Citeste concluziile partidelor la dezbaterea SAR despre reforma electorala Ponta promite ca va liberaliza intrarea in politica

Friedrich-Ebert-Stiftung şi Societatea Academică din
România au organizat miercuri la Bucureşti o dezbatere cu tema „Să înţelegem
reforma electorală”, la care au participat premierul Victor Ponta, reprezentanţi ai partidelor şi
ai unor organizaţii neguvernamentale. Dezbaterea a plecat de la premiza ca Parlamentul
României se pregăteşte sa adopte în 2013 un nou cod electoral, după ce Legea
35/2008 a produs efecte nedorite precum creşterea numărului de parlamentari.
Aceasta va fi cea de-a treia reformă din ultimii 13 ani, după ce în 2000 pragul
electoral a fost ridicat de la 3% la 5%, iar în 2008, sub presiunea alegerilor,
a societăţii civile şi a opiniei publice, s-a trecut de la un sistem
proporţional pe liste la un sistem proporţional cu circumscripţii
uninominale.

ASCULTA inregistrarea audio de la dezbatere
>>> Audio fragment 1	>>> Audio fragment 2

O lege electorală sau un Cod? Care este legătura dintre
reforma electorală şi cea constituţională? Trebuie deschis sistemul politic
românesc? Care sunt opţiunile şi care dintre sistemele electorale aplicate în
societăţile democratice sunt adecvate României? Acestea au fost întrebările
la şi-a propus să răspundă dezbaterea “Să înţelegem reforma electorală”.

Invitaţi
la dezbatere au fost: Cristian Leahu, Autoritatea Electorală Permanentă; Victor Ponta, PSD; Dan
Mihalache, PNL; Sulfina Barbu, PDL; Kelemen Hunor, UDMR; Ovidiu Ganţ, Forumul
Democrat al Germanilor din România; Gabriela Creţu, PSD; Alexandru Radu,
politolog; Matthias Jobelius (Friedrich-Ebert-Stiftung România); Alina
Mungiu-Pippidi (Societatea Academică din România). Dezbaterea a fost moderată
de Ioana Lupea.

Promisiune
de modernizare a legii partidelor

Premierul Victor Ponta a acceptat, in urma propunerii
SAR, ca este cazul ca Romania sa modernizeze legea partidelor, o propunere
inclusa in Carta Alba a Bunei Guvernari.

Alina
Mungiu Pippidi: „Vreau sa pun pe agenda viitorilor speakeri: nu legislatia electorala e cea
care pune bariere, ci legislatia partidelor politice. Avem o norma pentru
inscrierea partidelor la care ne depaseste doar Kazahstanul. Nu inteleg
asemenea bariere intr-o tara din UE. E un lucru care se poate rezolva simplu,
printr-un consens in partidele politice. Sa modernizam si sa aducem la zi
legislatia privind partidele politice. In acelasi sens, sa recunoastem ca la
analisti si populatie exista un consens: ce nu functioneaza e partidul politic.
Partidele sunt cele mai corupte si mai putin de incredere (sondaj Gallup 12%),
la nivel global. Ce se poate face pentru a readuce increderea in partide?”.

Concluzia lui Victor Ponta la
finalul dezbaterii: “Plec cu ideea ca
trebuie sa modernizam legea partidelor prin eliminarea unei parti din
restrictii”.

Diferentele
dintre putere si opozitie

Reprezentanţii partidelor politice au fost de acord că
reforma electorală trebuie să se facă concomitent sau ulterior elaborării unei
noi Constituţii, după un sistem electoral de tip german, unde o parte din
parlamentari sunt aleşi prin vot uninominal, iar alta, pe liste de partid.
Diferenţele dintre putere şi opoziţie vizează numărul de camere ale
Parlamentului.

USL şi UDMR spun că ideea Parlamentului unicameral este
pură demagogie, apărută în 2009, pe fondul unor interese electorale.

Victor Ponta, lider PSD: „Mâine,
organizăm un referendum, să fie Parlamentul format din 30 de oameni. Trece.
Organizăm referendumul pentru Parlamentul fără nicio cameră. Trece. Dar eu cred
că trece şi în Germania, cred că trece şi în Italia. Problema este – ne
întoarcem la ce spuneam la început – e un alt sistem, mai bun decât cel
parlamentar? Dacă nu-l ai – nu”.

De cealalta parte, Sulfina Barbu, vicepreşedinte PDL a
declarat: „Ne dorim Parlament unicameral şi reducerea numărului de
parlamentari, la 300, plecând de la rezultatul referendumului din 2009,
referendum care a fost validat. Dacă mergem la Constituţie, vedem că ea este
foarte clară, şi anume că suveranitatea poporului se exercită prin referendum.
În consecinţă, noi înţelegem că orice modificare a sistemului electoral trebuie
să pună în practică rezultatele acestui referendum”.

USL propune: Camera Deputaţilor să aibă principale
atribuţii, Senatul să fie o cameră a structurilor locale, stoparea traseismului

USL va propune, la modificarea Legii electorale, ca
principalele atribuţii legate de buget să revină Camerei Deputaţilor, inclusiv
controlul asupra Guvernului, iar Senatul să fie “un tip de cameră a
structurilor locale”, dar şi cu atribuţii de politică externă şi apărare,
a declarat premierul Ponta.

El a arătat că modificările sistemului electoral şi cele constituţionale
trebuie să aibă drept scop asigurarea stabilităţi politice, a majorităţii
parlamentare, a reprezentatiităţii regionale, dar să vizeze şi creşterea
eficienţei parlamentare.

Şeful Executivului a plecat de la ideea că actualul sistem electoral trebuie
modificat deoarece are “dezavantaje evidente”, printre care se numără
şi un uriaş cost de campanie. De asemenea, premierul a spus că viitorul sistem
electoral ar trebui să schimbe şi modul în care cele două camere ale
Parlamentului îşi vor desfăşura activitatea.

“Ideea cu care USL va veni în cadrul procesului de modificare a Legii electorale
este aceea de a avea o Cameră a Deputaţilor aleasă proporţional şi care să aibă
principalele atribuţii constituţionale legate de buget, să fie cameră
decizională pe majoritatea absolută a temelor legislative, inclusiv controlul
asupra Guvernului, moţiuni simple, şi un Senat – pe care noi aşa l-am propus,
nu este obligatoriu ca aşa să rămână, sigur s-ar putea să fie o nouă încercare
greşită – dar să încercăm să avem un sistem de reprezentare prin vot majoritar,
adică fiecare judeţ şi implicit, după aceea, fiecare regiune, în funcţie de
numărul de judeţe, să aibă doi senatori, în aşa fel încât Senatul să fie un tip
de cameră a autorităţilor, a structurilor administrative locale, fie că e vorba
de regiuni, fie de judeţe, care să aibă în plus faţă de legislaţia care ţine de
dezvoltarea regională eventuale atribuţii întâlnite şi în alte sisteme legate
de politica externă şi de politica de apărare”, a spus Ponta.

Liderul USL a explicat faptul că, pentru creşterea eficienţei parlamentare,
proiectele legislative pot fi aprobate doar în camera decizională şi doar
citite în cealaltă cameră.

Ponta a precizat că se pune
problema unei schimbări constituţionale care să reducă timpul şi complexitatea
procedurilor.
“Am discutat (în USL-n.r.) inclusiv despre faptul că orice proiect de lege
să nu mai fie votat decât în camera decizională, să fie doar citit în camera
primă sesizată sau să putem să facem amendamente doar într-una din camere, ca
să nu pierdem prea mult pe circuitul legislativ. Aici există şi un pericol:
asta înseamnă că vom avea şi greşeli multe în legi. Dezavantajul duratei
procedurii parlamentare are avantajul că poţi să îndrepţi lucrurile care
inevitabil ar trebui să le îndrepţi în lege”, a spus Ponta.

