Pădurile de pe versanți întregi ai munților României au fost transformate în rumeguș în abatoarele de lemn ale Schweighofer, de la Sebeș, Rădăuți sau Reci. Un procuror anti-mafia, care a coordonat dosare penale legate de activitățile Schweighofer a ajuns să activeze, după pensionare, într-un ONG care a primit 1,2 milioane de lei de la compania austriacă. Foto: RISE Project și Mihai Goțiu
Vreme de peste un deceniu, procurorii DIICOT au investigat afacerile companiei austriece Holzindustrie Schweighofer (rebotezată HS Timber) în România. Din acestea a mai rămas în lucru unul singur, în care prejudiciul este estimat la 194 milioane de lei (aproximativ 39 milioane de euro), se arată într-o investigație jurnalistică realizată de Andrei Ciurcanu și publicată pe RISE Project. Restul dosarelor care au vizat activitățile Schweighofer s-au închis, cele mai multe dintre ele din cauza intervenirii prescripției.
Ancheta RISE Project dezvăluie faptul că un fost procuror DIICOT care a coordonat cercetarea într-unul din cele mai mari dosare Schweighofer a ajuns să activeze într-o organizație neguvernamentală sponsorizată de Schweighofer cu 1,2 milioane de lei. Alături de alte asociații de lobby finanțate de compania austriacă și de alte firme din marea industrie a lemnului, ONG-ul în discuție a trecut la combaterea tăierilor ilegale de lemn prin… organizarea de conferințe. La dezbaterile din cadrul unor astfel de evenimente, la care au participat și reprezentanți ai unor instituții publice, în frunte cu cei ai Guvernului, s-a militat inclusiv pentru dezincriminarea unor fapte cum sunt cele pentru care Schweighofer e acuzată că ar fi cauzat prejudiciul de 39 de milioane de euro.
Avocata Schweighofer Cristina Trăilă, fostă deputată PNL și secretar general al Guvernului Ciolacu, acum secretar general adjunct al Guvernului Bolojan, a folosit în instanță, în procesul în care ne-a dat în judecată (pe supra-semnatul și România Curată), informația legată de clasarea dosarelor penale în care a fost cercetată Schweighofer (HS Timber). Potrivit acesteia, ar fi fost o dovadă de rea-credință faptul că nu am fi precizat, în articolele pe care le-a invocat, clasarea dosarelor în care Schweighofer a fost acuzată de comiterea infracțiunilor de trucare de licitații și tăieri ilegale de arbori.
Fragment dintr-o depoziție din procesul în care avocata Schweighofer ne-a dat în judecată.
În realitate, în articolele în discuție, ne-am referit la practicile anti-concurențiale, de tip monopol (inclusiv aranjamente legate de câștigătorii licitațiilor), pentru care Schweighofer a primit (alături de alte firme) o amendă record de la Consiliul Concurenței. De asemenea, am făcut trimitere la investigația EIA, în care directorii Schweighofer au fost înregistrați fiind dispuși să cumpere lemn tăiat ilegal, oferind chiar un preț mai bun pe metru cub decât cel oferit pentru lemnul tăiat cu acte. Nu aveam cunoștință de existența unor dosare penale legate de trucarea licitațiilor (deși amenda dată de Consiliul Concurenței ar fi trebuit să ducă și la cercetări penale) ori acuzații directe de tăieri ilegale pentru Schweighofer (lucru pe care l-am aflat doar din depozițiile avocatei Schweighofer), cu atât mai puțin că ar fi fost clasate.
Dosarele penale de care aveam cunoștință sunt cele la care face referire investigația RISE Project, de a căror clasare (și condițiile în care au fost clasate) am aflat din această anchetă jurnalistică, făcută publică acum. Schweighofer nu ne-a transmis solicitări cu privire la publicarea de precizări despre investigațiile și procesele lor despre care am scris.
Am câștigat, în primă instanță, procesul în care avocata Schweighofer ne-a dat în judecată. Așteptăm motivarea hotărârii Tribunalului București și ne pregătim pentru apel și recurs. Ne poți sprijini și tu (clic pe butonul de mai jos)
Am câștigat, în primă instanță, procesul cu avocata Schweighofer! DONEAZĂ ACUM (clic aici), să câștigăm apelul și recursul!Prejudiciu de 39 de milioane de euro
Dosarul care a rămas în lucru la DIICOT se referă la faptul că Schweighofer a impus prin contract supralungimi pentru buștenii livrați, beneficiind astfel de cantități suplimentare de lemn în valoare de milioane de euro. În schimb, pierderile erau contabilizate atât de furnizorii privați, care nu primeau niciun ban pentru lemnul livrat în plus, cât și de stat – care nu putea să taxeze tranzacțiile la valoarea lor reală.
RISE scrie că și calculele procurorilor confirmă, în bună măsură, estimările pe care le-au făcut cu experți în domeniu, în cadrul unei investigații jurnalistice pe acest subiect, publicate cu doi ani în urmă. ”Acuzațiile de acum sunt de evaziune fiscală și spălare de bani. Au încasat sume mari de bani, netaxate de stat. Estimările procurorilor arată că, în perioada 2010-2017, filiale locale ale grupului austriac au primit aproape 580 de mii de metri cubi de lemn fără să-l mai evidențieze în documentele contabile. Lemn în valoare de 154 de milioane de lei. Procurorii susțin că firma a prejudiciat statul cu alte 36 de milioane de lei, TVA care nu a fost achitat după ce lemnul a fost procesat și vândut. Așadar paguba se apropie de 194 de milioane de lei, aproximativ 39 de milioane de euro”, scriu cei de la RISE Project.
RISE a mai descoperit că unul dintre procurorii care a ghidat la început echipa care investiga grupul Schweighofer a devenit membru într-o organizație neguvernamentală care a primit 1,2 milioane de lei, sponsorizări, chiar de la Schweighofer.
Bani de la Schweighofer pentru ONG-uri care luptă cu tăierile ilegale prin activități de… lobby
În decembrie 2022, Schweighofer a sponsorizat cu 1,2 milioane de lei o organizație neguvernamentală, condusă de un fost secretar de stat pentru Relația cu Parlamentul în Guvernul Cioloș. Este vorba despre Daniel Mărăcineanu, director general al Asociației pentru Combaterea Traficului Ilicit Viitorul (ACTIV) din 2017. În 2023, asociația a început un maraton de evenimente în toată țara pentru a discuta despre problema tăierilor ilegale. În cadrul unui eveniment organizat la Râmnicu Vâlcea au fost prezenți reprezentanți din RNP Romsilva, Ministerul de Interne, ANAF și Garda Forestieră. Alături de aceștia s-au aflat reprezentanți ai Asociației Administratorilor de Păduri și ai Asociației Prolemn – unde Schweighofer se numără printre membri fondatori. Ambele organizații au primit în trecut sponsorizări de la Holzindustrie Schweighofer.
În cadrul conferinței de la Râmnicu-Vâlcea, reprezentantul Prolemn a criticat, printre altele, inclusiv problema supra-lungimilor și a măsurării lemnului la dimensiunea reală. Adică exact ceea ce procurorii DIICOT investighează acum la Schweighofer, arată cei de la Schweighofer.
“Avem o problemă cu modul în care se face controlul. (…) Nicăieri în Europa nu se pune problema ca să se măsoare lemnul cu precizie de două zecimale, cu toleranță de 2% și să ne ducem pe industrie până în portul Constanța. S-a ajuns să se treacă într-un aviz fiecare piesă măsurată. La nivelul bușteanului s-a ajuns la discuție de supralungime și dimensiune reală că nu mai poți să treci în aviz 4 metri, că trebuie să treci 4 metri și 4 centimetri, că vezi Doamne așa se fură lemnul”, a susținut Cătălin Tobescu, președintele asociației în timpul conferinței, citat de RISE.
Procuroare pensionară, activă la ACTIV, ONG-ul sponsorizat de Schweighofer și industria tutunului
La evenimentul organizat de Asociația ACTIV a participat și a luat cuvântul fostul procuror DIICOT, Codruța Crețu. Abia ieșită la pensie în vara lui 2022, conform unor surse, Crețu a fost unul dintre șefii echipei de procurori care în 2014 a lucrat la planul inițial al DIICOT de investigare a companiei Holzindustrie Schweighofer. Dosar care nu s-a finalizat nici până azi.
”Tergiversarea unor dosare a fost și motiv de sancționare a fostului procuror DIICOT. Codruța Crețu a și fost sancționată disciplinar de Inspecția Judiciară a CSM în 2015. Motivul? “Nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile”, arată RISE.
Foștii colaboratori ai fostei procuroare DIICOT Crețu, care au dorit să-și păstreze anonimatul, au fost șocați de faptul că aceasta a acceptat să facă parte dintr-o organizație care a primit 1,2 milioane de lei sponsorizare de la Holzindustrie. Sponsorizare care a venit cu câteva luni înainte de organizarea conferințelor.
Codruța Crețu este descrisă pe pagina asociației ca membru al echipei acesteia și un specialist cu experiență de 25 de ani în investigarea grupărilor de criminalitate organizată, contrabandă, evaziune fiscală, delapidare și spălare de bani.
Adică exact aceleași fapte de care era suspectată și Holzindustrie în anul când DIICOT a început să investigheze tranzacțiile cu lemn ale lui Schweighofer (2014), chiar sub ghidarea inițială a procurorului Crețu. Codruța Crețu a fost pentru câțiva ani șefa departamentului de investigații economice din DIICOT, care a supervizat inclusiv ancheta procurorilor din dosarul Schweighofer.
L-am contactat pe fostul procuror DIICOT pentru a-i cere lămuriri, dar nu a răspuns apelurilor noastre. Ulterior, într-un mesaj pe whatsapp, i-am trimis o listă de întrebări și i-am cerut să ne spună dacă a știut că organizația din care face parte a primit bani de la Schweighofer și dacă e de părere că se află într-un conflict de interese. Până la publicarea acestui articol nu am primit un răspuns, precizează RISE.
Nu a fost pentru prima dată când președintele asociației ACTIV, Daniel Mărăcineanu, și fostul procuror DIICOT s-au afișat împreună la evenimentele publice unde s-a discutat problema tăierilor ilegale din România. Cei doi au fost prezenți și la dezbaterile pe Codul Silvic organizate de Ministerul Mediului în august 2023. La eveniment au fost prezenți Mircea Fechet, ministrul mediului de la acea vreme, și secretarul de stat pe păduri Ion Banciu.
La aproape doi ani de la organizarea conferințelor privind lemnul ilegal, de pe site-ul organizației lipsește orice informație privind impactul pe care ACTIV l-a avut în problema lemnului ilegal sau care au fost concluziile conferințelor.
De asemenea, lipsește și faptul că asociația a primit de la Schweighofer aproape 1,2 milioane de lei sponsorizare pentru a lupta împotriva tăierilor ilegale. Singura menționare a lemnului este un studiu privind contrabanda și unde au fost strecurate trei întrebări referitoare la comerțul cu lemn ilegal. Majoritatea evenimentelor promovate pe site-ul organizației sunt cele privind contrabanda și traficul cu țigări. De altfel, industria tutunului a fost principalul contributor la bugetul organizației conduse de Mărăcineanu.
Citește pe RISE Project (aici):
- Detaliile dosarului penal în care e cercetată Schweighofer, pentru un prejudiciu de 39 de milioane de euro;
- Cum s-au clasat celelalte dosare de cercetare penală legate de activitățile Schweighofer;
- Raportul Corpului de Control al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, cu privire la activitățile Schweighofer și ale furnizorilor ei, care a dus la numeroase sancțiuni contravenționale și deschiderea de dosare de cercetare penală (între timp prescrie);
- Cum funcționează mecanismele de lobby finanțate de Schweighofer și marea industrie a lemnului;
- Ce sume colosale primește o organizație ne-guvernamentală de la marea industrie a lemnului și industria tutunului.
Ministrul care a scos castorii vinovați pentru dezastrul de la Salina Praid recidivează:
Cum fuge un lider PNL de jurnaliștii incomozi și cum spală presa care ia bani de la partide, imaginea unui sinecurist din cauza căruia România pierde zeci de milioane de euro din PNRR:
Am câștigat, în primă instanță, procesul cu avocata Schweighofer! DONEAZĂ ACUM (clic aici), să câștigăm apelul și recursul!
Achhh… Tobescu… >:
Mai cautati pe Internet dupa el… s-ar putea sa gasiti chestii interesante ;)
multe informații despre domnul Tobescu găsești și pe România Curată ;) . Foarte interesante :)))