Mecanismul de cooperare şi verificare (MCV), introdus la aderarea României la UE în ianuarie 2007, va fi menţinut, deocamdată nefiind prezente progresele în implementarea celor patru condiţionalităţi din cadrul MCV necesare ridicării acestui mecanism, relevă raportul Comisiei Europene privind reforma justiţiei şi combaterea corupţiei în României, pus la dispoziţia presei miercuri, la Bruxelles, înainte de a fi prezentat de purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Mark Gray. Rapoartele pentru Romania si Bulgaria au fost adoptate miercuri dimineata.
URMARESTE LIVE: Informarea tehnica on the record referitoare la publicarea rapoartelor MCV pentru Bulgaria si Romania poate fi urmarita in direct astazi, 18 iulie 2012, incepand cu orele 14:00 (ora Romaniei), pe pagina de internet a EbS, aici .
Comisia Europeană consideră că în viitor România va putea atinge obiectivele din cadrul MCV dacă menţine direcţia şi accelerează punerea în aplicare a reformelor.
Conform documentului, care face o analiză detaliată a rezultatelor obţinute de România în cei cinci ani trecuţi de la aderarea la UE, autorităţile române trebuie să demonstreze în special că un proces de reformă ireversibil este solid şi că intervenţia externă a MCV nu mai este necesară.
Date fiind actualele circumstanţe, Comisia va adopta un raport suplimentar în cadrul MCV pentru România până la sfârşitul acestui an. În acest raport, se va analiza dacă îngrijorările exprimate cu privire la statul de drept şi independenţa sistemului judiciar au fost soluţionate, iar controalele şi echilibrele democratice au fost restabilite. Comisia Europeană va monitoriza progresele atent, prin misiuni periodice, dar şi printr-un dialog frecvent cu autorităţile române şi cu alte state membre.
“In ultimele 3 saptamani evenimentele din Romania au fost un motiv de ingrijorare pentru Comisie. Evenimentele din ultima perioada ne-au zguduit increderea. Competentele Curtii Constitutionale nu pot fi schimbate peste noapte. Raportul MCV recunoaste ca s-au inregistrat progrese in ultimii cinci ani, dar contine si recomandari pentru a finaliza reforma. Am solicitat realizarea a inca unui raport pana la sfarsitul anului”, a declarat, miercuri, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso la prezentarea raportul oficial al Mecanismului de Cooperare si Verificare in cazul Romaniei si Bulgariei.
Indoieli serioase fata de functionarea statului de drept
Masurile adoptate recente de Guvernul Romaniei genereaza preocupari serioase privind nerespectarea principiilor fundamentale si ridica “indoieli serioase privind angajamentul fata de respectarea statului de drept sau privind modul in care este inteles statul de drept intr-un sistem democratic pluralist”, se arata in raportul MCV pentru Romania publicat miercuri la Bruxelles.
Comisia Europeana noteaza ca aceste masuri au fost luate intr-un sistem politic excesiv de polarizat, in care neincrederea dintre entitatile politice si acuzatiile sunt o practica obisnuita”, dar “acest context politic nu poate explica natura sistematica a mai multor actiuni”.
“Contestarea la nivel politic a unor decizii judiciare, subminarea Curtii Constitutionale, rasturnarea unor proceduri stabilite si eliminarea unor mecanisme-cheie prin care puterile in stat exercita controlul asupra activitatii celorlalte puteri pun sub semnul intrebarii angajamentul guvernului de a respecta statul de drept si independenta controlului jurisdictional”, se arata in raport.
Comisia se declara “extrem de ingrijorata de informatiile privind manipularile si presiunea care afecteaza institutiile si membrii sistemului judiciar si care, in cele din urma, au un impact grav asupra intregii societati”.
“Desi prezentul raport analizeaza ultimii cinci ani in ansamblu, controversele actuale reprezinta o amenintare grava la adresa progreselor realizate pana acum si ridica intrebari serioase in ceea ce priveste viitorul reformelor deja lansate”, potrivit sursei citate.
Analizand evolutia pe ansamblul perioadei 2007 – 2012, Comisia constata ca “acum exista multe dintre elementele esentiale necesare, desi evenimentele recente au pus sub semnul intrebarii ireversibilitatea procesului de reforma”.
Aspectele pozitive constatate in raportul MCV sunt: rezultatele obtinute de DNA si ANI; masurile adoptate de Inalta Curte pentru a solutiona cazurile importante de coruptie la nivel inalt, precum si unele exemple ale modului in care organisme guvernamentale combat coruptia in cadrul propriilor structuri; factorii de decizie din sistemul judiciar si-au aratat angajamentul fata de independenta in contextul evenimentelor recente
Aspecte negative:
• punerea in aplicare a acestui cadru de norme de catre sistemul judiciar si administratie, in general, nu a atins inca obiectivele MCV
• in unele cazuri, punerea in aplicare este abia la inceput, intrucat reformele
• au fost introduse recent.
• in alte cazuri, punerea in aplicare s-a lovit de dificultati, adesea legate de modul in care autoritatile si-au asumat reforma
• in prezent, nu se poate considera ca toate agentiile guvernamentale conlucreaza in aceleasi scopuri.
• exista in continuare obstacole in calea progreselor in domeniul combaterii coruptiei, al conflictului de interese si al achizitiilor publice
• directia aratata in abordarea cazurilor de coruptie la nivel inalt la Inalta
• Curte trebuie sa se reflecte si in instantele de la alte niveluri
• in unele domenii importante, schimbarile s-au produs in primul rand ca rezultat al presiunii externe.