El a mai explicat că, în final, se va ajunge tot la un sistem mixt care s-ar
putea să nu îndeplinească aşteptările, însă se intenţionează ca prin
modificarea Legii electorale şi a Constituţiei să se asigure o mai bună
reprezentativitate pentru persoana care ajunge în Parlament.
“Dacă ajungem la concluzia că votul va fi majoritar dintr-un tur, tot e în
regulă; dacă ajungem la concluzia că ne întoarcem la (votul-n.r.) proporţional,
până la urmă partidul răspunde pentru cei care-i pune pe listă, dar sistemul
actual în care nu răspunde nimeni şi nici nu se ştie cine ajunge în Parlament e
clar cel mai frustrant”, a afirmat Ponta.

Premierul a spus că se doreşte sporirea puterii şi
consistenţei camerei inferioare, pentru că în aceasta sunt reprezentate toate
opţiunile politice.

O altă temă abordată de premier a fost cea referitoare la
traseismul politic. În opinia sa, un parlamentar care îşi schimbă partidul
trebuie să fie pus obligatoriu, din nou, în faţa unui tip de test electoral, acesta putând fi un “sistem de
referendum” în colegiul în care a
fost ales sau în judeţul pe care-l reprezintă.

“Traseismul politic, până la urmă, trebuie luat în considerare. Ceea ce
există în toate ţările ca excepţie, respectiv traseismul politic, în România a
fost şi a devenit o regulă. Indiferent că uneori se profită, alteori te dezavantajează,
e un sistem pe care trebuie să-l schimb”, a subliniat liderul USL.

În încheierea discursului său, Pontai-a chemat la dialog pe partenerii politici, el precizând că ideile USL pot fi
discutate şi negociate.
“Nu pot să spun în acest moment că USL are o poziţie bătută în cuie, clară
şi pe care n-o vom mai negocia cu celelalte părţi, pentru că ideea este de a
găsi un sistem cât de cât agreat cu toate forţele politice. Mai e un mare
avantaj: oricine spune că ştie ce se va întâmpla în 2016 cred că se hazardează.
Nimeni nu ştie exact cum vor arăta opţiunile politice în 2016. Şi atunci, cred
că 2013 reprezintă o oportunitate de a construi un sistem, nu plecând de la
interesele directe cum s-a făcut de obicei „cum mi-ar prinde mie bine acum”, ci
de la ideea de a rezolva câteva din marile nemulţumiri care există faţă de
sistemul electoral şi de reprezentarea parlamentară”, a conchis Ponta.

Citeste transcriptul integral al pozitiei exprimata la
masa rotunda de premierul Victor Ponta aici.

PDL susţine
un Parlament unicameral şi maximum 300 de parlamentari

Democrat-liberala Sulfina Barbu a declarat la dezbatere
că PDL susţine un parlament unicameral, numărul maxim al parlamentarilor să fie
de 300 şi un vot mixt: o treime dintre aceştia să fie aleşi în sistem majoritar
în colegii uninominale, iar două treimi pe liste naţionale cu vot preferenţial.

“Cred că se impune modificarea Legii electorale. Plecând de la experimentul
legii din 2008, care a avut un efect în 2008 şi un efect în anul 2012, datorită
situaţiei politice, nu este deloc încurajator pentru un alegător să voteze un
reprezentant în Parlament, care ia cel mai mare număr de voturi şi nu ia
mandatul şi nu merge în Parlament”, a afirmat Sulfina Barbu.

Ea consideră că trebuie să existe un consens politic pentru principalele
reforme care urmează a fi implementate, respectiv reforma constituţională,
reorganizarea administrativ-teritorială şi legea electorală.

Sulfina Barbu a arătat că PDL susţine un parlament unicameral şi reducerea
numărului parlamentarilor la 300, plecând de la rezultatul referendumului din
2009.

De asemenea, PDL susţine un sistem mixt de vot pentru alegerile parlamentare,
respectiv o treime dintre parlamentari să fie aleşi în sistem majoritar în
colegii uninominale, cu doi reprezentanţi în fiecare judeţ, şi două treimi în
sistem proporţional, rămânând în dezbatere două variante: liste naţionale
închise sau liste naţionale cu vot preferenţial.

Sulfina Barbu a precizat că o comisie a PDL a analizat cele două opţiuni şi a
ajuns la concluzia că poate fi luat în calcul un sistem cu vot preferenţial pe
listă, însă acest lucru trebuie discutat cu societatea civilă şi specialiştii
din domeniu.

