În luna mai, Garda Forestieră Brașov și Poliția Mureș au anunțat, oficial, confiscarea unui camion care transporta ilegal ditamai buștenii de lemn. O lună mai târziu, camionul a revenit, însă, ”la muncă”, în pădure, după ce a fost returnat firmei de la care a fost indisponibilizat. E o firmă de familie (și la propriu, și la figurat) pentru care există mai multe sesizări și dosare penale, care efectua transportul către o altă firmă a familiei, a cărei activitate a fost deja suspendată din cauza tăierilor ilegale de păduri și ale cărei metode au fost investigate și prezentate publicului larg de către jurnaliști și organizații non-guvernamentale. Nimic din toate acestea nu a contat. În loc să avem un dosar cu trimitere în judecată, unul din acei magistrați/procurori generos recompensați cu salarii și pensii speciale, ca nu cumva să cadă în păcate, a considerat că ar fi disproporționat să lași o asemenea familie fără camionul care aduce bunăstare în casă. Cum a fost posibil așa ceva?
Cazul, pe scurt, în imagini și comentarii
Pe data de 17 mai 2023, un control al Gărzii Forestiere Brașov și IPJ Mureș a identificat în trafic un camion care transporta un volum de material lemnos (15,8 mc) cu acte în neregulă. Pe lângă deschiderea unui dosar de cercetare penală, precum și indisponibilizarea camionului în vederea confiscării. Cazul a fost anunțat oficial și pe pagina de Facebook a Gărzii Forestiere Naționale (GFN). ”Sistemul de monitorizare și control și-a dovedit încă o dată utilitatea!”, scria GFN în postare, referindu-se la sistemul de urmărire și monitorizare a materialului lemnos (SUMAL 2.0.).
”Este un instrument valoros în activitatea noastră, care ne ajută să-i tragem la răspundere pe cei care comit ilegalități și în același timp să facem distincția între aceștia și agenții economici care sunt corecți” (din postarea de pe pagina GFN). Conform procesului verbal întocmit cu ocazia controlului, lemnul era destinat să ajungă în depozitul firmei Darion SRL.
- Imagini cu camionul confiscat, făcute publice de Garda Forestieră Națională
- sursa: GFN/Facebook

Fragment din procesul verbal de confiscare a camionului
Doar o lună mai târziu, conform SUMAL 2.0 și a Inspectorului Pădurii, camionul confiscat a revenit pe teren, efectuând transporturi de material lemnos pentru firma Timerbil SRL, mai exact firma soției patronului Darion SRL.

Avize de transport emise pentru camionul cu nr. de înmatriculare MS14PAU, pe 28 iunie și pe 3 octombrie
- În avizele din luna octombrie 2023, potrivit Codului Unic de Înregistrare, emitent și transportator e societatea Timerbil
În fapt, atât Darion SRL, cât și Timerbil SRL, aparțin aceleiași familii, Chirteș, Ioan, respectiv Mihaela Elena. Asociat unic și administrator la Darion SRL a fost și este Ioan Chirteș. În cazul Timberbil SRL, cei doi soți au fost asociați până la sfârșitul anului 2020, când Ioan Chirteș i-a cesionat părțile sale sociale soției, care a rămas asociat și administrator unic.

Asociat unic și administrator la Darion SRL este Ioan Chirteș, conform Lege5.ro
Dacă vă întrebați de ce Ioan Chirteș și-a cesionat părțile sociale către Mihaela Elena Chirteș și a ieșit din Timberbil SRL, răspunsul e simplu. La sfârșitul anului 2020, Darion SRL și-a pierdut atestatul de exploatare forestieră, în urma controalelor efectuate în pădurile din județul Mureș în vara acelui an. În primăvara lui 2020, în urma demersurilor pe care le-am făcut, s-a reintrodus posibilitatea retragerii atestatelor la solicitarea Gărzilor Forestiere, iar termenul de suspendare a crescut de la un an, la trei ani. Mai mult, prin aceleași amendamente pe care le-am trimis oficial Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și au fost preluate în ordinul de ministru, administratorii și asociații din firmele care rămân fără atestate de exploatare forestieră rămân nu pot fi, pentru aceeași perioadă, asociați sau administratori în alte firme de exploatare forestieră. Din păcate, atunci nu am reușit să extind această interdicție și asupra rudelor apropiate, chit că, acest caz, arată cu vârf și îndesat că ar fi fost mai mult decât necesar.

Pe 19.11.2020, Darion SRL (și alte firme din Mureș și din alte județe pentru care am făcut sesizări) au rămas fără atestatele de exploatare forestieră. Darion SRL a contestat în instanță decizia de suspendare, pentru trei ani, a atestatului de exploatare forestieră, dar a pierdut definitiv, la Curtea de Apel Târgu Mureș

În timpul verificărilor din 2020, pe lista autovehiculelor cu care s-au făcut transporturi din zonele cu tăieri ilegale din Munții Gurghiu regăsim și cel cu nr. MS14PAU, confiscat în luna mai 2023 pentru transport ilegal. Și e doar unul dintr-o listă lungă. De menționat că modificarea Codului Silvic, prin care camioanele utilizate la transportul ilegal de material lemnos sunt confiscat au fost adoptate și au intrat în vigoare ulterior acestor controale, motiv pentru care, atunci, au scăpat de confiscare.

După ce Ioan Chirteș a ieșit din Timerbil, cifra de afaceri a societății care a rămas în administrarea Mihaelei Elena Chirteș a explodat. În 2022, aceasta a ajuns la aproape 8 milioane de lei, de la 200.000 în 2019. Sursa: Lege5.ro
Prime concluzii
În 2020, după ani de sesizări oficiale (primele pe care le-am depus au fost în 2018, dar acestea reprezintă doar o parte), după investigații ale jurnaliștilor de la Recorder și ale lui Andrei Ciurcanu, dar și reportaje în presa internațională, și, mai ales, ale voluntarilor de la Asociația Valori Superioare, controalele declanșate au confirmat tăierile ilegale de păduri și mai multe firme, printre care și Darion SRL, și-au pierdut atestatele de exploatare forestieră (pe lângă dosarele penale în lucru). Dar familia Chirteș își mută activitățile pe Timerbil și merge mai departe, cu profit mai mult decât consistent.
În vara lui 2020, Darion & Timerbil au scăpat de confiscarea camioanelor pentru că modificarea Codului Silvic în acest sens a venit câteva luni mai târziu. În mai 2023, unul din aceste camioane este prins iar transportând ilegal material lemnos și, de această dată, este confiscat. Dar după doar o lună, ”recidivistul” e în pădure, din nou. Pentru că dosarul a ajuns pe mâna unui… procuror.
Măsură disproporționată?!
Când mi-a fost sesizată situația, că autovehiculul cu nr. MS14PAU transportă iar lemne din pădurile din Mureș, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic, primul lucru a fost să verific pe portalul instanțelor dacă a existat vreo contestare a măsurii și o decizie favorabilă societății și nu am găsit nimic în acest sens, nici pentru Darion, nici pentru Timerbil. Așa că singura variantă cu acoperire în acte (că legală am argumente că nu e) e cea a unei contestații aprobate de procurorul de caz, pe ideea că valoarea autovehiculului confiscat ar fi disproporționată cu cea a prejudiciului cauzat.
Mai mulți avocați, inclusiv dintre cei care reprezintă firme de exploatare forestieră, mi-au confirmat că o decizie a procurorului de caz, pe motivul așa-zisei disproporții comparativ cu prejudiciul, ar fi putut permite o recuperare a camionului într-un timp atât de scurt și fără transparența specifică hotărârilor judecătorești (pe portalul instanțelor). Că acest lucru s-a întâmplat în cazul de la Mureș mi-a fost confirmat, ulterior, de două surse independente.
Din fericire, mi s-a confirmat că în alte cazuri în care s-a invocat așa-zisa disproporționalitate a confiscării, argumentul nu a fost acceptat. Așadar, practica nu este una generalizată. Și nici nu ar avea cum. Pentru că argumentul disproporționalității este unul total fals, care reduce prejudiciul strict la valoarea materialului lemnos din transport și, eventual, la TVA pe respectiva valoare. Ceea ce reprezintă o minimalizare abuzivă a prejudiciului și, mai ales, a gradului de pericol social avut în vedere de legiuitor atunci când a introdus măsura confiscării autovehiculelor pentru transportul ilegal de lemne. Măsura confiscării autovehiculului este o sancțiune, nu o măsură asiguratorie pentru o eventuală recuperare a prejudiciului, cum ar putea interpreta (și interpretează) eronat unii magistrați.
Iar când invoc gradul de pericol social avut în vedere de legiuitor vorbesc în supra-cunoștință de cauză, fiind unul dintre inițiatorii modificărilor Codului Silvic din 2020, prin care s-a introdus această sancțiune. Că prejudiciul adus pădurii și biodiversității este mult mai mare decât valoarea lemnului dintr-un camion e un lucru pe care începe să-l înțeleagă mai orice școlar care nu trece degeaba prin școală.
Doar analizând acest caz, se poate înțelege că transportul ilegal de materiale lemnoase presupune existența unor rețele de tip mafiot, pornind de la unii pădurari și reprezentanți ai unor instituții de control până la un păienjeniș de firme, de exploatare forestieră, de transport, de depozitare, de prelucrare primară și/sau primă punere pe piață.
Cum s-ar spune, e la mintea cocoșului că nimeni nu ar risca afaceri de milioane de lei anual, pentru unul sau două transporturi în valoare de zeci de mii de lei, exceptând situațiile în care acele cifre de afaceri se bazează tocmai pe astfel de transporturi repetitive. Și tot la mintea cocoșului e că ar fi absolut incredibilă coincidența ca pe parcursul a trei ani același camion să fie prins în SINGURELE două situații în care a transportat lemn ilegal!
Gradul de pericol social al acestor rețele, care elimină de pe piață concurența onestă și legală, cartelizează piața și sunt surse de corupere, dar și de alte infracțiuni (amenințări și agresiuni la adresa funcționarilor și agenților care vor să-și exercite legal atribuțiile, împotriva avertizorilor de integritate, a jurnaliștilor sau membrilor organizațiilor non-guvernamentale, mergând până la crime).
Procurorul nu are scuza că nu știa contextul
Din păcate, legat de cazul de la Mureș, am temeri că nu ne aflăm doar în situația unei interpretări total greșite a ceea ce înseamnă prejudiciul și gradul de pericol social al transporturilor ilegale de material lemnos în ”arhitectura” generală a tăierilor ilegale de păduri din România. După cum am amintit, cazul a fost prezentat public în mai multe investigații și reportaje jurnalistice și ale organizațiilor non-guvernamentale (Recorder, Andrei Ciurcanu, România Curată, ARD – televiziunea publică germană, Asociația Valori Superioare, la care se adaugă și presa locală).
Mai mult, la sfârșitul anului 2020 am sesizat oficial DNA și am dat declarații la DNA Mureș, la începutul anului 2021, printre faptele vizate numărându-se și cele legate de activitatea firmei Darion. Datele despre suspendarea atestatelor de exploatare forestieră și cele despre istoricul asociaților și administratorilor firmelor Darion și Timerbil, inclusiv despre transferul de activități între ele sunt publice. Nu există scuza că magistratul care a luat decizia returnării camionului nu ar ști cu ce se ocupă proprietarii, care le sunt antecedentele și că prejudiciul nu are cum să fie doar valoarea lemnului din remorcă.
Acesta este motivul pentru care, dacă doamna ministră a Justiției, Alina Gorghiu, respectiv inspectorul șef al Inspecției Judiciare, Roxana-Ioana Petcu, nu se auto-sesizează le voi sesiza eu, oficial. Pe de o parte, pentru a le face un instructaj tuturor magistraților care se vor confrunta cu asemenea situații, să înțeleagă care e prejudiciul real și gradul de pericol social al transporturilor ilegale de lemn, în contextul amplorii tăierilor ilegale de păduri din România. Pe de altă parte, aștept și un control al activității magistratului în discuție, că există indicii mai mult decât rezonabile că decizia legată de returnarea camionului nu are la bază doar o interpretare greșită a legii.
IMPORTANT: Confiscarea autovehiculelor și proiectul legii Noului Cod Silvic
În proiectul legii Noului Cod Silvic pus în consultare publică de Guvern, înainte trimiterii în Parlament, volumul de lemn transportat fără acte legale pentru care fapta devine infracțiune, dublată de confiscarea autovehiculului scade de la 10 mc de material lemnos la 5 mc de material lemnos, respectiv la 3 mc în cazul cherestelelor. Ceea ce e absolut normal și justificat (în baza statisticilor din ultimii trei ani, care au arătat această tendință de a coborî puțin sub 10 mc volumul transporturilor ilegale, pentru e evita riscul dosarelor penale și al confiscării.
ATENȚIE, însă: există și o prevedere potrivit căreia dacă cauza penală nu este finalizată în șase luni, autovehiculul ar urma să fie returnat. E drept, propunerea vine de la specialiști în silvicultură, dar de partea sancțiunilor penale s-au ocupat diferiți directori din minister. Nu cred că există dosare penale în România care, de la momentul deschiderii lor, până la trimiterea în judecată, iar, apoi toate etapele judecății, să se încheie în șase luni. E imposibil. Cine a pus acea propunere în proiectul legii Noului Cod Silvic ar fi trebuit să știe ceea ce știe orice cetățean al acestei țări trecut, cât de cât, prin viață. Și ar mai fi trebuit să știe că indisponibilizarea mijloacelor de transport în vederea confiscării nu este o măsură asiguratorie (în vederea recuperării prejudiciului), ci o sancțiune complementară, ținând cont de gradul de pericol social al faptei.
Cazul prezentat mai sus și alte cazuri în care s-a invocat același fals argument (cu mai mult sau mai puțin succes) arată că și prevederea propusă în Noul Cod Silvic pare a fi una ”pusă cu mâna” de Mafia Pădurilor.
***
Citește și:
”Incredibila” poveste a camionului Mafiei Pădurilor confiscat în Munții Gurghiu. De câți ani e nevoie pentru a opri un singur hoț și de ce avem nevoie de ”DNA-ul Pădurilor”
Camionul confiscat de Garda Forestieră Mureș, legături cu firme investigate de jurnaliștii Recorder
***
De parca nu stiti ca in Romania, procurorii, judecatorii si politia sunt sub talpa mafiei politice. Cine colaboreaza cu crima organizata este promovat in fruntea statului precum Nicolescu, Mateescu, Stan Gheorghe, Rozalia, Sandru, etc, iar cine deranjeaza mafia statala este blocat si eliminat din sistem precum Scutea, Lazar, Kovesi, Bacanaru, Bologa, Puscoi, Veseli, etc.
Daca nu il scapa padurarul, il scapa politistul. Daca nu il scapa politistul, il scapa procurorul si tot asa pana la ministru. Ca daca nu era asa, nu eram tara cu cele mai multe taieri ilegale.