Sorin Paveliu

Cine trebuie sa suporte cheltuielile pentru programele nationale de sanatate

În analiza mea privind finanţarea sistemului de asigurări (Policy Brief no 61 – SAR) am criticat tangenţial şi eventualitatea ca unele programe de sănătate să fie finanţate prin bugetul asigurărilor sociale de sănătate.

Această ipoteză a fost inspirată atât de situaţia actuală cât şi de una din declaraţiile de intenţie ale ministrului Cepoi:

“Anul trecut, CNAS a decontat 1,7 miliarde de lei pentru medicamente al căror cost lunar era mai mic de 10 lei, Tot anul trecut, pentru expectorante CNAS a decontat 20 de milioane de euro, pentru antiinflamatorii a decontat zece milioane de euro, pentru antispastice 11 milioane de euro. Între timp, avem liste de aşteptare la cancer, la hepatită cronică, la HIV/SIDA, la diabet zaharat şi aşa mai departe“.

Această afirmaţie are sens DOAR în condiţiile în care economiile realizate prin obligarea la plata medicamentelor ieftine vor fi îndreptate către medicamentele scumpe din bolile cronice. Astăzi aceste programe sunt bugetate EXCLUSIV de la bugetul de stat! Pentru că fondurile “economisite” de la bugetul asigurărilor sociale de sănătate să suplimenteze, de ex. bugetul programului de oncologie, acesta va trebui să aibă ca sursă fie şi parţial, bugetul asigurărilor sociale.

Opinia mea este că una din sursele de dezechilibrare şi de mascare a cauzelor reale ale proastei funcţionări a unora din programele de sănătate este tocmai amestecul celor două bugete (de stat şi al FASS) în finanţarea acestora.

Soluția o reprezinta tocmai separarea clară, tranșantă, a pachetului de bază finanțat din bugetul asigurărilor sociale, care va beneficia de finanțare suplimentară numai pe masură ce vor crește veniturile întregii Românii de alte cheltuieli care par a fi normal să rămână în sarcina statului, respectiv a bugetului de stat. Aici mă refer la tot ceea ce înseamnă urgenţă (inclusiv cheltuielile unităţilor de primiri urgente şi ambulanţele) şi cheltuielile cu programele naţionale, inclusiv orice fel de cheltuieli legate de spitalizarea care are legătură directă cu afecţiunea inclusă în program. Dinamica de creştere a cheltuielilor în aceste domenii, inclusiv din punct de vedere al investiţiilor de capital, este mai mare decât în celelalte domenii. Pe de altă parte, este foarte probabil Institutele Oncologice să rămână în subordinea MS, aşa cum este şi normal. Preluarea integrala a cheltuielilor acestor unităţi ar fi o măsură corectă. Creșterea costurilor în aceste domenii sensibile, ar putea fi acoperite de la bugetul de stat și suplimentate în funcție de prioritatea pe care o dă Parlamentul acestor programe.

Există și o altă soluție de finanțare a cheltuielilor cu aceste programe. Germania -sa aflat la un moment dat confruntată cu imposibilitatea de a acoperi cheltuielile cu bolile grave (dreadful diseases) inclusiv cancerul a înțeles să organizeze un referendum prin care populația să plătească un procent anume din veniturile propii cu această destinație.

Un exemplu de program disfuncţional este cel de tratament al bolilor cardiovasculare, în cadrul căruia pacienţilor şi li se decontează dispozitive implanta bile. O foarte lunga perioada de timp toate cheltuielile aferente intervenţiilor respective nu au fost prinse nici în program nici în cheltuielile acoperite de bugetul asigurărilor sociale, pacienţii fiind obligaţi să îşi achite din buzunar sonde, soluţii de contrast,mănuşi, etc. În bună măsură situaţia persistă şi astăzi administratorii de sistem ignorând această situaţie în loc să ia măsuri ferme pentru îndreptarea ei. Programele a căror finanţare este exclusivă din bugetul de stat – cum ar fi dializa, nu au suferit niciodată vreo sincopă de finanţare. Delimitarea sursei finanţării ar face că elaborarea, finanţarea şi mai ales urmărirea programelor de sănătate să fie mult mai facil de efectuat iar măsurile ce se impun să fie adoptate cu promptitudine.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *