL este încă dator electoratului propriu cu exprimarea unei viziuni liberale asupra viitorului economiei româneşti şi, vă spun sincer, am aşteptat în această campanie electorală – mai sunt zece zile până la data alegerilor – am aşteptat ca liderul PNL să promoveze un plan economic pentru România. Din păcate, până astăzi am fost deficitari la acest capitol şi consider că este o greşeală care ar putea să ne coste, şi anume faptul că în această campanie nu am prezentat suficient soluţiile noastre de creştere a economiei româneşti, PNL fiind considerat până nu de mult un partid al competenţei economice”, a declarat Tăriceanu.
Fostul premier şi-a exprimat dezamăgirea că această propunere nu a venit din partea preşedintelui PNL.
În schimb, Tăriceanu a prezentat o viziune proprie de “măsuri esenţiale” pe care va trebui să le ia următorul Guvern, pe care l-a denumit “un plan de resuscitare a economiei” în cinci puncte. Acestea sunt: 1. Toleranta zero fata de evaziunea fiscala; 2. Conturarea unui plan de re-industrializare a Romaniei; 3. necesitatea introducerii disciplinei fiscale, dar mai ales “datoria publică să nu depăşească 40% din PIB, eventual la limită chiar printr-o normă constituţională”; reducerea taxelor si impozitelor care au influenta directa asupra consumului, crearii de locuri de munca si investitiilor si a susţinut revenirea TVA la 19% subliniind că nu este adeptul TVA diferenţiat promovat de USL, însă susţine “zero la sută impozit pe profitul reinvestit”; adoptarea unui contract social cu romanii, care sa prevada 0% taieri din salarii si pensii in perioada urmatoare.
„Cota de 16% nu duce pe diferite tranşe de salariu la o cota de 16% pentru toată lumea. Ea e deja mai mică pentru un anumit plafon prin sistemul de deduceri fiscale. […] Punctul meu de vedere (şi în cadrul USL am convenit că acesta e un deziderat pe care îl putem pune în practică când economia îşi va reveni): Introducerea cotei regresive nu se va realiza în perioada imediat următoare alegerilor”, a explicat Tăriceanu. Fostul premier a mai propus alocarea a câte un procent din PIB în plus pentru sănătate şi educaţie, iar fondurile alocate cercetării şi inovaţiei să revină la 1%.
Fostul premier Călin Popescu Tăriceanu a declarat că preşedintele Traian Băsescu trebuie să se abţină să mai dea “lecţii de economie”: “Preşedintele Băsescu nu are căderea să dezbată pe teme economice pentru că a fost din păcate garantul acestor politici dezastruoase pentru economie a guvernărilor succesive PDL. Traian Băsescu, prin atitudinea sa, a girat risipa banilor publici pe proiecte care sunt mai degrabă profitabile pentru clientela politică, precum celebrele patinoare de zeci de milioane de euro, terenuri de sport în pantă, şi ar fi bine dacă s-ar putea abţine să ne mai dea lecţii de economie”, a susţinut Tăriceanu, care a adaugat că Guvernul Boc a luat o serie de “măsuri stupide”.
“Principala prioritate a USL şi a PNL trebuie să fie în opţiunea mea reluarea creşterii economiei. În mod clar, criza economică de la noi din ţară a fost agravată de criza economică mondială dar şi de incompetenţa guvernărilor PDL anterioare. Problema este că Guvernul Boc a luat o serie de măsuri stupide, care au sufocat mediul privat şi au sugrumat de asemenea sectorul public, fără ca veniturile bugetare să fie direcţionate către investiţii eficiente din punct de vedere economic”, a mai susţinut Tăriceanu. In schimb, despre Victor Ponta, Tariceanu a avut numai cuvinte de lauda. “Apreciez eforturile facute de Guvernul Ponta in promovarea unor masuri economice atat in actul de guvernare cat si in viitorul program de guvernare al unui USL”, a adaugat fostul premier. El a felicitat SAR si FES pentru „organizarea acestei dezbateri, altfel era foarte mare plictiseala in campanie!”
