Anda Mețac

Cabinete medicale școlare de calitate – acum!

În cadrul raportului alternativ privind finanțarea educației la nivelul județului Mureș, lansat în luna decembrie a anului 2020, am analizat și situația cabinetelor medicale școlare. La nivelul județului Mureș, menționăm existența a 103 cabinete medicale școlare, 17 cabinete medicale dentare școlare. Dintre acestea, 112 cabinete cu program normal de funcționare, variabilă însă neverificată sau confirmată. 

Aceste cabinete nu sunt diseminate pe întreg teritoriul județului, cele mai multe figurând în mediul urban, situația rurală fiind critică. Există doar 6 UAT-uri care au alocat fonduri pentru buna funcționare a cabinetului în anul 2019, iar pentru anul 2020 doar 7. Din 102! Avem, astfel, procente de 5,88%, respectiv 6,86%.

La nivel național, având în vedere contextul actual, putem spune că un cabinet școlar medical trebuie să devină punct cheie în etapele de profilaxie față de situația epidemiologică în care ne aflăm, dar și în susținerea revenirii la normalitate.

Ce se înțelege prin existența unui cabinet școlar medical echipat? De ce este importantă infrastructura?

Ignorând contextul epidemiologic, un cabinet medical școlar echipat, pe lângă că poate preveni situații dramatice prin implicarea unui personal calificat, poate și susține un pacient până când ajunge echipajul medical care să preia cazul, în funcție de gravitatea situației.

Orice instituție publică ar trebui să dețină personal care deține cunoștințe măcar pentru a aplica corect metode de resuscitare. Din păcate, sunt din ce în ce mai mulți elevi diagnosticați precoce cu probleme de sănătate grave. Există însă și situații dificil de detectat și unele cazuri sunt detectate abia atunci când situația este deja dramatică. De aceea, orice instituție publică ar trebui să dețină măcar un defibrilator, cantităţi suficiente de produse biocide şi material de curăţenie. medicamente pentru aparatul de urgenţă, corespunzătoare baremului Ministerului Sănătății, etc.

Este necesar ca într-o instituție  să existe personal cu suficiente cunoștințe medicale, încât să poată să facă diferența dintre o criză de astm, un șoc insulinic, o criză de epilepsie, o hipoglicemie sau hiperglicemie, un atac de panică, etc., dacă ne dorim să ajungem la o educație incluzivă, inclusiv pentru elevii cu diferite probleme de sănătate. Astfel, agravarea unei situații poate fi prevenită prin simpla atenție asupra acestui important loc dintr-o unitate de învățământ.

Printre metodele de profilaxie, necesare pentru întoarcere la normalitatea pre-pandemică, se află și testarea elevilor simptomatici, deși, din punctul meu de vedere, testarea ar trebui efectuată periodic, nu doar pentru cei simptomatici. Iar aici un rol important îl joacă tot cabinetele medicale școlare.

Mesajele repetate de tipul: ”părinții nu vor să își dea acordul pentru testare, deoarece este o metodă invazivă”, nu contribuie deloc la încurajarea testării care, fiind efectuată de personal medical, are valoare de diagnostic. Observăm aici aceeași lipsă de educație medicală din societate, dar poate și lipsa unei strategii de comunicare potrivită sau metode eficiente. Testarea din salivă ar fi fost o metodă mult mai ușor de pus în practică, mai ales când vorbim de copii cu vârsta cuprinsă între 7-9 ani, metodă care ar putea fi ușor aplicată momentan și în lipsa unui cabinet medical școlar dotat corespunzător.

Raportul privind rezultatele controalelor desfăşurate în cadrul acţiunii tematice pentru verificarea respectării legislaţiei în vigoare privind unităţile de învătământ preuniversitar şi cabinetele medicale şcolare, lansat în 2018 de Ministerul Sănătății notează:

  1. Au fost controlate un număr de 3621 unităţi de învăţământ astfel:
    1. 116 unităţi de educaţie timpurie (creşe), dintre care 4 nu deţineau autorizaţie sanitară de funcţionare
    2. 1699 unităţi de învaţământ preşcolar, dintre care 271 nu deţineau autorizaţie sanitară de funcţionare;
    3. 1806 unităţi de învaţământ preuniversitar, dintre care 319 nu deţineau autorizaţie sanitară de funcţionare;
    4. 55 unităţi de învaţământ special (şcoli speciale), dintre care 2 nu deţineau autorizaţie sanitară de funcţionare.
  1. În cadrul actiunii tematice au fost controlate un numar de 944 cabinete şcolare, dintre care 813 cabinete medicale şi 131 cabinete stomatologice.
    1. Din cele 813 cabinete medicale şcolare controlate, un număr de 75 nu deţineau autorizaţie sanitară de funcţionare.
    2. Din cele 131 cabinete stomatologice şcolare controlate, un număr de 6 nu deţineau autorizaţie sanitară de funcţionare
    3. Principalele neconformităţi depistate în urma controalelor în cabinetele medicale şcolare au fost:
      1. Majoritatea cabinetelor medicale din unităţile de antepreşcolari sunt subdimensionate neavând asigurat spaţiu pentru izolator.
      2. Dotarea cabinetelor medicale cu medicamente pentru aparatul de urgenţă, necorespunzătoare baremului MS.
      3. Materiale sanitare cu termen de valabilitate depăşit.
      4. Neefectuarea examinărilor de bilanţ sau efectuate necorespunzător în 39 cabinete şcolare din 813 controlate;
      5. Neefectuarea triajului epidemiologic în 23 unităţi de învăţământ.
      6. Neasigurarea apei potabile curente.
      7. Neasigurarea echipamentelor de sterilizare conform Ordinului MS nr. 961/2016.
      8. Neasigurarea în cantităţi suficiente cu produse biocide şi material de curăţenie.
      9. Neinscripţionarea corespunzătoare a recipientelor utilizate la colectarea deşeurilor medicale periculoase.

Astfel, infrastructura deficitară nu încurajează un mediu potrivit educației pentru un elev cu o problemă medicală specială, din contră, în caz de nevoie, acesta se află într-un mediu public complet expus. Acest deficit nu prezintă speranță pentru revenirea la normalitate, în care rețeaua de medicină școlară este susținută suficient încât să devină la rândul ei un sprijin.

Concluziile pe care le putem observa la nivel național sunt: cabinetele medicale școlare sunt insuficiente, iar acolo unde ele există, sunt dotate impropriu, cu spații lipsite de sterilitate dacă există, iar în cazul unei situații de urgență, reprezintă un loc total nepotrivit pentru a maximiza șansele unei intervenții salvatoare.

O abordare de viitor, trebuie să fie preventivă, o abordare axată pe planificarea evitării situațiilor de criză, mai mult decât pe educarea reacțiilor în fața acestora, luând în considerare experiența, dar și greșelile făcute în urma pandemiei.


Anda Dilara Nicole Mețac este coordonator al proiectului Școli Curate în județul Mureș, studentă la Facultatea de Medicină din cadrul Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș și fost reprezentant al elevilor la nivelul jud. Maramureș. A fost președinte al Consiliului Județean al Elevilor Maramureș și a fondat ulterior Asociația Elevilor din Maramureș (AEM).


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *