Aninoasa, o comunitate locală care își apără patrimoniul?

De Ziua Mediului, m-am gândit să mediatizez o veste bună: Hidroelectrica a pierdut procesul cu orașul Aninoasa, privind proiectul de secare a Jiului.

E ciudat să ne bucurăm pentru așa ceva, într-o țară care ar trebui să aibă stat de drept. Să ne bucurăm că o instanță a respectat o decizie judecătorească definitivă, notoria decizie a Curții de Apel București.

Mulți au auzit de spectaculosul Defileu al Jiului, dar culmea este că pericolul l-a făcut mai celebru decât splendoarea sa unică. Pericolul de a fi distrus de către Hidroelectrica, de la un capăt la celălalt, distrus de două hidrocentrale pe derivație. Acesta i-a dat notorietatea mondială.

Mulți au auzit de el, dar puțini știu căror unități administrativ-teritoriale aparține el. Cea mai mare parte a defileului ține de orașul Bumbești-Jiu, unde din păcate avem un primar care nu are nicio urmă de considerație față de fabulosul patrimoniu natural de pe raza administrativ-teritorială a orașului, față de giganticul potențial turistic al orașului. În nord, în județul Hunedoara, defileul ține de Aninoasa și de Petroșani. Mai mult de Aninoasa.

La Petroșani, primarul a recunoscut că Jiul trebuie lăsat în pace, a declarat că: ”Cred că în acest moment e mai important Defileul Jiului așa cum este el decât ca cele două microhidrocentrale să producă energie cu un cost atât de mare pentru natură, și anume să … practic ar seca efectiv Jiul.” Puteți vedea declarațiile sale aici, de la momentul 6:30.

Da, a spus și că hidrocentralele ar trebui terminate și puse în conservare, dar să nu uităm că declarația este anterioară deciziei Curții de Apel București, care a anulat autorizațiile de construire ale celor două hidrocentrale sinistre. Însă apoi, din păcate, n-am mai auzit de vreo luare de poziție a domnului Ridzi, în favoarea Jiului.

Avem însă o surpriză placută la Aninoasa, unde primar este domnul Nicolae Dunca. Am mai scris despre atacul companiei, cu conturile anabolizate din exploatarea fără scrupule a râurilor, asupra comunității locale din Aninoasa.

Inainte de proces evident că a existat o conrepondență între primăria Aninoasa și Hidroelectrica, primăria a atras atenția că nu poate emite autorizație de construire în lipsa actului administrativ al autorității competente pentru protecția mediului, că ar încălca Articolul 6^1, alin. (1) din Legea 50/1991. Dar ce să-i pese de lege companiei pentru care a fi deasupra legii este a doua natură! Hidroelectrica a decis să dea în judecată orașul Aninoasa. Pe ce te bazezi când faci așa ceva, pe o eroare judiciară? Cum vrei să obții această eroare judiciară? Sunt întrebări la care evident că nu vom primi vreun răspuns.

Dar nu cred că trebuie trecut cu vederea faptul că acest abuz de drept dă de lucru degeaba la trei entități publice, probabil în curând patru (dacă tupeul merge până la a face apel), implicit consumă degeaba fonduri publice. Și faptul că dă de lucru degeaba instanțelor n-ar trebui așa de ușor trecut cu vederea, în condițiile în care instanțele noastre sunt oricum supraaglomerate, iar acum vine și acest tsunami al amenzilor din timpul stării de urgență, contestate în instanță.

În ceea ce privește actul lipsă sesizat de administrația locală, acordul de mediu de la ANPM, acesta nu ar trebui emis niciodată, chiar și ținând cont doar de principiul precauției din legislația de mediu. Este de notorietate publică faptul că Hidroelectrica seacă Jiețul complet, la doar 15 km (aerian) de barajul ilegal de la Livezeni. Pe baza principiului de mai sus, Hidroelectrica nu ar mai trebui să primească niciun acord de mediu și nicio autorizație de mediu, pentru nicio captare, pentru că nu asigură debite de servitute aval de captări. Cine nu știe cum va arăta albia Jiului, dacă se încalcă decizia Curții de Apel București și sunt terminate hidrocenralele, să vadă cum arată acum albia Jiețului.

M-am referit la administrațiile locale, dar ce fac cetățenii, ce fac localnicii cărora li se fură râurile, li se fac viețile mai cenușii?

Oare de ce românii au ajuns atât de placizi (sau de rupți de natură)? De ce nu vedem localnicii protestând masiv pentru râurile lor, cum se întâmplă chiar acum în Bosnia, de exemplu?

Cred că sociologii ar trebui să ne respundă. Cert este că la instalarea comunismului, când ”bandiții” au fost urmăriți și uciși, comunitățile de la poalele munților au fost devastate, au fost ”destructurate” mai grav decât ne închipuim. Oamenii cu verticalitate au fost eliminați fizic sau zdrobiți, înăbușiți. S-au întâmplat în satele noastre mult prea multe drame pe care le-am uitat sau nici nu le-am știut. De exemplu, eu abia acum am aflat, din greșeală, că străbunicul meu l-a ascuns timp de 6 luni pe un prieten căutat de comuniști.

Nu vreau să promovez violența, dar trebuie precizat că sârbii au juns în punctul în care le sparg capetele celor care vin să le sece râurile.

Procesul între Hidroelectrica și Orașul Aninoasa, pentru Defileul Jiului, vă dă o senzație de déjà vu? Da, mai este un proces analog, cu CJ Gorj. Dar marea diferență este că acolo CIDRM a intervenit în proces. La Aninoasa, primăria a câștigat singură procesul.