Maria Stamu: „Sunt administrator special al SC TSB SA, societate aflata in procedura falimentului, cu sediul in Bucuresti si supun atentiei Dumnevoastra o serie de aspecte pe care le-am intalnit des, solicitandu-va un punct de vedere. Va rog ca pe cat posibil, sa ma lamuriti cum ar putea fi incadrate faptele din punct de vedere juridic si cui ar trebui sa ma adresez in vederea remedierii unor astfel de situatii. Sunt convinsa ca raspunsul dumneavoastra competent imi va fi de mare ajutor.
Preambul:
1. In inscrisurile oficiale – referatele intocmite de catre cadre din Inspectoratele de Politie-Serviciul de Investigare a Fraudelor; rezolutiile pronuntate de procurorii parchetelor judiciare; sentintele si deciziile motivate – am intalnit foarte multe situatii in care semnatarii: (A) consemneaza fapte sau imprejurari necorespunzatoare adevarului; (B) prezinta ca adevărată o faptă mincinoasă sau ca mincinoasă o faptă adevărată; (C) omit cu stiinta sa consemneze fapte, date, imprejurari care ar prezenta starea reala de fapt.
2. Administratorii judiciari si Lichidatorii, in inscrisurile oficiale lasate la instante pe parcursul procedurii insolventei, respectiv a falimentului depun: intampinari, note de sedinta, rapoarte, puncte de vedere, etc, procedeaza la fel, iar instantele preiau aproape identic afirmatiile lor.
In general, daca intr-un inscris, apare un pasaj care indeplineste conditiile enuntate la punctele A, B, C, pasajul este preluat identic de catre instantele superioare in motivarile lor. Solutia in inscrisurile oficiale prezentate mai sus este luata ca urmare a faptelor prezentate in expunere:
„ Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele: ….”
„ Având in vedere intreaga stare de fapt expusa … ”
„ Raportat la aceste considerente, instanţa reţine …”
„ In consecinţă, pentru considerentele reţinute instanţa va …”
„ Procedând la soluţionarea apelului prin prisma motivelor invocate şi pe baza actelor şi lucrărilor dosarului, Curtea constată următoarele: …” si in final „Pentru toate aceste motive ….”
Mentionez ca in dosare exista probe depuse de parti care arata ca cele mentionate in inscrisurile oficiale indeplinesc conditiile enuntate la punctele A, B, C.
Pana acum ca urmare a demersurilor facute am primit numai urmatoarele raspunsuri:
– „sub aspect procedural, pe cale de excepţie, procurorul nu este funcţionar public condiţie sine qua non pentru existenţa infracţiunilor prev. de art. 246 din Codul penal, art. 249 din Codul penal.”
Sau
„Soluţiile adoptate de către procuror (judecator) sunt legale, reţinându-se că, potrivit Constituţiei şi legii de organizare judiciară, în cursul judecării unei cauze, judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii, iar hotărârile judecătoreşti sunt supuse cenzurii instanţelor superioare”.
In opinia mea, fata de acest ultim raspuns, de fiecare data, ultima instanta procedeaza la fel si consemneaza faptele ca si instantele anterioare. In consecinta, solutia nu este de fapt supusa cenzurii instanţelor superioare, atata vreme cat acestea o adopta?”
Raspuns Dan Mihai:
Intrebarea e destul de lunga, raspunsul e destul de scurt. Actele care contin motivarile solutiilor adoptate de procurori (care includ si referatele cu propuneri ale politiei) sau de judecatori nu pot fi considerate false pe motiv ca retin o situatie de fapt gresita sau o incadrare juridica gresita ori in cazul in care se adopta o solutie gresita. Ca principiu, atunci cind solutioneaza o cauza, chiar gresit, magistratul nu comite nicio infractune. Greselile magistratilor (judecatori si procurori) pot fi indreptate numai in caile de atac prevazute de lege impotriva solutiilor. Desigur, daca, pentru a adopta o anumita solutie, magistratul primeste ori accepta promisiunea de bani sau alte foloase materiale, aceasta conduita intra in sfera infractionala. Dar, dovedirea unor astfel de situatii nu se face prin simple presupuneri sau prezumtii, ci trebuie dovezi certe.
In cazul in care o parte epuizeaza procedurile interne si tot nu este multumita de modul in care a fost solutionata cauza sa, se poate adresa, intr-un anumit termen, Curtii Europene a Drepturilor Omului, dar nu pentru orice nemultumire, ci numai in situatia in care poate justifica ca i-a fost incalcat unul dintre drepturile prevazute expres in Conventia Europeana a Drepturilor Omului (aceste drepturi sint enumerate in art. 2 – 14 din Conventie, dar si in protocoalele aditonale la Conventie).
Buna ziua
Forma si continutul textului ma fac sa am dubii pertinente ca Dna.MS este un administrator special profesionist (in management, in insolventa ?).
Toate intrebarile autorului textului denota ca el nu a realizat faptul ca in dreptul român toate dezbaterile si sedintele de judecata se deruleaza cu respectarea principiului fundamental al contradictorialitatii, in sensul ca fiecare parte ce are calitate procesuala activa in cauza poate sustine (oral si in scris) puncte de vedere/opinii pe care eventual le probeaza cum crede de cuviinta. Desemenea, partile pot invedera instantei (civile si/sau comerciale – judecator sindic) imprejurarea ca o alta parte in proces este in eroare/înşală si/sau ca un inscris prezinta ca adevărată o faptă mincinoasă sau ca mincinoasă o faptă adevărată. In cursul dezbaterilor, pe baza tuturor actelor si a lucrarilor dosarului, judecatorul isi formeaza liber si independent opinia sa, pe care o materializeaza in sentinta/decizia finala.
In concluzie, toate chestiunile ridicate de autorul textului isi au rezolvarea in timpul derularii procesului, cu conditia ca partile sa cunoasca temeinic legile aplicabile in materie/speta si procedura judiciara.
Cu stima