“Acest lucru va asigura o variaţie mai mică a numărului de parlamentari.
Avantajele acestui sistem merg şi spre candidaţii independenţi. În colegiile
uninominale pot candida şi politicieni care nu îşi asumă apartenenţa la o
formaţiune politică şi putem elimina astfel o discriminare existentă acum.
Propunem un prag electoral de 5% pentru partidele politice şi alianţele
electorale aşa cum sunt prevăzute şi astăzi”, a adăugat Sulfina Barbu.

UDMR este in favoarea
sistemului proportional

Kelemen Hunor, liderul UDMR: “ Cu surprindere constat
ca stim cu totii ca avem o boala, nu stim diagnosticul, dar am inceput sa ne
certam cu ce ne tratam. Vreau sa ma intorc in istorie cativa ani: in 2007, in
2008 am fost singurii care ne-am opus acestui sistem. Sigur, nu e un lucru neaparat
bun, dar am demonstrat cu cifre pe hartie unde putem sa ajunge cu numarul de
parlamentari, nu cred ca asta e lucrul cel mai important, dar am demonstrat
atunci ca e posibil ca in viitor sa avem cu 100-120 de parlamentari mai mult.
Niciodata nu se stie cand se va intampla din nou un lucru care ne pune intr-o
situatie dificila. Dintr-o situatie demagogica am
ajuns in aceasta situatie.

Oamenii voteaza in continuare cu partidele, nu cu
indivizii, dar cand ajung in parlament, acestia considera ca ei au castigat
colegiul, iar migratia este mult mai mare decat inainte de 2008. Din acest
punct de vedere am putea face un experiment, sa punem acelasi om fara partid in
colegiu si vom vedea ca nu va castiga. De aceea avem acest rezultat urias la
USL. Propunerea mea atunci catre PDL suna in felul urmator: sistem mixt la
camera deputatilor, 50% uninominal, 50% lista nationala si la senat am propus 2
senatori/judet indiferent de numarul de locuitori. Chiar si in opozitie era
deschidere pentru discutie si am avut impresia ca ne-am inteles. Intr-o
dimineata, am aflat ca de fapt nu e posibila schimbarea, lucrurile importante
nu pot fi schimbate intr-un an electoral sau pre-electoral. A fost la un momen dat un consens prin august 2011. Sunt de acord cu
schimbarea si ca dezbaterile sa fie facute in paralel cu cele pe Constitutie si
e necesar sa votam sistemul electoral in Parlament astfel incat la sfarsitul
anului 2013 sa avem legea trecuta prin Parlament. Suntem pentru sistem proportional care asigura stabilitate politica. Pentru
pastrarea bicameralismului vom opta pentru modificarea Constitutiei si in
sistemul electoral. Vom sustine lista proportionala asa cum a functionat pana
in 2008 pentru camera, iar pentru senat reiau propunerea din 2011 (cate 2
senatori in fiecare judet+2 in fiecare sector din bucuresti), sigur vor aparea
discutiile daca Timisoara sau Iasi ar trebui sa aiba la fel de multi ca cele
mai mici, dar cred ca se poate gasi un sistem coerent in care principiul
transparentei va fi pus intr-o lege coerenta. Desigur, ramane responsabilitatea
partidelor cine vor fi candidati, nu se poate schimba semnificativ calitatea
reprezentantilor. Noi, pana in 2008, am preferat alegeri directe sau indirecte,
dar niciodata nu am pus noi (conducerea) oameni in functie, ci intotdeauna au
fost alegeri.

Am avut si noi probleme dar nu am avut probleme uriase cu
candidatii nostri si mai ales nu am avut probleme nici cu migratia si nici cu
faptul ca un parlamentar a candidat la fiecare mandat in alt judet. Pragul
electral vom sustine sa ramana 5%. Cred in continuare ca ceea ce a ridicat dna.
Mungiu fata infiintarea partidelor, cred ca sunt niste criterii destul de
drastice, dar nici eu nu as putea sa accept o solutie prin care fiecare oras ar
veni cu cate un partid, poate ar fi bine sa se faca o diferenta intre alegerile
locale/regionale si national.

Am uitat doua
lucruri. Nu avem destule argumente pentru lista
deschisa. As recomanda-o in interiorul partidelor, dar cand avem 40-45% rural,
nu cred ca lucrurile functioneaza, sunt printre putinii deputati care traiesc
la tara. Stiu ce inseamna pentru oameni sa
mearga la vot. Legat de referendumul din 2009, cred ca
e o demagogie sa ne intoarcem tot timpul la el. Problema nu sta in 300 de
parlamentari. Stiu ca sunt antipatic, dar nu e un referendum dupa care ar
trebui sa ne aruncam de la etajul 21 in fiecare an.

Dan Mihalache, PNL:
Trebuie construit un consens in jurul modificarii sistemului electoral pe baze
eliberate de populism si conjunctura

Niste lucruri trebuie sa le spunem relaxat intr-un an care nu e electoral.
Daca ne apucam sa modificam legislatia tot populist si conjunctural, mai bine o
lasam asa cum e. Iluzia pe care dl. Ponta a spus ca am avut-o fata de noul
sistem electoral nu am avut-o. Majoritatea decidentilor stiau ca schimbarea
sistemului nu va aduce nimic in plus si stiau si consecintele, iar votul
uninominal era un instrument de adunat voturi, iar de la revolutia binelui din
2005-2006 si retorica lui Basescu despre listaci stam in fata tentatiei de a
folosi votul uninominal pentru a capata capital electoral. Daca nu construim un consens in jurul modificarii sistemului electoral pe
baze eliberate de populism si conjunctura, pentru ca de conjunctura a fost si
forma imbracata de sistemul electoral din 2008. Recunosc ca si PNL a avut un
interes de conjunctura, dupa cum in 2012 acest interes a folosit altor forte
politice, care nu mai erau atat de entuziaste in a sustine rezultatele
referendumului. Esential mi se pare sa extragem dezbaterea din zona
populismului; Trebuie sa mergem pe formule clare care si-au probat eficienta in
alte state democratice. Tentatia inovatiilor romanesti nu a adus niciodata ceva
bun. Probabil ca sistemul electoral, facut de oameni cu solida pregatire
inginereasca, va fi un exemplu utilizat in manualele de stiinte politice ca
exemplu de inovatie absoluta. Sunt impotriva votului pe lista deschisa sau
preferential. Am vazut ca pe cine pui pe primul loc iese. In al treilea rand,
obiectivul nostru trebuie sa fie sa ajungem la un vot proportional pe lista.
Ceea ce a prezentat primul ministru e o formula intermediara, e greu sa revenim
la lista pentru tot sistemul electoral. O formula de cod electoral care sa
inaspreasca inclusiv legislatia privind cheltuielile in campanie e utila. As
merge pe formule foarte restrictive, astfel incat la alegerile viitoare sa
permitem doar printuri, deoarece exista o distorsiune severa.

Concluzii finale
despre o dezbatere relevanta

Alina Mungiu Pippidi, presedintele SAR: “Mi se pare ca din
multe puncte de vedere dezbaterea a fost relevanta. Relevanta nu inseamna
neaparat ca lucrurile se si rezolva, dar macar sunt clare. Si as vrea sa
multumesc oamenilor politici care au fost de fata pentru sinceritate in primul
rand. Deci care mi se pare mie ca e problema? Problema care a reiesit, evident,
astazi, este aceea ca electoratul – si e in mod constient tratat ca atare de catre
partidele politice – este un electorat in mare parte nesofisticat. Deci s-a spus
acest lucru in varii forme. Pe scurt, electoratul e rural si nesofisticat in
proportie insemnata, partidele sunt perfect constiente de acest lucru si de
asta arata partidele si clasa politica asa cum arata pentru ca profita de acest
electorat. Pe langa asta, ce-ar putea compensa pentru acest lucru ar fi
existenta unei societati civile puternice, o societate civila dezvoltata
inclusiv la nivel rural. N-are sens sa ne facem iluzii, nici societatea asta
civila nu exista. Dupa doi ani de zile ai proiectului Romania curata s-a reusit
performanta ca, raportandu-ne la numarul de vizitatori pe site si de oameni in
jurul proiectului, avem acum in sfarsit in jur de 1 milion de oameni care au
trecut pe acolo anul trecut. Asta este mai putin decat se duc in toate mallurile
din Bucuresti intr-un weekend. Si un milion de oameni care au trecut pe acolo,
ceea ce reprezinta mai mult decat la toate celelalte ong-uri puse laolalta,
asta e tot ce putem face. Pot sa spun ca in topul de downloads este formularul
de cum sa depui o plangere penala si pe locul doi este formularul despre cum
poti sa depui o petitie, si pe locul trei este cum sa depui o cerere pe
544. Cred ca o parte din cei care trec pe acolo o fac ca sa capete niste
instrumente de activism civic, dar foarte foarte putin fata de ce ar trebui,
avand in vedere ca ai de compensat un electorat de cel putin 40% nesofisticat. Asta e problema, o problema de fond, enorma. Cum se poate
rezolva?

Eu am auzit, noi am discutat astazi vreo patru tipuri de
solutii. Primul tip de solutii, cel pe care ne-am adunat sa-l discutam, se refera la schimbarea de sistem electoral. Cred ca am
incercat acest lucru deja si dupa cum am spus inca de la inceput nimeni nu isi
poate schimba structura sociala si absenta unor lucruri fundamentale – cum ar fi
o societate civila in teritoriu – printr-o schimbare de sistem electoral. Nu am
auzit nici un argument in favoarea circumscriptiei uninominale – si multumesc
pentru sinceritate – mi-e mie clar ca argumentele de la noi sunt contra acestei
circumscriptii care a crescut necesitatea de a aduce bani in politica, deci a
crescut enorm coruptia in politica si a crescut indisciplina comportamentelor
in Parlament. S-a depus un numar mult mai mare de amendamente la buget ca
inainte, ceea ce e un indicator de proasta guvernare si creaza implicatii
bugetare. E un fel de-a merge invers. Nu au de ce sa propuna asemenea legi si
nu o sa mai aiba de ce in clipa in care ii desparti pe alesi de circumscriptia lor
uninominala pe care vor sa o cumpere. Parlamentarul nu trebuie sa mai aiba un
loc concentrat teritorial in care sa simta nevoia sa dea beneficii. Atata vreme
cat o sa facem pasul inapoi din circumscriptia uninominala care nu aduce decat
dezavantaje, si o lasam balta, si am vazut ca exista tendinta… singurul
argument in favoarea sistemului mixt pe care l-am auzit e ca sa nu spunem
deodata poporului roman ca a fost pacalit cu chestia asta
uninominala. Sa le spunem asa, pe 50%. Deci intai luam pe 50% si dupa aceea
luam si pe restul de 50%. Eu sunt de parere sa-l luam pe tot inapoi, deodata si
noi o sa va sustinem. O sa combatem populismul societatii civile cum ca aceasta
chestiune ar fi servit la ceva si n-are nici un sens sa umblam cu iluzii.
Chestiunea cu regiunile va spun sincer o consider nu numai penibila, ci si
periculoasa: sa propui sa faci o camera pe regiuni… Pai intai iti propui sa
faci regiuni, deci intai inventeaza niste identitati regionale. Noi iarasi punem caruta inaintea cailor: deci intai ne propunem sa
facem camera pe regiuni. In Germania regiunile astea sunt istorice. E absurd.
Daca deschidem discutia, vedeti ce se intampla de o luna de zile incoace! Ne
trebuie asa ceva? Nu are nici un rost. Toate chestia asta cu regiunile as propune
sa o inchidem si de asemenea si cu reprezentarea regiunilor. N-ai ce reprezenta
din moment ce ele deocamdata nu exista. Incearca sa reprezinti ceea ce ai. Cat
mai bine! Deci nu cred ca pe calea sistemului electoral se rezolva aceste
probleme si cu cat spunem mai clar acest lucru este mai bine pentru toata
lumea, mai ales daca spunem ca exista alte tipuri de solutii.

Care sunt celelalte tipuri de solutii? Deci am dat deoparte
rezolvarea prin sistemul electoral. Sunt solutiile juridice. Si solutiile
juridice vedeti ca s-au practicat, deci asta e varianta pe care au urmarit-o
oameni precum Monica Macovei, cu buna credinta. Da, dar vedeti ce se intampla
cu solutiile juridice! Clasa politica nu poate fi curatata de electorat si nu va
fi niciodata curatata de sefii ei, e limpede. Deci sa o curete justitia intr-o
forma sau alta! Ce se intampla este ca ajungi la conflicte constitutionale
reale, cum a fost la noi anul trecut. Noi suntem mereu in situatia de a apara
diversele institutii ale justitiei pentru ca prea sunt singure institutiile
care se lupta. In plus, daca institutiile juridice devin atat de puternice,
exista o tentatie sa le folosesti politic, exista o tentatie prea mare de a fi
abuzate de cei care detin puterea la un moment dat. Deci sigur ca trebuie sa
continuam aceasta cale juridica, dar eu nu mi-as pune toate cartile si toti
banii pe ea pentru ca este o cale periculoasa. Poti sa ajungi la probleme de
stabilitate politica dupa cum am avut noi anul trecut daca conflictul se transfera
in probleme din acestea cu statutul intre justitia care spune ca poate sa faca ea curatenie si Parlamentul care spune ca noi suntem deasupra legii. Si ajungem in
aceasta situatie. Ce facem? In aceasta situatie chiar inchidem Parlamentul,
asta este solutia nu? Dar nu poti sa inchizi Parlamentul. Deci nu as merge nici
pe calea asta mai mult decat am mers pana acum.

Al treilea tip de solutii sunt cele politice. Ele sunt,
evident, cele mai bune, dar n-au prea iesit pana acum. Care ar fi solutiile
politice? Sunt lucruri pe care le-ar putea decide partidele si care ar putea
rezolva aceasta problema fara sa fie nevoie de nici un fel de rezolvare legala.
Sa stiti ca e un lucru cunoscut in Europa, ca poti prezice ce coruptie are o
tara daca stii ce procent de femei are in Parlament. Inseamna pur si simplu ca
o tara corupta prin limitarea accesului, limiteaza accesul la cine e mai slab,
da? Limiteaza accesul la femei care sunt in minoritate psihologica. Deci
partidele sa reglementeze cotele pentru femei. Partidele pot sa isi faca celebrele departamente de resurse umane si macar penalii sa-i elimine sau sa
nu numeasca in Guvern oameni care sunt trimisi in judecata. Partidele pot sa
rezolve traseismul, integral, nu e nevoie de nici un fel de lege. Acestea sunt
tipurile de solutii politice. Aproape totul s-ar putea rezolva asa.

Dar
prognoza e ca nu se vor rezolva asa, nu? Si atunci trecem la ultima categorie
care mie mi se pare cea mai promitatoare. Si as numi categoria de solutii
administrativ-legale. O parte se refera la legislatia electorala, dar nu au
caracter de schimbat sistemul. Ce sunt aceste solutii? De exemplu, numar de
mandate, tot felul de alte tehnicalitati dupa cum au fost spuse astazi aici:
chestiunea cu studentii, de pilda. Este un numar foarte, foarte mare de lucruri
care se pot rezolva pe cale administrativa. Sa maresti circumscriptia
uninominala. Daca erau marite, daca nu aveam atat de multe circumscriptii
uninominale, nu se ajungea la chestiunea aceasta cu numarul mare de
parlamentari. Ce as sugera autorilor raportului: incercam sa implementam un
sistem nou in care practic consultam, vedem care sunt pozitiile unor diferiti
stakeholderi. La fel, vedem parerile colegilor din societatea civila,
expertilor care au fost aici, partidelor si vom propune un material mult mai
sintetic dupa ce aveam aceasta discutie. Noi avem 80% din material gata, dar
vom folosi ce s-a discutat astazi, raportul final il veti avea in cateva
saptamani si el va contine pozitiile dumneavoastra. Si ce-as incuraja eu pe
toata lumea de aici este ca cine urmareste in mod permanent chestiunile acestea
electorale sa se concentreze pe masurile administrative. Aici exista un
potential foarte mare pentru rezolvarea unui numar foarte mare de lucruri. Din
acelea care sunt rezolvabile”.