Sulfina Barbu a lăudat efectele modificării Codului Muncii
Sulfina Barbu (ARD-PDL) a declarat că partidul pe care-l reprezintă susţine implementarea în continuare a Codului muncii, dar a menţionat că aceasta nu este singura măsura eficientă. Ea a prezentat obiectivele programului de guvernare ARD în şase puncte: 1. deblocarea şi eficientizarea mecanismului economic: reducerea impozitării directe, 2. consolidarea ANAF şi trecerea sa în directa coordonare a primului-ministru; raţionalizarea intervenţiei guvernamentale prin investiţii publice; 3. Adoptarea unor masuri de recrediblizare a institutiilor statului: depolitizarea institutiilor publice si centrale, prezentarea de rapoarte publice periodice, sedinte publice, suspendarea magistraţilor anchetaţi, eliminarea imunităţilor parlamentarilor; 4. Infiintarea Bancii publice pentru investitii; 5. Consolidarea pilonilor fundamentali ai natiunii: educatie, sanatate, agricultura; 6. elaborarea unei strategii nationale de modernizare si integrare a Romaniei, stabilirea principalelor direcţii de consens politic, aderarea României la zona Euro.
Sulfina Barbu a precizat ca in opinia ARD prevederile din noul Cod al Muncii au fost eficiente. Ea a mai sustinut ca ANAF e o institutie care trebuie modernizata prin transparentizare, tehnologizare si este necesar transferul catre prim-ministru pentru obtinerea rezultatelor impotriva evaziunii fiscale.
Nicolae Banicioiu a pus accent pe cresterea investitiilor si promovarea exporturilor
Nicolae Banicioiu (USL-PSD) a fost de parere ca principalul mod de a obtine o crestere economica sustenabila este promovarea investitiilor si a exporturilor. “Consiliul de Dezvoltare si prognoza economica propus in programul de guvernare al USL-ului este necesar pentru structurarea si prioritizarea investititiilor statului”, a declarat Banicioiu.
Reprezentatul PSD a sustinut si anularea impozitelor pentru angajatorii care angajeaza tinerii sub 25 de ani. Forma de discriminare pozitiva si necesara pentru ca somajul cel mai ridicat este in randul acestor categorii sociale. O alta masura sustinuta de Nicolae Banicioiu este scutirea de impozite pe 5 ani pentru dividentele investite in utilaje si echipamente tehnologice. Intrebat ce se va intampla cu Codul Muncii si Codul de Dialog Social, Banicioiu a raspuns: “Nu sunt specialist in teme economice, dar iata contributia mea la programul de guvernare: lansarea de propuneri din partea sindicatelor si societii civile, sa fie analizate chestiunile practice”.
Cea mai mare crima, a spus Banicioiu, a fost in sanatate. « In 2011, alocarea bugetara catre sanatate a fost de 3,6%. Bani foarte putini in raport cu necesitatile populatiei, dublata fiind de blocarea posturilor si calitatea foarte proasta a serviciilor. Ordonanta de urgenta a guvernului care reglementa aceste chestiuni a fost stupida si penibila. Numarul oamenilor bolnavi care nu se trateaza la timp a crescut enorm, iar statul cheltuie cu toti acesti indivizi care ajung la doctor doar in stadiul avansat al bolii. Prin urmare, presupusa economie de buget este o iluzie. In consecinta USL propune: deblocarea posturilor, alocare bugetara marita spre sanatate”.
« Masurile de pana acum si valoarea TVA-ului au fost total ineficiente, au descurajat consumul, au lovit in micii intreprinzatori si au destructurat micile industrii. Prin urmare, s-au pierdut aproximativ 200.000 de locuri de munca. Prin comparatie, trebuie sa ne reintoarcem catre stimularea consumului si scaderea TVA-ului », a mai spus Banicioiu.
Gabriel Biriş spune că deducerea degresivă e mult mai usor de administrat decat cota diferentiata
<
br />Gabriel Biriş (ARD – FC) a propus simplificarea sistemului de impozitare la: 30% activitati dependente, 25% pentru venituri de alt tip aplicat la o baza din care scoatem dedutibilitati. El a motivat ca deducerea degresiva e mult mai usor de administrat decat cota diferentiata. Si a adaugat: „In perioada 2005-2008 Romania a pierdut echivalentul a 1000 de km de autostrada din neimpozitarea speculantilor imobiliari. Cota de impozit pe salarii nu e cota unica, ci e cota diferentiata (degresiva). Exista o dubla impozitare la veniturile din dividende. Cotele progresive inseamna costuri administrative mai mari. Pana in 2004 impozitul progresiv a fost platit exclusiv pe venituri din munca (profesii libere si salarii). Cota progresiva a impiedicat aparitia clasei mijlocii. Problema nu e impozitul pe venit. Impozitul pe profit e rezonabil. Contributiile sociale sunt absurd de mari si nu exista o corelare intre contributii si contraprestatii. In Romania impozitele nu depind de cat castigam ci de cum castigam. Nu e norma ca sarcina fiscala sa depinda de cum se castiga banii ci doar de cuantumul veniturilor. CAS si TVA sunt prea mari pentru ca prea putini le platesc (fie prevederi legislative favorabile fie evaziune fiscala). Cat e baza ? 4.7 milioane de salarii. Orice crestere de salariu minim poate fi falsificata. O treime din salarii sunt sub 1000 de lei brut ».
Gheorghe Piperea pune accent pe preventia evaziunii fiscale, nu pe marirea sanctiunilor pentru evaziune fiscala
Gheorghe Piperea (candidat independent sustinut de Nicusor Dan) considera in principal ca statul trebuie sa aiba un rol minimal. In ceea ce priveste rolul activ al statului, el sustine ca este mai important sa prevenim evaziunea fiscala decat sa marim sanctiunile pentru astfel de actiuni. In ceea ce priveste piata muncii, Piperea a declarat ca „mai degraba ar trebui sa ne preocupam sa pastram locurile de munca decat sa cream ”.
“Exista cateva chestiuni care trebuie precizate: mai degraba ar trebui sa ne preocupam sa pastram locurile de munca. In zona de profesii liberale lucreaza peste 450.000 de persoane care dau de lucru la inca 150 de mii de persoane. Uniunea profesiilor liberale afirma ca 20% din totalul serviciilor este creat in zona de profesii liberale. Incepand cu 2006 exista un exemplu de masura legislativa capabila sa ridice la aproape 100% gradul de conformare voluntara si se numeste profesia de practician in insolventa, pe care o reprezint. Transparenta fiscala inseamna sa vezi in personalitatea juridica o sticla prin care trece impozitul. Toti cei 3500 de practicieni in insolventa au un grad de conformare de 100%. Ma intreb de ce guvernele Romaniei nu au preluat ideea introdusa in legislatia din 2006 pe baza unei idei care imi apartine pentru Romania, dar e preluata din Germania, Franta (in special) si Marea Britanie. Mai degraba decat sa lupti contra evaziunii prin sanctiuni, e necesar sa luptam prin prevenire. Dau doua exemple: pe vremea ante-Blejnar a existat un gen de activitate desfasurata de profesiile liberale care s-a desfasurat sub forma unui contract de cesiune de drepturi de autor. Foarte multi ziaristi au fost platiti sub aceasta schema cu toate ca era vorba de unele raporturi juridice similare cu salariile. In 2010, Blejnar a descoperit ca poate extrage niste TVA, care a trebuit platit retroactiv. Justitia a sanctionat fiscul. Alt exemplu: in materia de tranzactii imobiliare, statul a stabilit ca trebuia sa impuna TVA pe aceste tranzactii, ele nu au fost impozitate pana in 2006. Autorii care si-au cesionat drepturile si cei care au facut tranzactii sunt inregistrati la fisc. Nimic nu oprea fiscul sa ii anunte de obligatii», a spus Piperea.
« Statul trebuie să aibă un rol minimal (educaţie, sănătate, securitate naţională). Statul a atribuit ajutoare de stat la Nokia, dar nu le-a cerut înapoi când Nokia a plecat. La Oltchim noi, cei care muncim, contribuim de 20 de ani la supravieţuirea unui cadavru. Oltchim-ul ar trebui pus sub insolvenţă. De Oltchim nu depind doar cei 3500 de muncitori, ci intregul judeţ. În momentul de faţă, Oltchimul este supus executarilor juridice, în curând Oltchimul va intra în insolvenţă, nu va fi salvat şi va intra în faliment. Aceeaşi situaţie e la Termoelectrica, cele 3 companii din sistemul CFR, Compania Naţională a Huilei. Concluzionând, e mai necesar să ne uitam la prevenţia evaziunii fiscale decât la mărirea sancţiunilor pentru evaziune fiscală”, a explicat Gheorghe Piperea.
Florin Cîţu: Din programele electorale lipsesc referirea la competitie şi la legea falimentului personal
Două lucruri principale par să lipsească din programele patidelor politice atunci când sunt analizate prin prisma solutiilor la problema creşterii economice: referirea la compeţiţie si la o lege a falimentului personal, consideră Florin Cîţu, analist economic. În cadrul dezbaterii, Cîţu a declarat: “Intrebarea pe care mi-am pus-o este daca aceste programe politice sunt sustenabile si daca exista o legatură reala între programe şi economia României? Există câteva soluţii fanteziste dar şi unele idei interesante care ar putea promova creşterea economică”.
Amânarea reformelor structurale a făcut ca România să aibă cea mai mică rată de creştere din Europa în ultimii 22 de ani, iar programele partidelor politice sunt inconsistente, promovând atât măsuri care cresc rolul statului în economie, cât şi reduceri de taxe, afirmă analistul economic Florin Cîţu
“Vedem o asimetrie a soluţiilor (în programele de guvernare prezentate alegătorilor – n.r.). Avem foarte multe soluţii care implică statul şi un număr mult mai mic de soluţii care dau prioritate sectorului privat (…) Soluţia de fiscalitate redusă nu ştiu dacă poate fi total sustenabilă atât timp cât majoritatea măsurilor privesc statul.
Ori nu reducem impozitele, ori nu facem toate investiţiile şi celelalte măsuri pe care le plănuieşte statul”, a spus Cîţu la o dezbatere privind poziţiile partidelor faţă de măsurile de creştere economică organizată de Societatea Academică din România.
Analistul economic spune că din analiza ultimilor 22 de ani rezultă că amânarea reformelor a făcut ca România să aibă un ritm anual de creştere de numai 1% pe an, ceea ce o plasează la coada clasamentului.
“Suntem sub toate ţările emergente, dar chiar şi sub ţările dezvoltate. Adică ţările dezvoltate au crescut mai rapid decât noi din 90 până astăzi. Modul nostru de abordare, cu întârzierea reformelor şi menţinerea importanţei statului, ne-a dat acest ritm mic de creştere (…) Cifrele arată că România, prin modul de a amâna reformele, nu poate duce decât acest ritm redus de creştere economică”, a continuat Cîţu.
Potrivit analistului, care şi-a menţionat explicit orientarea liberală, un alt punct de suport al creşterii economice ar fi privatizarea, condiţie de reformă regăsită în toate acordurile cu FMI şi care în ultima perioadă s-a transformat în listare la bursă, “dar asta nu înseamnă privatizare”.
Deşi aparent au un impact bugetar similar, Cîţu crede că că există diferenţe semnificative între propunerile de reducere a fiscalităţii avansate de principalele formaţiuni, USL şi ARD.
“Pe de o parte avem o scădere medie prin cote progresive mai mici, iar pe de altă parte avem reducerea cotei unice. Când ai impozite diferenţiate se încurajează evaziunea. De aceea, nici FMI nu doreşte TVA redus la alimente (…) Când ai cotă diferenţiată pe venit, toate salariile vor migra spre cota mică de impozitare. De asemenea, se descurajează munca şi apetitul pentru salarii mai mari“, a completat analistul economic.
El vede un pericol şi din publicitatea excesivă a reducerilor de taxe după o perioadă de criză, care duce la un comportament de amânare a consumului imediat şi în corelaţie cu sumele disponibile, în speranţa unui supliment de venit anticipat pe baza promisiunilor electorale.
“Se vede un risc când anunţăm reducere de impozite? Economia se va opri? Agenţii economici întotdeauna vor încerca să optimizeze şi ar putea chiar să amâne investiţii ca să vadă lucrurile concretizate”, a comentat Cîţu.
Analistul a criticat şi faptul că în România există încă foarte multe sectoare în care statul protejează jucătorii, ceea ce face inutilă întrebarea “De ce nu scad preţurile?”
“Pentru că nu promovăm competiţia pe acele sectoare, chiar dacă am privatizat nişte societăţi, nu lăsăm alţi actori să intre pe acea piaţă şi să ofere servicii similare”, a adăugat Cîţu.
El a mai observat că în mai toate programele politice se stipulează că statul va încerca să ofere programe de finanţare a IMM, alături de alte măsuri ce ţin de bani publici.
“Avem un sector bancar cu 41 de bănci, dar acesta nu vrea să finanţeze IMM-urile. Trebuie să ne întrebăm unde este problema. Ori sectorul bancar nu are analiză competentă, ori s-ar putea să nu avem IMM-uri bancarizabile. Ce interes are statul să vină să crediteze IMM-urile? Cheltuim bine banii, intervine întrebarea”, a continuat Cîţu.
În pofida discursului populist din campania electorală, analistul s-a arătat mirat că nu vede susţinere pentru legea falimentul personal şi autorităţile chiar acceptă ca acest act normativ să fie blocat prin acordul cu FMI, în condiţiile în care această aceeaşi instituţie internaţională a cerut Ungariei în mod imperativ să introducă o astfel de prevedere în legislaţie
“În România este o discuţie acunsă. Este o discriminare. Firmele pot da faliment şi se pot proteja de creditori, statul român poate s-o facă, dar individul nu poate să se protejeze“, a conchis Cîţu.
Dar de ce toti aceia care promit astfel de masuri nu s-au implicat la timp pentru a se opune distrugerii economiei prin desfiintarea obiectivelor economice de productie si, odata cu aceasta, a locurilor de munca. Sa ne raspunda liderii politici, parlamentarii, guvernantii si analistii