Marius Ghincea

Articol-replică pentru Adrian Papahagi: studiile de gen nu sunt o ideologie

În înțelegerea mea, „studiile de gen” sunt un domeniu de cercetare interdisciplinar care urmărește investigarea identităților și reprezentărilor de gen din societate și efectele lor productive și cauzale asupra diferitelor procese, fenomene și instituții sociale. Pe scurt, studiile de gen urmăresc să examineze reprezentările masculinității și feminității în societate și efectele lor asupra lumii. Plecând de la premisa propusă de filozoafa existențialistă Simone de Beauvoir cum că „una nu se naște femeie, ci devine una” (în Al doilea sex, 1949), studiile de gen disting între sexul biologic și gen, ca identitate socială.

Asta nu înseamnă, așa cum mulți cred, că studiile de gen are nega faptul că femeile și bărbații se nasc cu organe sexuale bărbătești sau femeiești, ci că ce înseamnă să fii bărbat sau femeie, caracteristicile definitorii ale masculinității și feminității, sunt definite social și depind de cultură, clasă, geografie, șamd, iar asta influențează și constituie structurile sociale care ne definesc societățile. Pe scurt, studiile de gen văd „genul” ca fiind o „construcție socială”, nu ca un dat natural și imuabil. Ce înseamnă să fii femeie, ce înseamnă să fii bărbat, ce caracteristici sunt definitorii masculinității sau feminității se schimbă de-a lungul timpului, nu rămân constante.

[…]

Un argument proferat des zilele acestea este legat de inutilitatea unui domeniu de studiu sau chiar o disciplină total separată care să studieze rolul și influența genului asupra diverselor structuri sau fenomene sociale. Cum un ilustru conferențiar de la Universitatea din București se întreba retoric: de ce un întreg program de studiu? Ei bine, studiile de gen ca domeniu de studiu distinct au apărut ca urmare a realizării că influența identităților și reprezentărilor de gen sunt inerent intra-secționale și acoperă, în același timp, o varietate de fenomene și structuri studiate în discipline diferite. Astfel, din dorința de a oferi o analiză coerentă, sistematică și transdisciplinară a rolului genurilor în societățile umane, studiile de gen s-au dezvoltat ca programe distincte, relativ autonome, care studiază intra și transdisciplinar subiectul lor de interes. În contextul trendului din ce în ce mai pronunțat către abordări intra și transdisciplinare, se poate spune că studiile de gen au adoptat o abordare avant la lettre. Așadar, studiile de gen există în mod autonom ca program academic pentru că este cea mai adecvată metodă de a studia fenomene și concepte cu implicații care acoperă multiple discipline de studiu.

Continuarea articolului, pe Marginalia Etc.

Marius Ghincea este un cercetător doctorand la Institutul Universitar European din Florența și asistent universitar la SAIS, Johns Hopkins University, campusul Bologna. Interesele sale de cercetare se concentrează în studiul relațiilor internaționale, hegemonie și identitate, ordini politici globale și costurile hegemoniei.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

10 thoughts on “Articol-replică pentru Adrian Papahagi: studiile de gen nu sunt o ideologie

  1. bulz-al-arab (8 stele-4 pe fiecare epolet)

    Nu, nu este ideologie, este „cargo cult science”, vorba lui Feynmann.

    Reply
  2. Nicolae

    Studiile de gen ar trebui sa se preocupe mai putin de la bazarea pe ce zice tanti De Budoar si mai mult pe ce zice biologia.

    Reply
  3. Vlad Slăvoiu

    Cică „una nu se naște femeie, ci devine una”… Care „una”? Una Nancy Owen sau care?… N-ar fi mai simplu „femeie nu te naști, ci devii?”

    Și dacă genul este – și este – „ce înseamnă să fii bărbat/femeie” în viziunea unei societăți la un moment dat, n-ar fi bine să-i învățăm pe băieți ce înseamnă să fie bărbați și pe fete ce înseamnă să fie femei, în loc să-i învățăm că se poate ca sexul să nu li se cupleze cu genul? Iar atunci când apar nepotriviri între sex și gen să le spunem, când e cazul, că e din pricina felului în care e gândit genul și, când e cazul, că și-au învățat prost lecția?

    Reply
  4. Dumitru

    Pai daca „studiile de gen” ar fi un simplu domeniu de cercetare cu istorie si standarde clare, n-ar fi nici o problema. Insa aici e vorba de un domeniu de „cercetare” care are <50 de ani, unde repetabilitatea experimentelor este o gluma (ca in multe stiinte sociale, dar nu ajuta) si unde diversi propagandisti vor ca rezultatele (sa zicem stiintifice) sa fie predate incepand de la gradinita (5 ani in Anglia, parca) ceea ce eu nu as vrea chiar daca ar fi vorba de o stiinta adevarata.
    In alta ordine de idei: traind in Franta, eu am vazut pe pielea lui fi-meu ce-a iesit din alt experiment educativ care a originat in aceeasi clica "progresista" : "metoda globala" de invatare a cititului, care i-a lasat pe multi dislexici si la care se renunta progresiv, dar dupa zeci de generatii nenorocite. A propos, se pare ca si alte tari au probleme cu predatul chestiilor astora, si nu sunt romanii singurii care confunda "gender theory" si "educatie sexuala", cf. https://www.starobserver.com.au/news/national-news/new-south-wales-news/public-schools-gender-theory/155482

    Reply
  5. marius

    deci estrogenul si testosteronul „sunt definite social și depind de cultură, clasă, geografie, șamd, iar asta influențează și constituie structurile sociale care ne definesc societățile”. Reinventam biologia, stergem pe jos cu etica, ca sa avem multe usi deschise si un viitor fara probleme financiare…
    „Romania curata” va rog frumos sa lasati comentariul in virtutea dreptului de a avea o alta opinie decit dumneavoastra daca inca mai traim intr-o lume libera democrata si nu intr-o dictatura pandemic fara genuri.
    Multumesc anticipat

    Reply
    • KL

      Estrogenul și testosteronul sunt condiționate genetic și paragenetic. Și influențate medical.
      Biologicul nu e cultural. Culturalul e deasupra biologicului, dar nu independent de el. Biologicul e biologic, culturalul are șansa de a fi măreț. Atâta tot. Etica e Ethics, geografia contează ș.a.m.d.

      Reply
  6. Jorj

    Cu cât e mai puțin dezvoltată o ramură la noi, cu atât e mai criticată, miștocărită. Când ai de-a face cu ceva nou, deschizi meinkampfu’ la index (iar dacă nu are index, la întâmplare) și nu se poate să nu găsești antidotul (la ceva ce nu cunoști, dar nu-ți place)!
    Poate că s-a apăsat cam mult pe astfel de studii în Occident (unde altundeva?), însă asta nu înseamnă că trebuie abandonată ramura. Studiile economice au la bază catehismul liberal, cu sosuri grețoase ultraliberale și libertariene, și nimeni nu se ofuschează, se studiază la greu the french theory, cu autori care erau plătiți s-o „tragă pe dreapta” și care și azi sunt între cei mai citați din lume, se bagă miliarde de dolari anual în studii și programe de conservarea naturii complet de formă etc. etc., așa că, pot fi lăsate și studiile de gen.
    Că englezii îi strică de cap pe cei mici îndreptându-i spre cunoașterea „vocației” lor de gen, ceea ce presupune uneori însămânțarea ideii că o intervenție chirurgicală de schimbare de sex ar fi utilă, că niște babe nefrecventate din universitățile americane susțin că n-ar mai trebui să spunem seminarii, ci ovarium-uri, asta este latura extremă a poveștii.
    V-ați gândit vreodată cât de utile sunt studiile de chimie în România? Știți cât de performanți sunt chimiștii din România, o țară fără industrie chimică, fără inovații prea multe în domeniu? Vă zic eu, foarte performanți! Un medievalist, spre exemplu, sau un arhitect ajung cu greu la cota Hirsch (indice inventat pentru publicațiile din domeniul fizicii) a unui chimist român. Înseamnă asta că trebuie să reducem ponderea chimiei în universități, institute de cercetare? Dacă gândim tembel-pragmatic, da. În rest, nu. Așa și cu studiile de gen.
    Pe de altă parte, să consacri un articol pentru a răspunde elucubrațiilor unor bonjuriști guralivi, cum e și dl Pupăbăsehagi, asta da, e pierdere. Când cineva fondează împreună cu încă o mână de arnăuți de la curtea domnului un partid pe care-l denumesc Mișcarea Populară, înseamnă că se consideră o masă de oameni, ori asta trimite la studii de cap și obraz, nu de gen.

    Reply
  7. Gabriel Radeanu

    Eu cred ca perspectiva freudiana despre sex este mult mai ampla si universala,aproape antropologica,iar axioma derivata,ca sexul este de fapt Alfa si Omega devenirii noastre psihice,este filozofia ultima in privinta diferentelor datorate identitatii sexuale.S-a inventat un subiect de studiu,pentru a justifica tendinta actuala de nivelare a caracteristicilor sexuale…

    Reply
  8. Ghita Bizonu'

    « On ne naît pas femme : on le devient », se traduce prin „Nu te nasti femeie, devii” ( „on” este un premune impersonal. echivalentul lui „amn”german . Noi si englezii folosim un tu/you impersonal)
    Si de fapt toti „devenim”. Chiar si .. barbatii ! De ex „barbatii nu plang!” (de ex.. moare o ruda apropiatata. Femeile da, pot plange ! Barbatu’ nu.. el trebuie sa se ocupe de formalitati …. ca d’aia e barbat! )

    Insa chiar daca „devii” sunt totusi unele .. sa zic asa constante legate de prima conditionare – cea biologica. De exemplu – femeiie in sportul automobilistic nu s-au remarcat* (exceptii Elisabet Junek, Helen Nice) Ce ce? Fiindca sunt prea „stricatoare” nu au „mila de mecanica” si „rup” masinile! Si aceasta este o constanta .. oricata teorie despre „egalitatea de sanse” se va face!
    A … da… scuze .. dar cica in campionatele de sah feminin se inregistreaza mai putine remize decat in cele masculine! De ce? Femeile sunt prea „competitive”!!!!

    * Nu ma refer la Cupa Doamnelor ci la „general”

    Reply
  9. Adi

    In primul rand ar trebui sa redactati articolul care putea sa aiba jumatate din numarul de cuvinte folosite. Care este idea pe care vreti sa o transmiteti? Ca exista un nou domeniu de studiu, studiile de gen. De fapt creem noi domenii de studii pentru ca cercetatorii doctorali sa aiba ce sa studieze. „Interesele sale de cercetare se concentrează în studiul relațiilor internaționale, hegemonie și identitate, ordini politici globale și costurile hegemoniei” deci un domeniu de interes extrem de vast. Practic zero experienta in afara universitatii. Cand terminati universitatea daca nu vi se ofera un loc de asistent care sunt perspectivele dumneavoastra de angajare? Care este de fapt experienta practica, chiar in domeniul studiilor de gen?
    SI ca de fiecare data cand vad tinerii fara nici un fel de experienta practica, de obicei si fara experienta sociala a familiei (de acelasi gen sau nu) dand autoritar sfaturi imi amintesc un citat din The young Pope ” How stupid can you be, you were so fearfully of my extremism that you forgot the most obvious truth; the young are more extreme than the old”
    Si poate ne mai invitam prietena la o cofetarie totusi.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *