Daniel Befu

ANALIZĂ. Comparație 2016/2012. Cum se reflectă ”politicile de mediu” în programele electorale ale partidelor. Cine stă cel mai bine la acest capitol

România Curată a studiat, în parteneriat cu Federația Coaliția Natura 2000, platformele electorale ”de protecție a mediului înconjurător” cu care partidele politice s-au prezentat în fața electoratului la alegerile parlamentare, atât în 2012, cât și în 2016. În mod surprinzător, în urma analizei am constatat că în ultimii 4 ani principalele două forțe politice ale României (PSD și PNL în 2016, respectiv USL și ARD în 2012) au acordat mai puțină atenție ”mediului” în platformele lor programatice, comparativ cu partidele mici, cum e cazul UDMR, ALDE, PMP și USR. Am încercat să găsim și o ”explicație” pentru acest comportament al actorilor de pe scena politică.

Vă prezentăm o sinteză a analizei noastre, în care vom sublinia punctele forte ale fiecărei platforme, cât și cele slabe, cu mențiunea că în dreptul fiecărui partid politic veți găsi linkuri către documentele programatice, atât din timpul campaniei electorale precedente, cât și a celei actuale.

La PSD problematica mediului e reprezentată ”subțire” și mai restrâns decât în 2012

arii-protejate-740x360PSD, partidul cotat cu cele mai multe procente în sondajele de opinie, deci cel care are șansele cele mai mari să dea următorul premier în anul 2016, abordează extrem de succint problematica mediului, raportat la importanța sa în viața publică prin numărul de mandate în legislative cu care e creditat de populație. La fel cum a făcut cu toate partidele cu șanse de intrare în Parlament, România Curată a solicitat în această campanie electorală departamentului de comunicare al partidului documentul în care se regăsesc mențiunile referitoare la programul de mediu. Răspunsul primit de la reprezentanta biroului de presă, Steluța Negoiță, în prima săptămână de campanie electorală a fost că încă se lucrează la proiect și că nu e public. Am rugat PSD să ni-l trimită de îndată ce-l definitivează, însă nu am primit nimic până la momentul publicării acestui material. În schimb am identificat programul de mediu al PSD pe linkul unde partidul își popularizează programul de guvernare. Între direcțiile majore pe care s-a axat PSD, mediului i s-a alocat un spațiu restrâns, direcțiile principale fiind împăduririle, amenajările cursurilor de apă și a plajelor, dezvoltarea rețelei de gestionare a deșeurilor și curățirea siturilor contaminate.

Ca puncte negative din program, în 2016 observăm absența atenției pentru teme de largă dezbatere în spațiul public, cum sunt ”protejarea pădurilor de tăiere”, ”biodiversitate”, ”problematica ariilor protejate”, ”combaterea schimbărilor climatice”, ”chimizarea agriculturii” (n.r. în contextul în care în ciclul electoral anterior, Daciana Sârbu, consoarta primului ministru Victor Ponta a militat pentru creșterea ponderii agriculturii ecologice), ”reducerea poluării”, ”sursele de energie alternativă”, ”transporturile ecologice”.

Clisura-DunariiAm analizat toate cele 8 capitole din platforma electorală a PSD. Partidul nu a alocat un capitol distinct mediului. Am găsit referiri despre mediu în două dintre cele 8 secțiuni ale platformei politice/

La capitolul ”Ce buget propunem pentru 2017?”, vedem trei mențiuni despre mediu. În prima, intitulată ”Transporturi și Mediu”, aflăm doar că PSD susține ”proiectele de transport aflate în derulare, rețele apă-canal, stații epurare, sistem integrat de deșeuri”. În a doua și a treia, aflăm că PSD propune pentru ”Ministerul Mediului cu 513 milioane lei în plus” față de ce propun inamicii PSD, adică alianța Cioloș-PNL. Tot aici aflăm că prioritățile PSD pe mediu sunt, cităm integral:

”-Programul național de împădurire”

”-Regularizări cursuri de apă”

”-Rețeaua națională de monitorizare a calității aerului”.

