Antonia Pup

BILANȚ Ministrul României Educate. 6 luni cu comisii, comitete și promisiuni

Într-o societate în care este normal ca organizațiile elevilor și ale studenților să ceară Guvernului să adopte un proiect de reformă pe care nici măcar reprezentanții beneficiarilor direcți ai educației nu l-au citit, în dimineața ședinței de Guvern, iar fidelizarea societății civile în jurul idealului România Educată – ediția cu prea multe poze ale liderului suprem, Pater Familias, a devenit mai degrabă regulă, analizele mai puțin militante, de sinteză, am încredere că fac bine unei societăți care ar trebui să își evalueze critic performerii politici. Până la România Educată, ne mănâncă… demnitatea publică. Astfel, Societatea Academică din România lansează astăzi bilanțul Ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, disponibil AICI. Bilanțul este realizat în urma consultării actelor normative aprobate în acest mandat, dar și prin atenta monitorizare a comunicării publice a celui care conduce astăzi instituția guvernamentală responsabilă de implementarea proiectului de reformă România Educată.

Principalele câștiguri ale mandatului lui Sorin Cîmpeanu sunt acordarea burselor pentru toți elevii eligibili, o premieră națională solicitată ani la rândul de societatea civilă, din fonduri de la bugetul de stat, precum și organizarea examenelor naționale la termen, chiar și în pandemie. Organizarea examenelor de etapă a fost impecabilă, până n-a mai fost: nereguli la corectare, o superficială abordare a proiecului de selecție a evaluatorilor și ,,tragerea în țeapă” a profesorilor, fără a se înțelege că anumite subiecte, precum cele de la Limba și literatura română, nu permit o evaluare obiectivă. 

Conform Barometrul vizibilității miniștrilor pentru luna iunie, realizat de News.ro și Agenția Klarmedia, ministrul Educației se află pe poziția a doua în topul vizibilităților miniștrilor, fiind surclasat doar de prim-ministrul candidat la președinția PNL, Florin Cîțu. 8992 referințe în presă doar în luna iunie – îi consacrează ministrului Sorin Cîmpeanu imaginea de ministru vizibil, adeseori acuzat de societatea civilă pentru că merge mai des pe la televizor decât își asumă măsuri concrete pentru o educație de calitate.

În practică, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, se poate ,,lăuda” cu faptul că Educația se află acum la cel mai mic procent din PIB din istoria recentă – 2,5% din PIB, din care peste 70% sunt cheltuielile cu salariile cadrelor didactice. Deși Guvernul se apără, afirmând că bugetul Educației este cel mai mare, în valoare absolută, în ultimii 30 de ani, raportarea la PIB indică o scădere de 6,76% față de alocarea din 2020.

La capitolul masă caldă în școli, Guvernul își asumă, prin programul de guvernare al coaliției, generalizarea programului. Ultima dată, programul a fost extins, de la 50 de unități de învățământ preuniversitar la 150, în anul 2020, iar de atunci nu au fost înregistrate progrese, dar nici semnale de îmbunătățire din partea Ministerului Educației.

În ceea ce privește educația timpurie: Ministerul Educației a înregistrat deficit de măsuri coerente la acest capitol. Alocațiile nu au crescut, iar cheltuielile pentru grădiniță și creșă (părinții primeau 1500 de lei pe lună de la angajator pentru participarea copiilor la educația timpurie) suportate de la bugetul de stat au fost suspendate. Atât în discursul ministrului Educației, cât și în cel al Administrației Prezidențiale, este prezentă educația timpurie ca fiind necesară pentru o educație de calitate, accesibilă tuturor copiilor. Singura constantă în aceste discursuri rămâne promisiunea construcției creșelor.

Echitate sau excelență? Nici, nici, să nu ne batem capul cu deciziile. Deși la momentul actual există două comisii un obiect asemănător, care funcționează la nivelul Ministerului Educației – una pentru desegregare școlară, alta pentru egalitate de șanse, transportul gratuit pentru elevii din România a fost măcelărit prin ordonanță de Guvern, transportul gratuit devenind decontul favorabil doar operatorilor de transport dornici să profite de posibilitatea de a face evaziune fiscală fără să fie prinși. Nici la capitolul susținerii excelenței în educație nu avem înregistrate progrese. În noiembrie 2020, Ministerul Educației anunța înființarea, în fiecare județ, a centrelor de excelență, funcționând ca unități conexe ale instituției. Ministerul nu a elaborat, până în prezent, nicio strategie cu privire la funcționarea acestor centre de excelență, iar din comunicarea publică nu reiese că ar fi vreo prioritate a ministrului Sorin Cîmpeanu.

În miezul lansării proiectului prezidențial România Educată și în plin proces de alegeri în cadrul Partidului Național Liberal, ținând cont de faptul că epidemiologii au nuanțat posibilitatea unui val patru al pandemiei, ministrul Educației nu pare să fi pregătit un scenariu pentru optimizarea procesului educațional, inclusiv în sensul învățării accelerate pentru recuperarea conținuturilor pierdute, începând cu anul 2021-2022. În aceeași logică, secretarul de stat responsabil de implementarea Bibliotecii școlare virtuale (care a fost anunțată pentru luna iulie a acestui an, conform declarațiilor demnitarului), Maria Manea, comunică public exclusiv cu privire la alegerile interne din Partidul Național Liberal, fără a oferi informații cu privire la procesul de digitalizare a educației, de care este responsabilă în cadrul instituției guvernamentale.

Nici la capitolul învățământ superior bilanțul nu se arată promițător. Fără mult promisul RUNIDAS (Registrul Unic Național Integrat al Diplomelor și Actelor de Studii), fără continuarea accelerată a publicării tezelor de doctorat (măsură începută în mandatul precedent, de către ministrul Monica Anisie), dar cu o serie de încercări de modificare ale metodologiei CNATDCU, semnalate de către jurnalista Emilia Șercan, modificări menite să fragilizeze instituția luptei împotriva plagiatului. Mai mult decât atât, ministrul Educației nu este un model pentru tinerii pe care îi îndeamnă să nu plagieze, deoarece chiar dumnealui refuză să își publice teza de doctorat, deși jurnaliștii au insistat.

Având drept obiectiv primordial redeschiderea școlilor și reluarea procesului instructiv-educativ față în față, în vederea învățării accelerate și remediale, ministrul Sorin Cîmpeanu a reușit să mențină această țintă pe agenda publică, iar comunicarea constantă pe temă, prin măsuri prea puțin predictibile, dar în acord cu recomandările autorităților sanitare, a contribuit la traversarea pandemiei (inclusiv a pandemiei educaționale) sub deviza mediocrității. Organizarea examenelor naționale la termen este un angajament asumat și onorat al ministrului.

Aceste măsuri modeste, unele gestionate iresponsabil (v. programul național de educație remedială), sunt în contrast cu discursurile triumfaliste și promisiunile României Educate. De asemenea, lipsa măsurilor îndrăznețe, dar necesare (prelungirea anului școlar, organizarea urgentă a concursurilor pentru directori, salarizarea profesorilor în funcție de performanță, măsuri mai articulate în Planul Național de Redresare și Reziliență) dinspre Ministerul Educației contrazic misiunea și viziunea guvernului de coaliție, exprimată astfel: Guvernul coaliției susține nou model de dezvoltare sustenabilă, axat pe investiții, stimularea și dezvoltarea capitalului, creșterea competitivității companiilor românești și transformarea digitală a economiei și administrației, eficientizarea cheltuielilor statului și combaterea sărăciei.

Mozaicul acțiunilor ministrului este completat de un conglomerat de forme fără fond, între care anunțarea unei noi discipline fără finalizarea planurilor-cadru (educație pentru viață), inacțiunea pe tema manualelor școlare, susținerea declarativă a prelungirii anului școlar, în opoziție cu punctul de vedere exprimat de Ministerul Educației în Parlament, comisii pentru echitate în DAUNA garantării transportului gratuit pentru elevi, promovarea mecanismelor de verificare a integrității academice (RUNIDAS), acțiune simultană încercării slăbirii autorității CNATDCU și a pârghiilor de verificare a plagiatelor, promisiunea digitalizării marilor procese din educație (Bacalaureatul digital), în timp ce competențele digitale nu se întrevăd a deveni parte integrantă în procesul de formare și selecție a cadrelor didactice.

 

 

 


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *