Tribunalul Bucuresti a anulat abia saptamana trecuta o autorizatie prin care Primaria Generala a Capitalei a aprobat demolarea unei cladiri de patrimoniu, veche de peste 100 de ani, imobilul fiind daramat de proprietara acestuia inca din septembrie anul trecut, in baza unei documentatii emise cu incalcarea legii.
Cladirea era situata in Soseaua Kiseleff nr.39 si a fost demolata in septembrie 2010 in baza unei autorizatii de desfiintare emisa de primarul Sorin Oprescu. La randul sau, acesta a emis autorizatia in baza unui aviz de desfiintare eliberat de Directia pentru Cultura Bucuresti desi cladirea de patrimoniu se afla intr-o zona protejata conform legii iar, in acest caz, institutia competenta sa emita un astfel de aviz era Ministerul Culturii.
Asociatia “Salvati Bucurestiul”, membra ARC, a atacat in instanta acest aviz ilegal inainte ca imobilul sa fie demolat si tot atunci a solicitat Primariei Bucuresti sa nu elibereze autorizatia de demolare inainte ca justitia sa se pronunte. In loc de asta, primarul general al Capitalei a emis insa autorizatia de desfiintare a imobilului pe 22 septembrie, cu o saptamana inainte de primul termen al procesului, fixat de instanta pe 29 septembrie.
Cateva zile mai tarziu, intr-o zi de sambata, proprietara imobilului, Tanti-Virginica Dumitrescu, a demolat cladirea, iar astfel contestatia Asociatia “Salvati Bucurestiul” a fost declarata de instanta ca ramasa fara obiect. In aceste conditii, asociatia a intentat un nou proces Primariei Capitalei, solicitand instantei sa constate ca autorizatia de desfiintare este ilegala. Saptamana trecuta, pe 13 octombrie, Tribunalul Bucuresti a decis anularea autorizatiei de desfiintare nr. 345/2010 emisa de Primarul Municipiului Bucuresti, stabilind astfel ca demolarea cladirii din Kisselef 39 a fost ilegala.
Imobilul respectiv fusese construit in anul 1894 si extins ulterior, in perioada interbelica, catre Soseaua Kiseleff. Cladirea a fost proiectata de arhitectul A. Schukerle, autor al unor imobile bucurestene considerate astazi monumente istorice precum Palatul Bragadiru.
Cazul imobilului din Kiseleff 39 releva din nou faptul ca legislatia actuala permite existenta unui mecanism prin care cladiri de importanta istorica sunt demolate in baza unor acte pe care ulterior instantele de judecata le anuleaza pe motiv ca au fost emise cu incalcarea legii. Legea nu stabileste insa ce se intampla atunci cand nelegalitatea autorizatiei de desfiintare a unui imobil este constatata de instanta prea tarziu, atunci cand actul a produs deja efecte iar demolarea a avut loc. Cine ar trebui sa plateasca pagubele si sa reconstruiasca ce-a daramat? Singura sanctiune prevazuta de lege intr-un astfel de caz este o amenda cuprinsa intre 5.000 si 30.000 de lei pe care Inspectoratul de Stat in Constructii ar trebui sa o aplice Primariei Capitalei pentru “emiterea autorizatiei de desfiintare in baza altor documente decat cele prevazute de lege”.
pacat, se distruge un patrimoniu cultural inestimabil. legea junlei primeaza.
Imi pare rau, nu ma intereseaza subiectul – lasa ca are cine sa plinga dupa case, voi ocupati-va de lucruri mai serioase…
Aceste anulari in instanta sunt lipsite de eficacitate pentru ca legea si statul au o aversiune extrema pentru nulitatile absolute si responsabilitatea penala a administratiei.
Fiti siguri ca Ministerul Culturii a stiut si aprobat tacit aceasta declasare si demolare, doar ca nu au curajul sa o faca pe fata.
Intrebare: Pentru cate din monumentele istorice sau cladirile de patrimoniu demolate in ultimii 10 ani a existat un aviz asumat de catre Ministerul Culturii inaintea demolarii propriu zise?
Daca raspunsul este aveti dovada circumstantiala a existentei unui mecanism care incearca obstinat sa eludeze obligatiile deontologice la care sunt supusi profesional cei responsabili.