La capitolul ”Cum sprijinim mediul de afaceri?”, am găsit subcapitolul ”Infrastructura de Mediu”, unde scrie: ”Dezvoltarea durabilă a pădurilor. Ce vom face? Campanie de împădurire-  290 milioane euro- Surse: Romsilva, Administrația Fondului de Mediu, Fonduri Europene, Bugetul de stat, autorități locale- 50.000 ha”. Tot aici aflăm că PSD e interesat de ”Gestionarea deșeurilor. Proiecte de consolidare și extindere a sistemelor de management integrat al deșeurilor- 527 milioane euro-  Sursa: Programul Operațional Infrastructură Mare- Beneficiari: Autoritățile locale”. În această secțiune se abordează și ”Gestionarea siturilor contaminate (210 contaminate istoric, 1.183 potențial contaminate)- decontaminare 140 milioane euro- Surse: 119 milioane euro alocare UE (85%), 21 milioane euro alocare națională (15%) – Durata 2017-2023” și ”Prevenire inundații și reabilitare plaje- 600 mil. Euro- Sursa: Programul Operațional Infrastructură Mare- lucrări hidrotehnice, consolidări albii și maluri de râuri, devieri pe râuri, modernizarea sistemului de avertizare, reabilitare 30 km plaje- durata 2017-2023. Plaje vizate de reabilitare: Mamaia Centru, Mamaia Nord, Agigea, Eforie Centru, Eforie Sud (1 și 2), Costinești Sud, Mangalia, Olimp, Neptun, Jupiter-Venus, 2 Mai, Portul Tomis”.

mintia termocentralaTangențial se mai vorbește de mediu în cadrul proiectului de retehnologizare a Termocentralei Paroșeni unde se menționează ”realizarea instalațiilor corespunzătoare standardelor de mediu”, precum și în cadrul proiectului de ”Eliminare a 102 taxe nefiscale, printre care timbrul de mediu pentru înmatricularea auto”. De asemenea, în subcapitolul ”Dezvoltarea turismului în Delta Dunării” se propun ”mijloace de transport ecologice”.

Pe partea de politici de mediu, abordarea din 2016 a PSD este mai superficială decât cea din 2012, când USL (în care PSD ocupa rolul principal, alături de PNL) a abordat mai în amănunt teme majore ce vizează problematica mediului înconjurător. Linkurile către documentele programatice ale USL din 2012 le găsiți aici, aici și aici.

În 2012, USL îmbina politica de reîmpădurire cu o mențiune limpede referitoare la viziunea privind ”protecției pădurilor”. În campania electorală precedentă se prevedea ”creșterea suprafeței împădurite și reconstrucția ecologică a pădurilor, corelat cu întărirea măsurilor preventive și punitive contra tăierilor ilegale și abuzive de masă lemnoasă”. În noiembrie 2012 Victor Ponta lansa sloganul ”Împădurim România”, în care anunța că Guvernul său a plantat 26 de milioane de puieți și promitea că va extinde plantările și în anii următori, cu prioritate în zonele expuse la inundații, alunecări de teren și înzăpeziri (vezi aici).

În 2012 s-a alocat un spațiu și calității vieții în mediul urban, unde, sintetizat, USL avea următoarea viziune: ”Inițierea colaborării cu autoritățile locale în vederea garantării și implementării dreptului la un mediu curat și sănătos, cu respectarea principiilor europene de dezvoltare durabilă în comunitățile urbane. Continuarea investițiilor pentru gestionare durabila a resurselor de apă și acces al populației la servicii publice la standarde europene”.

În 2012 USL a avut curajul de a aborda problematica gazelor de șist, o temă sensibilă la acel moment: ”Instituirea imediată a unui moratoriu privind exploatarea gazelor de șist până la finalizarea studiilor ce se află în derulare la nivel european privind impactul asupra mediului prin procedeul de fracționare hidraulică. Având în vedere preocuparea publică privind cazul Roșia Montană, Guvernul va reanaliza în mod transparent și pe bază de dialog deschis și democratic, situația existentă astfel încât deciziile să fie în acord cu interesul național, protecția mediului și legislația europeană”. În campania precedentă USL a susținut ”încurajarea agriculturii biologice”, precum și ”Conservarea biodiversitatii Deltei Dunarii si inițierea reconstructiei ecologice a concesiunilor agricole si piscicole.”. USL a abordat și tema energiei: ”Promovarea producției de energie din surse regenerabile pentru creștere economică și creare de locuri de muncă verzi”, și-a asumat și sensibila temă a ”perfecționării pieței de certificate verzi, în vederea atragerii capitalului privat în investiţiile din domeniul surselor regenerabile” și ”implementarea unei scheme de susținere pentru producerea energiei verzi, prin accelerarea atragerii de fonduri europene (axa Creșterea Competitivității Economice).

