Camera Deputaților s-a opus înființării Parchetului European care să ancheteze faptele care aduc atingere intereselor financiare ale UE, invocând principiul subsidiarităţii. În avizul motivat adresat președinţilor Parlamentului European, al Consiliului şi Comisiei Europene, precum şi a Guvernului României şi semnat de Valeriu Zgonea, întocmit după consultarea comisiilor pentru afaceri europene şi apărare din Camera Deputaţilor, Camera Deputaţilor, în drept să se pronunţe, consideră că constituirea acestei instituţii nu a fost suficient motivată de către Comisia Europeană. Deputaţii reproşează CE că nu a evaluat activitatea Eurojust, că nu a explicat respingerea modelului colegial pentru Parchetul European şi că nu a demonstrat insuficiența urmăririi penale a faptelor care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, în contextul dimensiunii preponderent naționale şi locale a acelor fapte. Camera Deputaţilor consideră şi că, întruicât o fraudă se comite la nivel naţional sau local, combaterea adecvată a acesteia depinde în primul rând de măsurile luate la acest nivel (facsimil). Ori, tocmai la acest nivel România a eşuat. Cazul României este el însuşi proba pe care deputaţii români o aşteaptă de la Comisia Europeană.
Curtea de Conturi a UE: autorităţile române cunoşteau neregulile în achiziţiile publice
Curtea de Conturi a UE a constatat că sistemul privind fondurile de dezvoltare rurală în România este “ineficace”, iar procedurile de achiziţii publice prezintă numeroase nereguli, potrivit raportului privind exerciţiul financiar 2012, prezentat marţi la Luxemburg. Curtea a apreciat că, pentru majoritatea operaţiunilor afectate de eroare, autorităţile naționale dispuneau de informaţii suficiente care să le fi permis detectarea şi corectarea erorilor respective. Comisia Europeană a răspuns Curţii de Conturi că, în auditurile sale, a constatat, de asemenea, deficiențe importante în ceea ce priveşte procedurile de achiziţii publice derulate în România. Totodată, se precizează că serviciile Comisiei vor examina constatările Curţii, alături de autorităţile naţionale, “cu scopul de a proteja interesele financiare ale UE şi de a recupera toate plăţile necuvenite”. Reamintim că recent, ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici a declarat că România trebuie să achite către Comisia Europeană peste un miliard de euro penalităţi.
Alina Mungiu Pippidi scrie pe Romaniacurata: “opoziția pe care o face România la procurorul european în materie de fonduri europene e penibilă. Cu ce deranjează pe guvernul de la București dacă specializăm niște procurori pe fonduri europene și se alătură corpului de elită european ? A, că decide dna Reding cînd trimitem în judecată și nu dl. Nițu? Nu va decide ea (se schimbă Comisia, nici nu știm dacă va mai fi ea la DG Justice), ci un profesionist pus acolo (nu va fi Monica Macovei, vă stresați degeaba). E mult mai bine ca decizia să fie luată de un străin înafara jocului politic. Ce impresie credeți că face cînd noi, care stăm cel mai prost la acest capitol, nu ne alăturăm celor care vor procuror european ? De ce credeți că ni se aplică corecții așa de dure, că lăsăm impresia că sîntem hoți și rău intenționați chiar mai rău decît sîntem de fapt!”(citeşte aici opinia Alinei Mungiu Pippidi).
Ce-ar face Parchetul European
Potrivit propunerii Parchetul European ar urma să investigheze faptele ce aduc atingere intereselor financiare ale UE ca o structură independentă în cadrul Uniuniui Europene. Potrivit proiectului este condus de un procuror european care ar decide asupra trimiterii în instanţă şi asupra sesizării instanţelor naţionale, şi patru procurori adjuncţi. În fiecare stat membru va funcţiona cel puţin un procuror delegat al procurorului european care acţionează sub autoritatea exclusivă a procurorului european, complet independent faţă de organismele naţionale.
