În ciuda celor 1250 de inculpați trimiși în judecată de DNA în 2015, România rămâne una dintre cele mai corupte țări din UE, după cum o arată și raportul de țară al Comisiei Europene pe 2016.
Cine a avut curiozitatea să răsfoiască raportul de țară al Comisiei Europene pe 2016, dat publicității la sfârșitul săptămânii trecute, a constatat poate cât de des se pomenește acolo cuvântul ”corupție”. Numai la o trecere în revistă rapidă am numărat cel puțin șapte capitole din raport unde se indică explicit corupția printre obstacolele care împiedică România să-și atingă obiectivele. Vă dau câteva citate edificatoare:
# ”În pofida faptului că au fost întreprinse măsuri importante în combaterea corupției, acest fenomen reprezintă în continuare o problemă sistemică”
# ”Ineficacitatea administrației publice, alături de fenomenul răspândit al corupției subminează furnizarea de servicii și limitează capacitatea României de a pune în aplicare reforme structurale și de a valorifica fondurile UE. Bilanțul instituțiilor judiciare în materie de combatere a corupției la nivel înalt este impresionant. Cu toate acestea, corupția este prezentă încă în multe sectoare economice și implică funcționari numiți și aleși la toate nivelurile de guvernare, precum și funcționari publici și angajați ai instituțiilor publice.”
# ”Investițiile în infrastructură sunt frânate din cauza corupției”.
# ”Corupția rămâne o provocare în sectorul medical, în pofida unor măsuri recente de combatere”
# ”În opinia a peste jumătate din întreprinderile care au participat la o procedură de achiziții publice în ultimii trei ani, corupția le-a împiedicat să câștige o licitație publică sau un contract de achiziții publice”
Poate pentru mulți dintre noi, aceste exemple din raportul de țară vin ca un duș rece. Cum e posibil să stăm atât de prost la un capitol la care România a înregistrat totuși progrese semnificative, lucru recunoscut deja de instituțiile internaționale? Ei bine, în realitate, aici suntem. România nu a progresat pe fond, singurul lucru bun care s-a întâmplat în ultimii ani a fost acela că judecătorii, parlamentarii și miniștrii care iau șpagă nu mai beneficiază de protecție și intră pe capete la pușcărie. Procurorii DNA și-au făcut treaba pentru care sunt plătiți, dar asta nu înseamnă că România este o țară mai puțin coruptă. Poate doar una în care închisorile sunt pline de șpăgari prinși. Dar o țară mai puțin coruptă, în nici un caz.
Bilanțul DNA de săptămâna trecută ne-a arătat că 1250 de inculpați au fost trimiși în judecată în 2015 pentru fapte de corupție la nivel înalt și mediu. Dar acest lucru reprezintă doar partea plină a paharului. Partea goală arată că, în continuare, România este un mediu propice pentru fapte de corupție. Iar pentru schimbarea acestui mediu nu prea s-a făcut mare lucru în ultima perioadă.
În continuare, România este țara în care resursele statului și subvențiile pot fi alocate clientelar, angajarea în administrație se face fără merite, nu există transparență în actul decizional, iar abuzul de autoritate este regula și nu excepția.
Raportul Societății Academice Române pe 2016 arată care ar fi factorii care ar putea determina creșterea integrității publice: reducerea birocrației (povara administrativă excesivă și supra-reglementarea favorizează corupția), transparența cheltuielilor și a achizițiilor publice și e-guvernarea (serviciile publice electronice spre exemplu sunt asociate cu un grad ridicat de control al corupției), independența sistemului judiciar sau cetățenia activă. Administrația publică trebuie să-și construiască propriile instrumente de control și prevenție, astfel încât acțiunea penală, DNA, să fie doar ultima soluție, se mai arată în recomandările SAR. (raportul integral al SAR poate fi citit aici).
”Nu este suficient să combatem corupția.Trebuie să prevenim actul de corupție. Avem nevoie de obiectivitate, transparență, profesionalism și claritate în actul administrative”, explica și premierul Dacian Ciloș la Conferința ”2016, anul decisiv pentru reforma integrității publice”, prilejuită de lansarea Raportului SAR.
Așa cum recunoaște și primul ministru, partea cea mai complicată este prevenirea corupției și distrugerea mediului în care acest fenonomen proliferează. Iar din acest punct de vedere, oricât de mult ne-ar bucura rezultatele DNA, suntem încă abia la început de drum. De fapt, nici nu am început cu adevărat să schimbăm lucrurile, așa cum o arată și rapoartele Comisiei Europene.
Pe cand un portal cu normativele de drept (ordine de ministru, hotarari de guvern, etc) care genereaza coruptie? Multe dintre ele raman in “curtea” Guvernului si pot fi modificate fara sprijin politic. Cred ca mai bine de jumatate din cazurile de mare coruptie s-au articulat in jurul unor prevederi “permisive” (vezi achizitiile bazate pe “drepturi de autor”, clasificarea contractelor de achizitii “incomode”, etc).
Stimate domnule Marincea,
Un portal care centralizeaza legislatia (inclusiv la nivel de ordin) si la care accesul este gratuit este acesta: http://legislatie.just.ro/Public/Acasa
Parerea mea este ca urmatoarea solutie ar fi cea mai indicata. Trebuie sa ne oprim toti sa mai muncim pana ce coruptii nu vor pleca de la putere. Nu conteaza facturile, chiriile, nu o sa le mai pese nimanui de astea cand toata lumea va fi in strada. Atunci va fi in sfarsit o Romanie unita. Atunci va fi in sfarsit dreptate
asa este. O greva generala la nivel de tara ar fi o solutie sau ultima solutie. Si dementul dragnea si camarila lui luati pe sus din barlog. E nevoie de un decembrie 1989 care sa faca curatenie radicala in toate institutiile statale si pornit de la zero FARA CORUPTI.