Mihai Constantinescu, președintele Asociației Natura Transilvaniei, a identificat în județul Cluj o serie de păduri virgine, ”ignorate” de Romsilva, pe care se luptă să le introducă în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine. România Curată l-a intervievat, încercând să afle povestea acestei ”descoperiri”, într-o lume în care n-a rămas mai nimic nedescoperit.
Cum și când ați ajuns să descoperiți aceste corpuri de pădure virgină?
Despre ele cred că se știa. Silvicii știau de ele. Noi am descoperit întâmplător unele dintre ele în 2011, pe cele de la Valea Ierii. Atunci se făcea Planul de Management și am participat și eu la dezbaterile publice pentru Planul de Management, unde am spus: ”Uite, astea sunt păduri virgine”. La consultările publice elaboratorul Planului de Management a zis: ”Da, sunt”, dar când a ieșit Planul de Management am constatat că acele păduri virgine descoperite de noi n-au fost incluse. N-am cerut lămuriri pentru că dacă-ți spun toți că ești nebun, o lași baltă. Am fost mulțumit de Planul de Management per ansamblu și atunci n-am mai insistat. Dacă aș fi avut acele hărți cu păduri virgine realizate prin programul PIN MATRA, m-aș fi luptat mai mult. Dar neavând o bază, am renunțat la idee. Mă gândeam la alte variante, eventual o rezervație naturală, în zona respectivă.
De ce spuneți că nu ați avut o bază?
S-a făcut un studiu finalizat în 2005, numit PIN-MATRA , de identificare a pădurilor virgine ale României. Eu n-am reușit să fac rost de hărțile rezultate din acel studiu. Public era doar un raport al acelui studiu. Hărțile acelea s-au publicat pe site-ul Ministerului Mediului de-abia în mandatul Cristianei Pașca Palmer și, de-abia atunci am putut să compar pădurile descoperite de mine în teren cu hărțile pădurilor virgine din PIN-Matra. Eu am zis că sunt, ei au zis că nu sunt și a rămas așa. Dacă aș fi avut la momentul la care s-a scris Planul de Management hărțile respective, aș fi putut să fac mult mai multe pentru păduri virgine.
Vreți să spuneți că prin studiul PIN-MATRA au fost descoperite încă din 2005, dar au fost ignorate de silvici?
Nu numai de silvici. Până la urmă toată lumea le-a ignorat. N-aș vrea să arăt cu degetul pe cineva. A fost, cred, o diluție de responsabilitate. Nu pot să spun că cineva a fost rău intenționat, inclusiv cei care au făcut Planurile de Management, fiindcă la momentul în care au fost dezbaterile publice pentru Planul de Management, eu nu eram în posesia hărților PIN-MATRA, cu care să dovedesc că am dreptate. Per total, exceptând această parte, Planul de Management rezultat a fost unul destul de bun și din fericire nu s-a mers mai departe. Pădurile sunt încă în picioare.
Atunci ce rost a mai avut acel PIN-MATRA, dacă nu s-a ținut cont de el?
Cei care făceau amenajamentele silvice ar fi trebuit să țină cont de hărțile cu păduri virgine din studiul PIN-MATRA. Din câte am înțeles a fost dată o circulară după finalizarea PIN-MATRA și pădurile virgine ar fi trebuit să fie protejate. Sunt două ordine de ministru legate de pădurile virgine, cel din 2012 și cel din 2016, de constituire a Catalogului Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine. Și când a apărut ordinul din 2012, acolo se spunea că în pădurile identificate prin PIN-MATRA nu se pot face extrageri de masă lemnoasă.
Din moment ce Romsilva ”a uitat” de corpurile de pădure pe care le-ați descoperit, asta înseamnă că practic în intervalul 2005-2012, pădurile virgine identificate prin PIN-MATRA nu s-au aflat sub o formă de protecție, nu?
Dacă nu s-a tăiat din ele și au rămas, înseamnă că au fost în vreo categorie din asta funcțională în care nu se exploata în perioada respectivă. Când le introduci în amenajamente silvice se mai produc tăieri de conservare, etc, dar astea s-au făcut în toată țara. Sunt două arii protejate în zonă, cea de la Valea Ierii și Someșul Rece. Cele de la Someșul Rece nu mai există, că acolo a fost zona cu cele mai mari probleme de defrișări din țară, iar la Valea Ierii s-au identificat două corpuri de pădure virgină. E un volum foarte mare de muncă să mergi să le cartezi pe toate. În anumite zone în care am fost eu, nu cred că a fost pădure virgină nici în urmă cu 10 ani. Însă acea identificare în 2005 nu s-a făcut complet și unele păduri virgine identificate în 2005 nu mai erau virgine în 2011. Dar ce e mai rău e că unele păduri care erau virgine, nu au fost identificate prin acel studiu PIN-MATRA.
Spuneți că nici PIN-MATRA nu a făcut o cartare completă a pădurilor virgine?
La noi în zonă am mai găsit câteva păduri, care e posibil să nu întrunească toate criteriile din legislație. Ca să fie declarată pădure virgină, aceasta trebuie să aibă o anumită suprafață. Eu n-am înțeles niciodată de ce trebuie ca o pădure trebuie să aibă minim 20 ha ca să fie declarată virgină, când se acceptă introducerea în categoria ”pădure” a oricărei suprafețe împădurite de 0,5 ha. De unde diferența asta, nu pot să înțeleg.
Ce suprafață au corpurile de pădure identificate de dumneavoastră?
Cele două corpuri mai mari de pădure virgină de la Valea Ierii aveau împreună peste 140 ha. Ca și suprafață se încadrează, dar a fost o suprafață de pădure virgină în care s-a mai tăiat ici-colo, s-a mai făcut drum între timp. Eu n-am făcut un studiu amănunțit după criteriile de introducere în Catalogul Național al Pădurilor Virgine, dar cu siguranță în 2005, când s-a făcut cartografierea pădurillor virgine ale României, pădurile descoperite de noi sigur se încadrau.
Ulterior s-a tăiat?
Așa cred, că da. Drumul era proaspăt când l-am găsit eu, în 2011.
Ce vină are pădurea că în 2005 era neatinsă de mâna omului, iar în 2011 ați găsit-o cu drum forestier prin ea și cu copaci tăiați? Tot ea e pedepsită și declasată, fiindcă omul a făcut un abuz?
Asta e și întrebarea noastră. N-ar trebui declasată pentru că practic dacă e un drum prin ea, nu se mai încadrează în categoria ”păduri virgine”. Păi așa pot merge unii mâine să facă un drum prin pădure. Alt criteriu de clasificare a pădurii ca virgină este să aibă mai puțin de 5 cioate la hectar. Ce se întâmplă dacă merge unul cu drujba noaptea, taie 6 copaci. Nu mai e virgină? Până la urmă asta se încurajează, deși sper să se meargă în direcția cealaltă și să se protejeze ce merită apărat.
Dar de ce simte omul nevoia să apere pădurea de ea însăși, când totuși pădurile Planetei au 300 de milioane de ani în spate și totuși au supraviețuit. De ce e nevoie să le curățăm noi cu drujba?
Am văzut că se vehiculează ideea asta că pădurea trebuie îngrijită. OK, trebuie îngrijită dacă vrem să o exploatăm și atunci, într-adevăr, putem face anumite activități acolo, ca să se eficientizeze exploatarea ei, dar în momentul în care vrem să facem conservare, pădurea ar trebui lăsată în pace. Se tot insistă pe ideea că poți să faci anumite intervenții, să extragi și lemn, dar să fie păstrată oarecum și o stare cât de cât naturală. Asta e perspectiva din punct de vedere al exploatării. Dacă vrem să o conservăm, orice lucrări, oricât de bine intenționate, nu ajută. Pădurea, cu cât se fac mai multe exploatări, cu atât devine mai simplificată. Chiar am găsit un studiu în care autorii au încercat să găsească ce factor se corelează direct cu complexitatea unei păduri și singurul factor pe care l-au găsit a fost vârsta ei. Cu cât o pădure devine mai bătrână, cu atât se creează acolo tot felul de microhabitate și devine din ce în ce mai complexă. O pădure n-o să poată niciodată să fie gestionată pentru biodiversitate mai bine decât dacă e lăsată în pace.
Cum ați descoperit aceste corpuri de păduri seculare?
Povestea angajării mele în cauze de mediu a fost ceva de genul că eu am studiat mai demult mediul și pe urmă am rupt-o cumva de domeniul ăsta. Mergeam la munte, făceam tot felul de activități, dar n-am fost implicat în partea asta de protecția mediului. Prin 2010 eram cam rupt de realitate. Pe vremea aia nu prea știam ce se întâmplă și am zis că hai să încerc să fac și eu ceva, că mergeai la munte și a doua oară când te duceai, constatai că ceva ce văzusei la vizita trecută se distrusese. Am zis: ”Hai să mă implic și eu, să fac ceva”. Atunci una din ideile care mi-au venit a fost să creez o rezervație forestieră. Am început să caut. Am văzut că există Situl Natura 2000 de la Valea Ierii, că este așa de mare, întinzându-se pe 7600 ha și că-i neantropizat. E populat cu lup, urs, râs, vidră, acvilă, etc. În alte situri sunt prinse localități, dar în acesta nu. E interesant și ecartul altitudinal. Merge de la etajul gorunul și ajunge până la peste 1500 m, etajul molidului. Practic e un versant unde nu este nimic în afară de pădure și am început să merg în zonă. Căutam să găsesc păduri în care nu s-a intervenit. Nu m-am gândit să caut păduri virgine.
Cum arată corpurile de pădure seculară pe care le-ați descoperit?
Mi se par fascinante. N-aș mai pleca de-acolo, la ce arbori mari sunt. Acolo am senzația aia că e ceva ce n-a fost deranjat. Dacă mergi printr-o pădure din asta obișnuită, cred nu poți să avansezi 200 metri fără să găsești un loc în care s-a făcut vraiște, cu cioate. N-aș vrea să fiu foarte religios, dar acolo este ca într-o catedrală. O astfel de pădure e ca o construcție impresionantă, foarte înaltă. În pădurile virgine arborii sunt foarte înalți. Pădurea e destul de deschisă. Nu există crengi la nivelul de jos, arborii sunt ca niște coloane. Coronamentul începe de la două treimi în sus. Se-aud cum cântă păsările, se văd urme de la tot felul de animale, e vegetație pe jos. Sunt multe ferigi luxuriante. Atunci când am găsit zona cu ferigile, m-așteptam să apară de undeva un Tyranosaurus ca-n Jurassic Park.
Ce specii de arbori seculari sunt acolo și cam ce vârste au?
Acolo, la Valea Ierii, e o zonă cu făgete și amestec de fag cu brad ceva mai sus și mai este și zona unde este molid secular. Pe cele de sus n-am apucat să le investigăm foarte bine. În general cele care au supraviețuit în număr mai mare sunt făgetele. Astea au scăpat mai mult, pentru că fiind zona cumva între molid și stejar, nu s-a prea tăiat acolo. Nici lemnul de fag nu e fantastic de grozav. Poate din cauza asta a scăpat. Mai vroiam să zic că la Tarnița am găsit ceea ce nu speram să fie, o pădure seculară de gorun. Gorunul crescând la altitudini mai joase, a fost tăiat primul, fiind în zone mai intens exploatate. Aici e altitudine mare și e o pantă foarte abruptă. În mod normal la altitudinea aia trebuia să crească fag, dar s-a înclinat destul încât e mai uscată zona și acolo a crescut o pădure frumoasă de gorun, cu exemplare nu neapărat monumentale, dar seculare. Avem toate fazele specifice unei păduri virgine, cu arborii aceia căzuți.
Care e vârsta și grosimea arborilor pe care i-ați descoperit în aceste păduri?
Sunt fagi monumentali de peste 200 de ani, înspre 300 de ani, cu diametru de peste 1,5 metri, înspre 2 metri și înălțimi de 35-40 metri. Am găsit și unii mari, scorburoși. Ăia e posibil să aibă și mai mult, să meargă înspre 400 de ani, dar sunt rari, că deja de la 300 de ani cam intră în declin fiziologic. E greu de stabilit vârsta după aspectul exterior. De exemplu au fost fagi care erau unul lângă altul și aveau aceeași vârstă, dar unul dintre ei era doar jumătate ca și grosime, din cauză că la un moment dat, acest exemplar fusese cumva dominat. Crescuse sub coronament și atunci a evoluat mult mai încet.
Le-ați descoperit, ați atenționat la dezbaterile publice asupra acestor păduri virgine, însă punctul dvs de vedere n-a fost luat în seamă. Ce s-a întâmplat?
După ce Ministerul Mediului a decis să facă publice acele hărți PIN-MATRA, am intrat în posesia lor, le-am convertit stereo ca să le pot suprapune peste imaginile din satelit și mi-am propus să verific toate zonele cu păduri virgine identificate prin programul PIN-MATRA în zona Sitului Natura 2000 de la Valea Ierii. Am constat că pădurile virgine din PIN-MATRA coincideau cu cele pe care le găsisem și eu, suprapunându-se în procent semnificativ. Atunci am mers din nou pe teren. Am avut 5 ieșiri anul trecut la Valea Ierii și o ieșire la Someșul Cald, împreună cu colegii. Am verificat 5 zone anul trecut și aș vrea ca în 2017 să continui. Le-am pus pe hartă. La Valea Ierii am găsit și pădurile seculare de la altitudine mai mare, dar care nu se încadrează în criteriile de introducere în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, pentru că sunt pâlcuri de doar 10-15 ha, iar limita minimă e de 20 ha. Am făcut sesizare la autorități doar pentru corpurile de pădure care erau pe suprafață suficient de mare și pe lângă pădurea identficată deja prin proiectul PIN-MATRA, noi am mai identificat o suprafață cu păduri virgine care nu fusese identificată de echipa PIN-MATRA în 2005. Am sesizat Direcția Silvică, Garda Forestieră și Ministerul Mediului și într-adevăr am primit răspuns. S-a dus pe teren Garda Forestieră, care a constatat că recent nu s-au mai efectuat tăieri acolo. Asta am constatat și eu cu bucurie. Văzând în 2011 că s-a făcut drum prin acea pădure și nemaimergând prin ea de atunci, mă gândeam că a fost tăiată, dar când am urcat în 2016 am găsit-o ca în 2011. Nu știu din ce motiv n-au mai tăiat. Chiar erau arborii marcați și deja crescuse scoarța peste marcaj. Se renunțase să se mai taie. Poate a contat și că am ridicat atunci problema la dezbaterile publice, chiar dacă la acel moment nu au fost introduse în Planul de Management. Sau poate fiindcă a apărut ordinul din 2012, silvicii și și-au dat seama că au făcut o gafă marcând arbori din acea pădure virgină.
Acum ce pași urmează pentru recunoașterea acestor corpuri de pădure în Catalogul Național al Pădurilor Virgine?
Fie ICAS, fie firmele de amenajamente silvice care se ocupă de proiectare, vor trebui să facă un studiu prin care să stabilească exact ce procent din suprafața descoperită de noi respectă toate criteriile pentru încadrarea ca pădure virgină.
Cine va fi comanditarul acestor studii și cine va fi plătitorul?
Nu este clar deloc în legislație. Până atunci normal ar fi ca pădurea să fie lăsată în pace până se realizează acest studiu. Cel puțin pădurile identificate deja în 2005 prin PIN MATRA ar trebui lăsate în pace în următorii 5 ani, cât e în vigoare ordinul de ministru cu Catalogul Național al Pădurilor. Să sperăm că în acest interval se vor găsi resurse și cineva le va carta la un moment dat.
Mai multe imagini cu pădurile virgine de la Valea Ierii și Tarnița puteți vedea aici:
Notă: Redactarea și publicarea articolului s-a realizat din Proiectul “Să facem împreună legi pentru natură!”, derulat de Federația Coaliția Natura 2000 România în parteneriat cu Societatea Academică Română și co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă. Acest articol nu reflectă neapărat poziția oficială a guvernului elvețian. Responsabilitatea pentru conținutul acestuia este asumată de redacția România Curată.
Felicitari dlui Constantinescu pentru implicarea în identificarea şi punerea sub protecţie a pădurilor virgine şi cvasivirgine. Daca este nevoie, ma ofer sa il sprijin sa realizeze studiul de fundamentare pentru inscrierea in Catalog. Pro bono. Important este sa obtina acordul OS care le administreaza! Spor in ceea ce faceti!
S-a ,,descoperit” ( pe banii guvernului elvetian) o ,,padure virgina” intr-un teren pentru care s-au intocmit amenajamente silvice de cel putin 60 de ani. Adica au fost cartate, inventariate si studiate din 10 in 10 ani de 6 ori aceste terenuri . Desigur, așteptăm și alte studii .
Pingback: Păduri Seculare și Cvasivirgine – Trascău.Ro