“MCV in sine a fost nucleul acestui proces si acest lucru este recunoscut ca atare de opinia publica din Romania. Mecanismul a ajutat la mentinerea directiei reformei in momente tensionate si a sprijinit schimbari care necesitau curajul de a aduce atingere unor interese particulare. Faptul ca este nevoie de o presiune externa ridica intrebari cu privire la caracterul durabil si ireversibil al reformei, intrebari accentuate in contextul evenimentelor recente”, se arata in raportul citat.
Presiunea asupra CCR, inacceptabila
Raportul caracterizeaza drept inacceptabila “presiunea exercitata de unii membri ai Guvernului roman si de politicieni de rang inalt asupra Curtii Constitutionale”.
“In special, Comisia este ingrijorata de recenta limitare a competentelor Curtii Constitutionale in ceea ce priveste
hotararile Parlamentului. Autoritatile romane trebuie sa reinstituie de urgenta aceste competente in conformitate cu Constitutia Romaniei. Prin scrisoarea sa din 16 iulie, prim-ministrul Romaniei a informat Comisia ca aceasta cerinta va fi indeplinita”, se arata in raport.
Raportul noteaza ca pe un aspect pozitiv faptul ca, de la aderarea la UE, “sistemul judiciar a fost in masura sa isi afirme treptat independenta, in special prin anchetarea, urmarirea penala si judecarea cu succes a unui numar tot mai mare de cazuri de coruptie la nivel inalt”, dar subliniaza ca “iependenta sistemului judiciar ramane o problema importanta pentru Romania”.
“Pronuntarea in luna iunie a unei condamnari definitive intr-un caz emblematic de coruptie la nivel inalt (cazul Adrian Nastase, n.r.), precum si actiunile Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ale Consiliului Superior al Magistraturii si ale Curtii Constitutionale de a rezista contestarilor politice ale independentei sistemului judiciar si de a-si afirma integritatea profesionala dupa pronuntarea verdictului au reprezentat o schimbare majora in acest sens”.
CE avertizeaza ca independenta sistemului judiciar si separarea puterilor sunt elementele de baza ale unei societati democratice. “Pentru a restabili climatul de incredere, toate nivelurile politice din Romania vor trebui sa demonstreze, in lunile urmatoare, prin actiunile lor, angajamentul fata de aceste principii. Comisia va monitoriza indeaproape evolutiile in acest domeniu”.
Unificarea jurisprudentei
Problema inconsecventei este o deficienta majora a sistemului judiciar din Romania, se arata in raport.
O parte a problemei pare a consta in faptul ca magistratii nu constientizeaza suficient importanta unificarii juridice, fapt care poate fi legat de o interpretare dusa la extrem a independentei acestora.
Principiul “aceeasi pedeapsa pentru aceeasi infractiune” si rolul sau in descurajarea comiterii de infractiuni nu par a fi apreciate pe deplin, dupa cum nu este apreciata nici relevanta acestui principiu pentru raspunderea si integritatea magistratilor.
Expertii recomanda sa se puna un mai mare accent pe introducerea de recursuri in interesul legii si sa se incurajeze o practica consecventa in randul judecatorilor prin publicarea integrala a hotararilor motivate ale instantelor, prin discutii periodice de spete in cadrul tuturor instantelor si printr-o promovare activa a consecventei juridice de catre presedintii instantelor si Consiliul Superior al Magistraturii.
Cititi aici raportul UE.
Autoritatile romane pot sa demonstreze ca procesul de reforma a justitiei este ireversibil si solid, iar lupta impotriva coruptiei va avea finalitate numai daca;
I.- Autoritatile judiciare, administrtive, politice si financiare sunt supuse unui proces laborios si exigent de aplicare in termen scurt a PRINCIPIULUI LUSTRATIEI;
II.- In functionarea institutiilor, autoritatilor, organizatiilor se introduce obligatoriu PRINCIPIUL DOMNIEI LEGII prin aplicarea acestuia fara deosebire de calitatea ori functia detinuta de persoane;
III.- Perfectionarea procesului de instruire privitor la promovarea PRINCIPIILOR MORALITATII (rusine, bun simt, omenie, respect pt adevar, etc) in societate prin sistemul educational, la locurile de munca si cu sprijinul bisericii.
Reforma in justitiei va fi ireversibila si solida, iar lupta impotriva coruptiei va avea finalitate daca vom putea recupera GRAVELE DEFICITE DE DEMOCRATIE prin:
I. – Reglementarea stricta si precisa ca in functiile publice (parlamentar, ministru, lider de sindicat, lider de ONG platit din bani publici, primar, consilier local sau judetean, director in institutiile publice) unde se prevede detinerea portofoliului numai prin vot sa nu depaseasca doua mandate pentru a evita manifestarea cultului personalitatii si a DICTATURII PLURALISTE;
II.- Eliminarea urgenta a stuatiilor de conflict de interese si conflict de competenta, mai ales acolo unde sunt clanuri de tot felul, din; sistemul judiciar (justitie, parchet, politie, avocatura, expertiza medicala, etc), din administratie (unitati centrale- Guvern-ministere, unitati locale- prefecturi, consilii judetene si locale, agentii, Garzii), din sistemul politic (birouri parlamentare, structurile administrative ale Parlamentului si de pe langa acesta) din structurile financiare ale statului (banci, agentii de plati, servicii de taxe si imozite, Garda financiara), din Camerele Consultantilor fiscali si Auditorilor financiari din Ro, (doua organizatii profesionale constituite abuziv deoarece exista in Ro CECAR) unde printre membri acestora predomina functionari publici, guvernanti si oameni politici care aranjeaza tot felul de blaturi pentru pagubirea bugetului de stat;
III. – Eliminarea imoralitatilor si incompetentei manageriale din unitatile cu capital de stat si de administratie publica.