ANI, ce este si ce face

De ce

Unul din punctele cheie ale capitolului Justitie
si Afaceri Interne din negocierile cu Uniunea Europeana a fost legat de
gasirea unei modalitati de eficientizare a controlului averilor
demnitarilor si al incompatibilităţilor.

Necesitatea înfiinţării ANI a venit după ce
Comisia Europeană a atras atenţia că ţara noastră are nevoie de un
mecanism de verificare a declaraţiilor de avere. Chiar documentul de
poziţie comună al Uniunii pe domeniul justiţie şi afaceri interne
preciza acest lucru. Un alt argument în favoarea înfiinţării unui
astfel de organism a venit din partea Grupului Statelor Anticorupţie al
Consiliului Europei (GRECO), care a recomandat îmbunătăţirii
mecanismului de verificare a averilor şi conflictelor de interese.

Agentia Nationala de Integritate, “nascuta” sub
presiunea Comisiei Europene, se ocupa de averi şi conflicte de
interese. Activitatea ANI este monitorizată de Consiliul Naţional de
Integritate (CNI) care poate impune şi linii directoare privind
strategia şi activitatea ANI.

Agentia Nationala de Integritate este o autoritate administrativa autonoma de control.

Presedintele, vicepresedintele, inspectorii de
integritate nu pot solicita si nu pot primi dispozitii privind
derularea verificarilor de la nici o autoritate publica, institutie sau
persoana, potrivit art. 14, alin. 3 din lege.

Totusi, ANI raspunde in fata Senatului prin
prezentarea unui raport anual de activitate al Agenţiei de către
Consiliul Naţional de Integritate.

Componenta ANI

Preşedintele si vicepresedintele ANI sunt
selectati in urma unui concurs deschis, organizat de Consiliul Naţional
de Integritate. Candidatul declarat admis va fi, în mod formal, numit
in functie de catre Senat .

Preşedintele si vicepresedintele
ANI pot fi revocati din functie numai pentru incapacitate manageriala,
constatata in urma unui audit extern independent. Celelalte cazuri de
incetare a mandatului intervin ca urmare a demisiei, existentei unei
condamnari penale, a neindeplinirii uneia dintre condiţiile prevazute
de lege pentru a fi numit sau cind se constată nerespectarea
dispozitiilor legale referitoare la avere, conflict de interese.

Primul preşedinte al ANI a devenit, în martie 2008, Alexandru Macovei, cel care a ocupat postul de vicepreşedinte al instituţiei în perioada noiembrie 2007 – martie 2008.

Secretarul General al ANI este Horia Georgescu.

În subordonarea celor trei funcţionează şapte direcţii şi o inspecţie:

Inspecţia de Integritate, care, potrivit structurii organizatorice a instutuţiei, funcţionează la nivel de direcţie generală.

Direcţia Generală de Relaţii Internaţionale – Director: Andreea Luana Moilat

Direcţia Relaţii Publice şi Mass Media – posturile de consilieri şi
esperţi au fost deja ocupate, însă directorul direcţiei nu a fost încă
anunţat.

Direcţia Generală de Tehnologia Informaţiei – Director: Alin Cosmin Gridan

Inspecţia de Integritate – Director: Ilie Ene (Director General)

Direcţia Generală Juridică – Director: Dumitru Adrian Eduard

Direcţia Generală de Buget şi Contabilitate Internă – Director: Greta Constantinescu

Direcţia Generală de Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne – nu are încă un director

Direcţia generală de Organizare şi Resurse Umane – Director: Anişoara Coifan

În total, organigrama instituţiei prevede un număr de 200 de posturi, inclusiv preşedintele şi vicepreşedintele.

Componenta CNI

CNI are un rol de coordonare a activităţii
Agenţiei. El a fost construit pe principiul reprezentării egale a
tuturor categoriilor de persoane supuse verificărilor. Consiliul se
reuneşte trimestrial sau de câte ori este necesar, iar şedinţele CNI
sunt publice.

Preşedintele Consiliului Naţional de Integritate este Nicu Marcu,
ales în data de 3 iulie. El a fost promovat temporar, prin decizie
semnată de premierul Călin Popescu-Tăriceanu, în funcţia publică de
secretar general al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, post
înfiinţat prin reorganizarea instituţiei.

CNI propune Senatului numirea şi revocarea din
funcţie a preşedintelui şi vicepreşedintelui ANI şi aprobă regulamentul
de desfăşurare a concursului pentru selectarea preşedintelui ANI,
tematica de concurs şi componenţa comisiilor, corectarea lucrărilor şi
soluţionarea contestaţiilor. De asemenea, Consiliul analizează
trimestrial activitatea Agenţiei în baza informărilor preşedintelui ANI
şi formulează recomandări referitoare la strategia şi activitatea ANI
privind controlul averilor şi a .

Prin
Hotărârea Senatului nr.26 din 27 iunie 2007 au fost numiţi, pentru un
mandat de 3 ani, 16 membri titulari (inclusiv preşedintele CNI) şi 12
membri supleanţi ai Consiliului Naţional de Integritate, după cum
urmează:

Membri titulari:

1. Nicu Marcu (Ministerul Economiei şi Finanţelor) – Preşedinte CNI

1. Mihai-Radu Şaptefraţi (Grupul parlamentar PNL din Senat)

2. Emod Veress (Grupul parlamentar UDMR din Senat)

3. Simona-Maya Teodoroiu (Grupul parlamentar PSD din Senat)

4. Marian Capota (Grupul parlamentar PRM din Senat)

5. Alice Elena Drăghici (Grupul parlamentar PC din Senat)

6. Tiberius Tãnase (Grupul parlamentar al Minorităţilor Naţionale din Camera Deputaţilor)

7. Constantin Zaharia-Lefter (Ministerul Justiţiei)

8. Xenia Cosette Teodorescu (Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici – Funcţionari publici)

9. Ionel Chiriţă (Asociaţia Oraşelor din România)

10. Vasile Silvian Ciupercă (Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România)

11. Răzvan Codru Vrabie (Organizaţiile Societăţii Civile)

12. Adrian Teodor Mocanu (Grupul parlamentar PDL din Senat)

13. Mircea Hava (Asociaţia Municipiilor din România)- demisionat

14. Emil Drăghici (Asociaţia Comunelor din România)

15. Gyöngyike Böndi (Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici – Înalţi funcţionari publici)

Membri supleanţi:

1. Răzvan Codruţ Pop (Grupul parlamentar PNL din Senat)

2. George Adrian Roseti (Grupul parlamentar PRM din Senat)

3. Lorena Elena Udrea (Ministerul Justiţiei)

4. Smaranda Ramona Pălan (Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici – Funcţionari publici)

5. Nicolae Bindiu (Asociaţia Oraşelor din România)

6. Dragoş Benea (Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene din România)

7. Dumitru Pîrvulescu (Ministerul Economiei şi Finanţelor)

8. Ancuţa Geanina Oprea (Grupul parlamentar PSD din Senat)

9. Lorand Para (Grupul parlamentar UDMR din Senat)

10. Mugur Jak Caracas (Grupul parlamentar al Minorităţilor Naţionale din Camera Deputaţilor)

11. Ancuţa Zaina (Asociaţia Comunelor din România)

12. Attila Dezsi (Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici – Înalţi funcţionari publici)

Ce face

1. verifica declaratiile de avere si declaratiile de interes;

2. efectueaza controlul depunerii la termen a declaratiilor de avere si a declaratiilor de catre persoanele prevazute de lege;

3. constata diferenta dintre averea dobandita si
veniturile realizate pe parcursul exercitarii functiei, diferenta care
nu poate fi justificata, si sesizeaza instanta competenta, solicitand
confiscarea averii dobandite nejustificat;

4. constata nerespectarea dispozitiilor legale privind conflictul de interese si regimul compatibilitatilor;

5. sesizeaza organul de urmarire penala daca
exista probe sau indicii temeinice privind savarsirea unei fapte
prevazute de legea penala;

6. aplica sanctiunile si ia masurile prevazute de
lege in competenta sa sau, dupa caz sesizeaza autoritatile ori
institutiile competente in vederea luarii masurilor si aplicarii
sanctiunilor prevazute de lege;

7. elaboreaza studii, analize, intocmeste
statistici anuale privind declaratiile de avere, declaratiile de
interese, precum si cu privire la verificarea acestora, efectuata de
catre cei in drept, si dezvolta relatii de parteneriat cu persoanele
care exercita demnitatile si functiile prevazute de prezenta lege,
inclusiv prin acordarea de servicii de asistenta;

8. elaboreaza si difuzeaza ghiduri practice sau
alte materiale in domeniu, intocmind propriile materiale in acest sens,
avand in vedere practica organelor judiciare.

Cum

În cazul averilor nejustificate,
dacă inspectorii de integritate constată că există o diferenţă vădită
între averea dobândită şi veniturile câştigate, ei se vor adresa
instanţei solicitând confiscarea părţii dobândite în mod nejustificat.
Ca pedeapsă complementară deciziei de confiscare, se aplică interdicţia
dreptului de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică, cu
excepţia celor elective pe o perioadă de trei ani.

În cazul conflictului de interese,
actele juridice sau administrative încheiate direct sau prin persoane
interpuse, cu încălcarea legii, sunt lovite de nulitate absolută;
sancţiunile disciplinare pot merge până la eliberarea din funcţie, iar
persoana care a încălcat obligaţiile legale privind conflictul de
interese va avea interdicţia de a exercita o funcţie sau o demnitate
publică pe o perioadă de trei ani.

În cazul incompatibilităţilor, fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate, constituie temei pentru eliberarea din funcţie.