Corupția în pandemie şi alte nereguli în achizițiile publice din România şi Europa de Sud-Est

În perioada pandemiei, unele autorităţi au profitat de reglementările speciale privind achiziţiile, folosind excesiv procedurile de urgenţă, profitând de transparenţa scăzută şi de reglementările vagi în domeniu că să ascundă modul în care fac achiziţiile. Deși România stă mai bine decât ţările din sud-estul Europei, situaţia tot este complicată. Raportul Integritatea achizițiilor publice în sud-estul Europei, lansat de Platforma regională de parteneriat public-privat pentru bună guvernare (R2G4P), din care face parte și Societatea Academică din România, prezintă concluziile unui studiu pe situaţia corupţiei din energie şi din achiziţiile publice realizate în timpul stării de urgenţă din 2020.

Achizițiile publice constituie o componentă substanțială a PIB atât în economiile cu venituri mari, cât și în cele cu venituri reduse. La nivel mondial, achizițiile publice reprezintă între 15% și 30% din PIB. Acest volum enorm de cheltuieli publice ar putea juca un rol crucial în progresul economic și social dacă ar fi alocat eficient. Cu toate acestea, însă, domeniul achizițiilor publice este și una dintre activitățile guvernamentale cele mai vulnerabile în fața corupției.

Potrivit Biroului Organizației Națiunilor Unite privind Drogurile și Criminalitatea, între 10% și 25% din valoarea totală a unui contract public se poate pierde din cauza practicilor dubioase. În timp ce corupția în domeniul achizițiilor publice poate lua numeroase forme, există un set de tehnici de corupție clar definite care sunt utilizate în mod activ în Europa de sud-est pentru sifonarea banilor publici în scopul câștigului propriu.

Platforma regională de parteneriat public-privat pentru bună guvernare (R2G4P), din care face parte și Societatea Academică din România, își propune să ofere soluții comune anticorupție pentru a crește responsabilitatea statului instituțiilor și consolidarea societății civile și a statului de drept în Europa de Sud-Est (SEE). În 2021/2022, inițiativa și-a concentrat eforturile pe două dintre cele mai provocatoare vulnerabilități de guvernare din regiune: analiza integrității sistemele de achiziții publice și managementul sectorului energetic în nouă țări din SEE (Bulgaria, Croația, Ungaria, România, Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Muntenegru și Serbia).

În perioada pandemiei au fost introduse câteva excepții de la Legea achizițiilor publice 98/2016, prin ordonanțe de urgență și Decretele prezidențiale 195/2020 și 240/2020, pentru accelerarea achizițiilor de urgență a serviciilor medicale și alte consumabile necesare pentru a combate răspândirea virusului Covid 19. În România, noile reglementări au dus la o creștere considerabilă a utilizării a procedurilor negociate fără publicare. Potrivit Agenției Naționale de Achiziții Publice (ANAP), acest tip de proceduri au constituit 40% din totalul procedurilor de achiziții utilizate în 2020 (valoare de 35 de miliarde EUR, o creștere de 30% față de 2019). Dintre aceștia 58% au fost justificați de „extremă urgență”. Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC) estimează că costul neregulilor în achiziții s-a ridicat la 4,9 miliarde EUR în 2020.

Practici curente – neregulile in achizițiile publice:
● Supraevaluarea prețurilor contractelor – diferențe foarte mari între prețurile de piață și prețurile contractelor la unele produse cu specificații identice.
● Caiete de sarcini adaptate, cu cerințe mult prea specifice în caietele, care să se potrivească expertizei și calificării unei anumite firme.
● Conflictul de interese în procesul de licitație.
● Incidență mare a procedurilor închise. Deși există câteva motive credibile pentru utilizarea procedurilor de achiziții închise sau restrânse (de exemplu atunci când dezvăluirea conținutului licitației ar reprezenta un risc pentru securitatea națională), autoritățile contractante din SEE fac uz în mod exagerat de procedurile restrânse în cazuri în care acestea nu s-ar impune.
● Modificarea contractelor în faza de implementare, având drept rezultat prețuri mult mai mari decât erau așteptate inițial. Aceste modificări sunt greu de urmărit din cauza lipsei de informații oficiale.

Sectorul energiei este de importanță crucială pentru Europa de sud-est, datorită statutului său de monopol (adesea deținut de stat), sensibilității sociale a oamenilor cu privire la creșterile de prețuri (după cum au demonstrat-o modificările recente de preț din România), precum și marilor investiții și interese financiare care sunt la mijloc. În acest domeniu, întreprinderile de stat, cu cât stau mai prost financiar cu atât sunt mai netransparente. În România, s-a demonstrat ca listarea la bursă ajută (raportul oferă Hidroelectrica şi Romgaz ca exemple pozitive), dar nu este suficient.

Nereguli privind achizițiile publice constatate în sectorul energiei:

Înainte de procedura de selecţie
• o firmă creată special să câştige o achiziţie anume (fără experienţă anterioară)
• caiet de sarcini „croit” pentru o firmă anume
• furnizarea de informaţii din interior
• termene nerealist de scurte
• crearea de competiţie artificială (trimiterea de oferte de la firme inexistente)
• alocare de fonduri pentru investiţii inutile
• contracte la supra-preţ

În timpul procedurii de selecţie
• conflict de interese, influenţarea politică sau mituirea comitetului de evaluare
• evitarea procedurilor competitive prin: (1) negocieri directe (2) scăderea preţului sub prag (3) folosirea procedurilor de urgenţă
• pre-determinarea că anumite proiecte vor primi finanţare în documente naţionale de planificare
• folosirea de acorduri-cadru care favorizează marii jucători de pe piaţa de achiziţii

După procedura de selecţie
• anularea procedurilor şi descalificarea competitorilor
• schimbarea cerinţelor prin anexe la oferta iniţială
• plata pentru servicii/echipamente care nu îndeplinesc cerinţele minime
• lipsa investigaţiilor pentru oficiali de rang înalt şi oameni de afaceri conectaţi la un anumit contract

Riscurile cheie de guvernare pentru managementul întreprinderilor de stat din sectorului energiei:

Risc de corupție asociat achizițiilor publice din sectorul sănătății

Pe măsură ce primul val al pandemiei a lovit Europa în primăvara lui 2020, cererea pentru măști, oxigen, sterilizatoare, monitoare respiratorii și altele legate de COVID produsele au crescut vertiginos. Datele indică faptul că toate țările observate au a înregistrat o absorbție considerabilă a valorii achizițiilor de produse legate de COVID.
Creșterea valorii a fost cea mai mare in România, unde valoarea totală a fost de 4 ori mai mare după 2019 decât între 2017 și 2019 și de 4,1 ori mai mare decât valoarea agregată cu un an și jumătate înainte de pandemie.

Între primul trimestru din anul 2017 și cel de-al doilea trimestru din 2021, Indicele Riscului de Corupție (IRC) pe piața COVID a crescut cu aproximativ 10 puncte procentuale în România. Creșterea a fost temporară și a fost urmată de o scădere lentă, dar constantă. Analiza datelor scoate la iveală și faptul că, în ultimul an și jumătate, a crescut considerabil dependența consumatorului mediu de sectorul de sănătate. Mai mult decât atât, autoritățile contractante capturate au alocat nu doar o cotă mai mare, ci și o valoare mai mare din fondurile publice către furnizorii lor agreați.

Piața mai largă de asistență medicală a achizițiilor publice (inclusiv COVID și produse non-COVID) a fost afectată în diferite moduri de pandemie. Dependența autorităților contractante de contractori s-a schimbat din cauza schimbărilor de pe piaţa de achiziţii. România s-a descurcat considerabil mai bine în acest sens, aspect indicat de o scădere ușoară a dependenței cumpărătorului în sectorul sănătății.

Conform datelor de achiziții publice disponibile din sectorul sănătății, unii furnizori au beneficiat foarte mult de pe urma pandemie. În România, primele 5 companii au primit cu 273,7 milioane EUR în plus.

Top 5 companii cu cea mai mare creștere absolută a valorii contractelor între 2020 – iunie 2021

Recomandări de politici cheie pentru aceste două domenii:
● UE și partenerii săi din SEE și din SUA trebuie să continue să furnizeze asistență tehnică pentru integrarea bunelor practici europene în domeniul achizițiilor publice atât în ceea ce privește managementul fondurilor europene în regiune, cât și în ceea ce privește guvernarea resurselor naționale.
● Guvernele din SEE trebuie să asigure integritatea achizițiilor publice prin consolidarea monitorizării achizițiilor, prin creșterea eficacității instituționale, reducerea procedurilor închise și îmbunătățirea mecanismelor de atribuire a contractelor.
● Guvernele naționale trebuie să retragă regulile de achiziții publice instituite în starea de urgență impusă de pandemia de COVID-19 și să revină la legislația inițială din domeniul achizițiilor.
● Guvernele din SEE și întreprinderile de stat trebuie să adopte și să pună în aplicare cele mai bune standarde internaționale privind guvernarea corporativă a întreprinderilor de stat din sectorul energiei, cum sunt cele elaborate de OCDE.
● Parlamentele și guvernele din SEE trebuie să-și îmbunătățească independența energiei naționale și autoritățile de reglementare a concurenței prin sporirea capacității administrative și financiare a acestora și prin eliminarea numirilor politice. De asemenea, ar trebui introduse mandate de durată mai scurtă pentru membrii consiliilor de administrație.
● Guvernele statelor din SEE trebuie să conlucreze cu Comisia Europeană, cu UE, cu statele membre din SEE, precum și cu Statele Unite pentru a introduce măsuri mai bune de protecție a economiilor împotriva finanțărilor ilicite sau corozive care au legătură cu țările autoritare. Printre aceste măsuri de securitate ar trebui să se regăsească și introducerea unor reglementări mai bune cu privire la pre-verificarea investițiilor și mecanisme de monitorizare a sancțiunilor.
● Guvernele din SEE și partenerii din UE/SEE și SUA trebuie să construiască modele sustenabile de interacțiune cu societatea civilă de la nivel național și local și cu presa de investigații cu privire la sporirea monitorizării achizițiilor publice și întreprinderile de stat din domeniul energiei.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *