Antonia Pup

Ba da, luăm prizonieri! Copiii, prizonieri de război în lupta sindicatelor din educație cu supermajoritatea PSD-PNL

Un profesor care alege să protesteze față de decizia Guvernului de a nu îi mări salariul prin refuzul de a încheia media copiilor de la clasă nu doar că nu merită o mărire de salariu, dar ar trebui să aibă interzis să mai predea. Este imoral ca, după trei ani școlari desfășurați sub însemnul pandemiei, elevii să fie târâți în meciul dintre sindicate și Guvern, pe post de cărători de mingi. Sunt curioasă, așadar, câți profesori care chiar se iau în serios ar valida o asemenea formă puerilă și perversă de protest: să condamni elevul la o corigență de facto, doar-doar să îți reglezi tu conturile cu noua majoritate parlamentară. Dincolo de știrile catastrofale care adună multe like-uri pe Facebook, câți dascăli s-ar preta să gireze o astfel de formă de protest? Ce va înțelege un copil de clasa a cincea din această pedeapsă nemeritată, în numele revoluției proletariatului, o formă de protest puerilă, care nu va aduce nici mai multă integritate la nivelul clasei politice, nici mai mulți bani la bugetul de stat?

În timp ce copiii din România sunt condamnați să devină prizionieri de război, cel care, potrivit Constituției, ar trebui să rezolve această criză, preferă, probabil, o sesiune de schi, că tot suntem în faza de relaxare, sau una de golf, dacă vreme o permite. Pentru că în cazul domnului Iohannis, weekendul ține 365 de zile pe an, iar România Educată este bună doar atunci când poate servi drept preș prezidențial în balul reconfirmării în funcție, deci numai și numai în contexte electorale favorabile. Această perioadă preinsurecțională ne aduce aminte de momentul în care aceleași sindicate protestau față de decizia injustă privind tăierea a 25% din salariul bugetarilor, amenințând că nu se vor prezenta la organizarea examenului de Bacalaureat. Ce s-a schimbat de atunci?! Nu mare lucru, doar că am ales un președinte, chiar de două ori, pe o platformă dedicată educației, un profesor de fizică din Sibiu care ne-a promis că va revoluționa educația din biroul de la Cotroceni, cu strategii, standarde, consultări și grupuri de lucru. Evident că, atunci când e vorba de mize mari (scandaluri cu sindicatele, negociat legi, promovat criterii de integritate), domnul Iohannis este de negăsit. Cel care ar trebui să asigure rolul de mediator în societate este plecat pe coclauri când se duc războaie pline de miez și apare blajin și mieros la tăiatul panglicilor, la descărcatul ,,proiectelor de țară” în curtea Guvernului Său (pierdute în negura timpului) sau la tot felul de zile naționale și internaționale, mereu pregătit să ne transmită nimic. Acesta este domnul Iohannis, căruia sindicatele din educație nu i-au trântit vreodată ușa în nas sau zis pass la vreo invitație de lansare a proiectului România Educată (au fost vreo câteva zeci până acum). Profesionalizarea carierei didactice e numai una dintre promisiunile încălcate de Administrația Prezidențială în ultimii 7 ani, deși au avut grijă să promită câte în lună și în stele, uitând că nu e vocația Președintelui să construiască autostrăzi sau creșe. Și nu e nici măcar prima oară luna asta când pomposul proiect de țară își arată limitele, după aventura cu testele non-invazive.

Inevitabil, de fiecare dată în această perioadă a anului, ajungem să discutăm despre marota cu 6% din PIB pentru educație. Dincolo de faptul că articolul în sine este unul neconstituțional, iar promisiunea este încălcată de 11 ani, întrebarea pe care ar trebui să ne-o adresăm este următoarea: ce îl oprește pe același președinte care și-a impus propriul proxy în fruntea partidului să îi convingă pe primarii PNL să mărească finanțarea complementară destinată școlilor? Să nu mai avem, așadar, școli care nu au hârtie și săpun la toaletă, să avem, în schimb, școli cu laboratoare moderne și resurse educaționale inovatoare. Nimic nu oprește un primar PNL să înceteze să mai aștepte lumină de la Guvern și să înceapă să modernizeze școlile ca în visele România Educată, începând cu luna ianuarie 2022. Nu cred că domnul Președinte a rămas chiar cu atât de puțină influență în PNL cu doi ani înainte de predarea mandatului încât nu poate implementa proiectul de țară în măcar două-trei orașe sau comune galbene, iar echipa câștigătoare nu cred că este atât de lipsită de caracter încât să întoarcă spatele noii generații, mai ales că tot ei nu au avut vreo jenă să își afișeze ostentativ rama cu România Educată la fiecare ocazie și zi națională sau internațională a copilului/elevului/studentului/tânărului. Curaj, găină! Sunt convinsă că și starea de spirit sinonimă cu dorința de revoluție a profesorilor s-ar ameliora dacă aceștia ar avea oportunitatea să învețe într-o școală care nu se dărâmă pe ei, zic.

Dincolo de primari destoinici, avem nevoie de integritate și onestitate în negociere, nu de bocanci pe gât. Dacă ministrul Cîmpeanu începe să piardă puterea pe care o avea, fiind tocat inclusiv de presa pe care s-a străduit atât să o fidelizeze, domnul președinte încă se bucură de o serie de pârghii pentru a își onora rolul de mediator în societate. Un stat în care sindicatele din educație amenință fără pic de umanitate că vor refuza încheierea mediilor copiilor pentru măriri de salariu este un stat slab. Cine mai conduce, de fapt, într-un stat atât de slab încât toți nemernicii își permit să dezonoreze vocația de profesor, girând asemenea proteste puerile? Dacă tot vă îndulciți pervers discursurile luând partea dezavantajaților, nu loviți într-o altă categorie care oricum n-a prea dus-o bine în ultimii ani – copiii.

Iar dacă tot e vorba de integritate în negociere, nu cred că ar strica să începem să ne uităm în propria ogradă, înainte să arătăm mesianic bârna din ochii inamicului. Să nu părăsim, așadar, capitolul finanțare corectă și să cerem sindicatelor din educație să explice cât de morală este degrevarea de norma didactică pentru liderii de sindicat, care văduvește bugetul de stat cu 8 milioane de lei, anual. Iar dacă demersul de a lăsa copiii cu media neîncheiată este legitim și onest, nu cred că ar strica ca toți dascălii din țara asta în numele cărora sindicatele vorbesc și negociază pe la Guvern să știe care sunt veniturile și patrimoniul sindicatelor din educație. Whataboutism, ar zice unii, în timp ce încearcă acrobații lingvistice să justifice un gest lipsit de moralitate: să lași un copil corigent doar de-al naibii, doar ca să dai o lecție Guvernului, doar ca să te umfli în pene, nu are nimic în comun cu vocația de profesor. Nimic!


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

6 thoughts on “Ba da, luăm prizonieri! Copiii, prizonieri de război în lupta sindicatelor din educație cu supermajoritatea PSD-PNL

  1. Adrian

    Nu cred c-ați înțeles: [95% dintre] aceia care vor rămâne cu medii ne-ncheiate chiar merită sancțiunea-ntr-o societate onestă, cum spuneți

    Reply
  2. Dumitru

    Hm, o greva este eficace numai cand poti lua ostatic prin ea ceva de valoare. Asa a fost intotdeauna. Prin definitia Dvs, profesorii n-ar putea face greva niciodata. La fel, angajatii de la metrou, de la CFR, de la diversele regii de termoficare, etc. Nici unul nu trebuie sa aiba drept de greva? E o pozitie politica interesanta – coerenta cu ea insasi, insa este ea acceptabila ?

    Reply
  3. N. C.

    Stai liniștită, dragă Antonia, că nu va fi nicio grevă. Pentru că pe timpul grevei nu se plătește salariu. Și nu toți profesorii trăiesc din meditații particulare. Iar cei care își meditează elevii de la clasă în privat nu vor îndrăzni să își supere clienții neîncheindu-le mediile odraslelor. Așa că avem de a face din nou doar cu o acțiune sindicală nefinalizată -că doar și liderii de sindicat trebuie să aibă activitate, nu? ;o)

    Reply
  4. Laur22

    Lumea a votat PNL și auseritate.
    Lumea are PNL și un început de austeriate.

    Lumea a vota anti PSD și anti=Dragnea care creștea in mod „NESUSTENABIL” pensiileshi salariile „paraziților” de la stat .
    Lumea are exact ce a votat.
    Astept ca gulerele albe de pe la noi coloana vertebrala a partidelor de drepata bugetara sa își asume alegerea facuta.
    Să își asume și liberalizare prețurilor la energie shi la gaz.
    Săi își asume shi inchiderea termocentralelor shi permiterea operatorilor econoimici sa exporte gaz la jumatate din pretzul cu care il dau la intern .
    Să își asume shi revoluția verde și falimetarea industrie prin prețul cerificatelor verzi shi al hahaha „cogenerării”
    Să își asume și decarbonatarea din PNRR și plafonarea pensiilor și salariilor din același PNRR.

    Și dacă sunt pre sfioși să își asume de buna voie sa fie linistiți ca n-o să scape și o sa fie siliți de stapanii celor pe care ei i-au vota să și asume .

    Caaaaa stapanii celor pe care ei i-au votat nu dau mită electorala .

    Altminteri sa vezi surpriza sindicatele fac activitate sindicala.
    Și pe nimeni din PNL -Câțu nu intereseaza care e nivelul de trai al profesorimii ori de nevoia de a da 6% in educatzie . a nu uitam declaratzi cu care onor Câțu a castrigat așlegerile.
    „Trebuie să ieșim din minciuna cum că prima prioritate a Romanie sunt învățămantul și sănătatea”
    Și da lumea a votat așa ceva deci e normal și moral ca asta să se întâmple.
    Și daca guvernul nu poate să de banii ca banii scoli de unde sa dea primariile dace respectivele sume se duc in salarii și nu intorc parandarat cat intorc panselutzele shi peticirile ori pseudo zugravirile la hahaha „laboratoarele” din scoli.
    Plus ca solutzia este tipic „de drepta” e un fel de fondul clasei ridicat la nivel de primarie.
    Iar dacă fondul clasei e nașpa la nivel de clasă de ce ar fi el OK la nivel de primarie ?
    Nu zic da spui.
    Solidaritatea socială nu se poate asigura la nivel de primărie ci minim la nivel de județ ori optim de regiune dacă nu chiar la nivel național.

    Sa crezi că potzi sa rezolvi un conflict sindical șantajând sindicatele cu „să știe care sunt veniturile și patrimoniul sindicatelor din educație” ori cu „degrevarea de norma didactică pentru liderii de sindicat greveaza bugetul de stat „.

    Oameni buni suntem prea proști ca să ne permitem să fim atât de răi .

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *