Comisia de la Veneția a precizat pentru publicația Adevărul că pragul privind abuzul în serviciu, invocat de ministrul Justiției Tudorel Toader ca justificare pentru anumite modificări legislative, nu poate fi unul financiar. Decisivă este natura faptei, a precizat Comisia, iar pragul la care se referă raportul Comisiei adesea invocat în acest sens nu este în niciun caz unul financiar.
„Adevărul” a obţinut poziţia oficială a Comisiei de la Veneţia asupra celei mai litigioase chestiuni politico-juridice din ultimul an: aşa-numitul prag de prejudiciu care ar trebui impus în definirea infracţiunii de abuz în serviciu, prag sub care fapta ar urma să fie dezincriminată penal.
Iată în facsimil răspunsul Comisiei la întrebările Adevarul:
”Raportul privind relaţia dintre responsabilitatea politică şi penală a miniştrilor se referă, conform titulaturii sale, doar la situaţia miniştrilor.
Acesta prevede: ‘… Comisia de la Veneţia consideră că prevederile penale naţionale privind „abuzul în serviciu”, „exces de autoritate” şi alte expresii similare trebuie interpretate în sens restrâns şi aplicate cu un prag înalt, astfel încât acestea să poată fi invocate în cazuri unde fapta este de natură gravă, cum ar fi de exemplu infracţiuni grave împotriva proceselor democratice naţionale, încălcarea drepturilor fundamentale, subminarea imparţialităţii administraţiei publice etc’. (paragraful 102).
Aşadar, decisivă este natura faptei, iar pragul la care se referă nu este în niciun caz unul financiar.
Mai mult, acest prag se aplică desigur doar normelor cu caracter general din legea penală privind abuzul în serviciu, dar nu şi la alte infracţiuni precum corupţia, spălarea banilor sau abuz de încredere”.
Comisia de la Veneţia este un organism în care sunt reprezentate toate ţările membre ale Consiliului Europei. Din partea României, membru titlular al Comisiei este Tudorel Toader, actualul ministru al Justiţiei, iar membru supleant este Bogdan Aurescu, actualmente consilier prezidenţial.
Noi episoade de gandire juridica de lemn. in realitate ce ar trebui sa ne preocupe e faptul ca totul e abuz in serviciu, ca e mai simplu decat cu coruptia, ca inspectorul de la Tg Mures anchetat de DNA ca dat autorizatie provizorie ca sa mearga un liceu aprobat de consiliul local, nu il acuza nimeni de coruptie, dar pac DNA la abuzul in serviciu, desi DNA nu are jurisdictie decat pe coruptie.
Suntem locul 1 la infractiuni de abuz in serviciu in Europa si ultimul loc la delapidare, nu e cam ciudat? Desigur, daca publicam toti ce ne vine pachet de la servicii nu bagam de seama ca nu stim nimic despre abuzul in serviciu, dar avem pareri solide…ba chiar despre nuante, ca pragul- care e un compromis stupid, pentru ca nus e poate pune chestiunea de fond, ca nu avem incadrari mai bune…
Scrisoarea celor de la Adevărul conține o dezinformare crasă și în prezentarea problemei, dar și în modul în care pune întrebarea.
„În plus faţă de corectarea caracterului vag al prevederii (prin înlocuirea sintagmei ‘defectuos’ cu ‘prin încălcarea legii’), unii parlamentari vor să includă în prevedere un prag financiar pentru prejudiciul sau vătămarea produsă, un prag sub care abuzul în serviciu să nu mai fie deloc investigat sau pedepsit.”
Forma legii propusă este foarte departe de ceea ce conține scrisoarea „Adevărului” care este Minciună. Forma propusă în proiectul de lege nu impune prag pentru „vătămare” și nici pentru limitarea drepturilor, etc.
Cum ar fi ca cei de la Adevărul să citească legea și să nu mai dezinformeze?