proteste gaze de sist frackingÎn 2012, USL milita și pentru ”Adoptarea unei Strategii si a unui Plan National de gestionare a deseurilor”. USL promitea inclusiv realizarea unui ”Program Național de Educare a Populației”, pentru economisirea energiei, protecția mediului și utilizarea locală a unor resurse energetice regenerabile, precum și începerea colaborării active cu Comisia Europeană și celelalte instituții europene pentru diminuarea consecințelor negative cauzate de nerespectarea angajamentelor asumate prin Tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană în domeniul mediului. Platforma electorală de mediu a USL prevedea inclusive colaborarea cu ONG-uri, partenerii sociali și cu autoritățile locale și stimularea participării active a cetățenilor la luarea deciziilor de mediu. Inițierea colaborării cu autoritățile locale în vederea garantării și implementării dreptului la un mediu curat și sănătos, cu respectarea principiilor europene de dezvoltare durabilă în comunitățile urbane. Pe partea de finanțare, USL vroia să se focalizeze pe ”Accelerarea ratei de absorbție a fondurilor europene”, ”Reducerea riscului dezangajărilor de fonduri comunitare la sfârșitul anului 2012”, „Operaționalizarea Fondului de Mediu prin alocarea cu prioritate a resurselor pentru investiții verzi și crearea de locuri de muncă verzi”. Ca aspect negative, în programul din 2012, USL nu a vorbit despre ”poluare”, ”gestionarea dezastrelor”, însă a fost un program destul de robust, comparativ cu oferta cu care PSD se prezintă în 2016 la ”taraba electorală” în încercarea de a convinge cetățenii să-l voteze.

Pentru a evita repetițiile, platforma de mediu a USL din 2012 e valabilă nu doar pentru PSD, ci și pentru restul partidelor din componența sa la acel moment, respectiv UNPR (actualmente înghițit de PMP), PC (înghițit de ALDE) și PNL (care a absorbit între timp și PDL).

Programul politic al PNL și al lui Dacian Cioloș abordează problematica de mediu în viteză, dar măcar folosește un epitet poetic pentru Dunăre

Programul politic al PNL din 2016, pe care-l puteți studia aici, este unul succint și abordează temele de mediu rapid, fără a li se aloca spațiu și grade de detaliere proporțional cu importanța pe care ”protecția mediului o merită”. Dată fiind popularitatea în rândul populației (al doilea clasat în opțiunile de vot) de care se bucură PNL în 2016 și faptul că reprezintă unul din principalii 2 favoriți la formarea Guvernului după alegerile parlamentare, componenta programatică de mediu e ”ceva” mai consistentă decât a PSD-ului. Precizăm că anumite componente slab reprezentate în programul de mediu al PNL, cum e cazul energiei  verzi, nu au alocat spațiu nici la capitolele dedicate respectivelor ramuri ale economiei. Altele, în schimb, apar menționate la alte capitole, cum e cazul ”Dunării”, care se dorește a fi promovată ca o ”Autostradă albastră”, transportul pe apă fiind mai ieftin și mai puțin poluant decât alte forme de transport.

padureLa capitolul păduri, PNL și Dacian Cioloș au în plan ”Protejarea pădurilor din România și extinderea suprafețelor împădurite prin promovarea și implementarea pachetului legislativ de reformă în silvicultură și finanțarea Programului național de împăduriri”. În ce privește calitatea vieții în mediul urban, e vizată ”creșterea calității aerului în marile orașe prin reducerea poluării, realizarea de spații verzi și susținerea mijloacelor de transport electrice și hibride”, în privința resurselor naturale, țelul este ”reducerea consumului de materii prime”. Protecția la dezastre și pregătirea pentru efectele schimbărilor climatice e și ea menționată: ”Adaptarea la schimbările climatice pentru reducerea riscului la inundații, la deșertificare prin reamanajarea bazinelor hidrografice, a Luncii și Deltei Dunării, dar și prin realizarea de perdele forestiere”. Deșeurile sunt văzute nu ca gunoi, ci ca resurse refolosibile: ” estionarea eficientă a deșeurilor, punerea în practică a conceptului privind economia circulară prin modificarea legislației în domeniul deșeurilor și restructurarea Fondului pentru Mediu”. În platforma politică comună Cioloș-PNL, se au în vedere și ariile protejate: ”Protejarea și conservarea patrimoniului natural, a biodiversității prin cadastrarea și gestionarea durabilă a cursurilor de apă, fondului forestier, ariilor naturale protejate, plajelor Mării Negre”. Regândirea transporturilor în vederea reducerii poluării e, de asemenea, o temă abordată: ”Creșterea calității aerului în marile orașe prin reducerea poluării, realizarea de spații verzi și susținerea mijloacelor de transport electrice și hibride.  Transformarea Dunării în AUTOSTRADA ALBASTRĂ prin regularizarea cursului ca principală modalitate de atragere a traficului în tranzit din Europa Centrală spre Portul Constanța și invers, dezvoltarea porturilor fluviale ca centre de dezvoltare economică și de atragere a investițiilor în industrii și servicii, în corelare cu Strategia Dunării, precum și stimularea transportului ecologic”.

ARD (adică PDL) a candidat cu un program de mediu firav în 2012

În 2016 nu mai există Alianța România Dreaptă, partidul sub camuflajul căruia PDL (puternic erodat de Guvernarea Boc) a candidat la alegerile parlamentare din 2012. La acel moment, deși ne-am fi putut aștepta la un program de mediu ”beton”, dată fiind experiența guvernamentală a principalului partid component al alianței, oferta electorală pe partea de protecția mediului înconjurător a fost una timidă, după cum vă puteți convinge lecturând-o aici.

padure defrisariÎn materie de păduri, e prevăzută ”Continuarea activităților de împăduriri, reîmpăduriri, plantare a perdelelor vegetale de protecție”, la capitolul ”schimbări climatice”, era prevăzută ”Participarea activă şi colaborarea la nivel european şi internaţionale la elaborarea politicilor de mediu în special cele privind schimbările climatice şi gospodărire a apelor. Respectarea angajamentelor luate de România privind ținta 20x20x20, în contextul Strategiei Europa 2020”, în privința poluării, ARD propunea ”Generalizarea principiului -poluatorul plătește-, în scopul internalizării externalităților negative care afectează mediul natural. Operaționalizarea și extinderea sistemelor de monitorizare a calității mediului natural”, cât despre deșeuri, s-a făcut referire doar la ”Dezvoltarea legislației privind îmbunătățirea activităților de tratare a deșeurilor”. Pentru prevenirea dezastrelor ARD a propus ”Implementarea reală a strategiei naţionale de apărare împotriva inundaţiilor. Protecţia şi reabilitarea litoralului românesc al Mării Negre; Corelarea programelor de mediu cu cele ale ţărilor vecine în special în ceea ce priveşte Dunărea şi Marea Neagră”. Ariile protejate au avut și ele trei rânduri dedicate: ” Reabilitarea şi refacerea reţelei de canale în Delta Dunării. Operaționalizarea triunghiului vital al mediului natural: protecție, conservare, regenerare. Corelarea creșterii economice cu triunghiul vital al mediului natural”.

Platforma ARD a abordat și tematica educației de mediu și reformele administrative: ”Încurajarea parteneriatului public-privat în realizarea investițiilor în infrastructura de mediu. Intercondiționarea necesară între raționalitatea economică și raționalitatea socială, inclusiv prin luarea în calcul a mediului natural. Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de mediu. Reconstrucția Gărzii de Mediu, în scopul creșterii eficienței ei”. Ca aspect de lămurit din programul ARD, este neclară următoarea mențiune: ”Filtrarea efectelor antropice asupra mediului natural”.

Deși abordează câteva teme importante, programul ARD lasă descoperite multe aspecte de mediu. În cadrul programului de 82 de pagini, părții de mediu i se alocă doar 27 de rânduri, dintre care 6 sunt reprezentate de titlu, intertitluri și introducere. Dat fiind că ARD a fost a doua ”forță” din Parlament imediat după votul din decembrie 2012, cu 16,7% din voturi, considerăm că e insuficientă atenția acordată de această grupare de formațiuni politice al cărei actor principal a fost PDL, partid care în intervalul electoral precedent a avut pe mână Guvernarea României. În intervalul electoral anterior PDL a acordat semnificativ mai multă atenție cauzei protecției mediului. Doar din acest motiv, încălcăm ”regula” comparării perioadelor electorale 2012-2016 și includem doar cu titlu de exemplu, programul electoral de mediu al PDL din 2009, în ale cărui detalii nu intrăm, însă pe care-l puteți lectura aici.

PMP desi este un partid mic, acordă în programul său electoral un spațiu decent problematicii de mediu

padure cioate 08498Secretarul general al PMP, Dorel Onaca, a comunicat României Curate că programul de mediu al Partidului Mișcarea Populară poate fi studiat online, la linkul acesta. L-am lecturat și în cadrul lui se observă atenție pentru anumite teme de mediu. De exemplu ”Tăierile de păduri trebuie reduse la limite raționale și controlate strict”, ”Corupția din silvicultură trebuie să înceteze”, încurajează ”creşterea suprafeţei domeniului forestier”. PMP consideră și că e ”necesară o strategie de reîmpădurire și consolidare a fondului silvic”. PMP își asumă și o direcție de prioritizare a cauzei mediului în fața marilor proiecte miniere și industriale de exploatare a resurselor naturale: ”Exploatarea resurselor nu este acceptabilă dacă implică riscuri ecologice. Exploatarea resurselor naturale și energetice ale ţării nu trebuie să afecteze siturile arheologice şi nici potenţialul touristic”. La capitolul schimbări climatice, mențiunile sunt însă vagi: ” Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, în condiţiile definite în strategiile Uniunii Europene”. Un punct cheie în programul de mediu al PMP îl reprezintă energia: ” România trebuie să devină independentă energetic”, ”nu ne temem de energia nucleară și vom explora surse noi de energie, respectând mediul”. De asemenea PMP susţine politica UE în domeniul energiei (energie din surse regenerabile, dezvoltarea energiei eoliene, centrale hidroelectrice și energie fotovoltaică), precum și promovarea unei pieţe unice europene. Totodată PMP consider că ”traficul cu certificate de mediu trebuie să înceteze”. Partidul promite că va acționa pentru ameliorarea calităţii aerului, garantarea unei ape de calitate. aplicarea principiului precauţiei în privinţa undelor electromagnetice şi reducerea poluării fonice.

PMP are curajul să își asume o anumită viziune energetică, în care să acorde un rol prioritar energiei nucleare, care este un tip de energie destul de sensibil, cu multe plusuri, dar și cu minusuri importante. O asumare politică ”pro-energie nucleară” reprezintă un act de curaj, chiar dacă în România sensibilitatea ”publicului” la temă nu e atât de mare ca în statele occidentale, mai ales după Cernobîl și Fukushima. În plus, PMP ridică problematica ”certificatelor verzi”.

mars biciclisti 1Ca aspect negativ, PMP nu alocă spațiu în platforma sa pentru ”calitatea vieții în mediul urban” și ”educației de mediu”, prea puțin spațiu pentru problematica ”deșeurilor”, ”agriculturii de cursă lungă” și ”schimbărilor climatice”. În plus folosește uneori în cadrul programului său, truisme și clișee care sună bine: ”Pământul nu ne aparține: l-am primit moștenire și suntem datori să-l predăm generațiilor viitoare în stare mai bună, nu mai proastă”, ”Dezvoltarea care distruge mediul nu este acceptabilă”. Necesită clarificări următorul punct: ”PMP încurajează crearea de locuri de muncă „verzi”, fără afectarea competitivităţii”. Ca o mica ciudățenie, PMP consideră  ”ecologismul” ca fiind o dogmă de stânga și critică ”instrumentalizarea lui ideologică sau pseudoștiințifică”. De asemenea necesită clarificări conceptul de ”protejarea patrimoniului natural şi a biodiversităţii, prin promovarea utilizării și a dezvoltării tehnologiilor care respectă mediul, în principal în domeniul transportului”. Viziunea PMP privind ”salvarea biodiversității prin modernizarea transporturilor” necesită explicații din partea reprezentanților partidului, pentru a ”nu fi ironizată” de oponenții politici, presă și societatea civilă și considerată eventual un avatar din bio-ul președintelui partidului, Traian Băsescu, care întâmplător a fost Ministru al Transporturilor.

PMP fiind partid proaspăt, un pui desprins dintr-o aripă a PDL, istoria lui nu se întinde până la alegerile din 2012, deci nu avem termeni comparativi pentru platforma sa programatică.

UDMR, un partid cu program de mediu ”consistent” și ”constant” în 2012 și 2016

Lecturând cele două platforme programatice de mediu ale UDMR, din 2012 și 2016, pe care le puteți lectura aici și aici, constatăm foarte multe similitudini, desi există și o ușoară evoluție în timp a conținutului. Ca spațiu alocat problematicii de mediu, UDMR se poate mândri că acordă în 2016 mai mult interes decât marile partide: PSD, respectiv PNL.  UDMR, ca reprezentant în legislativ și executiv al comunității maghiare din România, care e localizată preponderant în câteva județe din Transilvania, în mod ”inedit” susține ”o ciudățenie”, și anume o focalizare regională în domeniul protecției mediului înconjurător. Îi cităm: ”Particularităţile de mediu şi bogăţiile naturale ale Transilvaniei formează un tezaur, păstrarea căruia reprezintă una dintre priorităţile absolute ale politicii de protecţia mediului, promovată de Uniunea Democrată Maghiară din România”.

Parcul Bordei 2În privința calității vieții în mediul urban, UDMR are următoarea viziune: ”Aplicarea tehnologii verzi poate facilita creşterea competitivităţii localităţilor, sprijină continuarea programului Casa Verde, e în favoarea termoizolării blocurilor de locuinţe, astfel contribuind la un management modern şi rezonabil al energiei. Creşterea eficientizării energetice, inclusiv modernizarea sistemelor urbane de încălzire centrală şi iluminatul public a localităţilor, valorificarea surselor de energie regenerabilă, îmbunătăţirea eficientizării energetice a clădirilor şi a stilului de viaţă ecologic al cetăţenilor, precum şi funcţionarea ecologică a instituţiilor. Prin extinderea reţelelor de apă potabilă şi de canalizare, precum şi prin utilizarea de sisteme de epurare alternative, putem asigura condiţii de mediu sănătoase şi sustenabile în localităţi. Înfiinţarea spaţiilor verzi, impactul social al acestora nefiind deloc neglijabil, pe lângă cel pozitiv de mediu. Condiţii severe de păstrare a spaţiilor verzi existente şi înfiinţarea spaţiilor verzi noi. Modernizarea grădinilor zoologice şi crearea condiţiilor adecvate pentru animale”. La capitolul resurse natural, partidul mizează pe eficientizarea consumurilor: ” UDMR susţine introducerea şi aplicare tehnologiilor de mediu, care oferă soluţii pentru reducerea aportului de materiale”. Opinia UDMR referitoare la impactul agriculturii asupra mediului sunt asumat conservatoare: ” UDMR se opune eliberării autorizaţiilor de cultivare a plantelor modificate genetic, în cazul în care s-a omis relevarea veridică a potenţialelor probleme de sănătate, economice şi de protecţia naturii, cauzate de  acestea, cultivării plantelor modificate genetic în ariile protejate, colonizării speciilor de plante neaborigene, în cazul în care acestea ar putea periclita ecosistemele locale”. Problematica schimbărilor climatice e asumată doar la modul generic: ” Implementarea politicilor de combatere a schimbărilor climaterice. Introducerea şi aplicarea tehnologiilor de mediu care oferă soluţii pentru creşterea eficientizării ecologice”. La fel e și cazul prevenirii dezasterlor: ”Strategiile de mediu adecvate oferă posibilitatea prevenirii calamităţilor naturale”. Pe partea de energie, UDMR ”susţine introducerea şi aplicarea tehnologiilor de mediu care oferă soluţii pentru reducerea consumului de energie. E în favoarea exploatării surselor de energie regenerabilă şi a celor de energie verde. Aplicarea acestor tehnologii poate facilita creşterea competitivităţii localităţilor. Sprijină continuarea programului Casa Verde. E în favoarea termoizolării blocurilor de locuinţe, astfel contribuind la un management modern şi rezonabil al energiei. Utilizarea biomasei ca sursă de energie. Blocarea treptată a extinderii termocentralelor care funcţionează pe bază de cărbune şi trecerea la tehnologii pe bază de energie verde. Creşterea eficientizării energetice, inclusiv modernizarea sistemelor urbane de încălzire centrală şi iluminatul public a localităţilor, valorificarea surselor de energie regenerabilă, îmbunătăţirea eficientizării energetice a clădirilor şi a stilului de viaţă ecologic al cetăţenilor, precum şi funcţionarea ecologică a instituţiilor”. Poluarea se regăsește de asemenea în platforma programatică a partidului, care e adeptul principiului: „poluatorul plăteşte”. UDMR și-a propus ca ”prin construirea și retehnologizarea reţelelor de apă potablă şi canalizare, respectiv prin utilizarea instalaţiilor alternative de epurare și retehnologizarea celor existente, să creeze populaţiei condiţii de mediu sănătoase şi sustenabile” și ”combaterea poluării apei, aerului şi solului”. Pe partea de deșeuri, UDMR militează pentru ”desfiinţarea depozitelor de deşeuri depăşite şi dăunătoare mediului, respectiv înlocuirea acestora cu fabrici de reciclarea deşeurilor şi deponee ecologice noi, moderne, sigure şi în conformitate cu normele UE. Susţine înfiinţarea sistemelor de management integrat al deşeurilor, colectarea selectivă a deşeurilor, precum şi reciclarea modernă a acestora în fabricile de reciclare aferente. Folosirea biomasei ca și condiţionator de sol (deşeuri menajere şi lemnoase)”.

ocuparea albiei minore a Dunarii intre Sichevita si BerzascaÎn materie de arii protejate, UDMR vizează ”aplicarea strategiei şi planului de acţiune a României, cu privire la păstrarea şi menţinerea biodiversităţii şi implementarea adecvată a agendei aferente. Elaborarea unui sistem de finanţare normativă de stat în vederea administrării cheltuielilor asociate ariilor naturale protejate (pază, cercetare, dezvoltare). Îmbunătăţirea şi aplicarea comprehensivă a prevederilor legale, care vizează eficientizarea protejării şi administrării ariilor naturale protejate – inclusiv reţeaua Natura 2000. Popularizarea susţinută a importanţei şi beneficiilor reţelei Natura 2000 în rândul gospodarilor şi proprietarilor de terenuri (ex. composesorate). Exploatarea potenţialului turistic al ariilor naturale protejate de valoare europeană, prin aplicarea principiilor de bază ale turismului sustenabil. Stabilirea despăgubirilor şi a altor măsuri compensatorii direcţionate către proprietarii de păduri din ariile naturale protejate, inclusiv situri Natura 2000, în vederea echilibrării pierderilor suferite în urma constrăngerilor de exploatare, o altă măsură compensatorie fiind chiar achiziţionarea acestor suprafeţe de terenuri. Corelarea  planurilor de administrare a zonelor de frontieră protejate cu planurile de administrare a zonelor protejate vecine, în vederea eficientizării tuturor activităţilor de protejarea naturii”. Pe partea de impact al transporturilor asupra mediului, UDMR are de asemenea dedicate un spațiu destul de generos în platforma sa politică: ”O prioritate e introducerea în localităţi a mijloacelor de transport alternative, asigurarea infrastructurii necesare, construirea pistelor de biciclete, respectiv elaborarea unei strategii de trafic urban mai modern, care să diminueze intensitatea traficului, reducerea zgomotului ambiental și introducerea mijloacelor de transport alternative, creând totodată şi străzi pietonale, în scopul reducerii poluării aerului. Modernizarea transportului, inclusiv dezvoltarea transportului în comun pe raza localităţilor urbane, diminuarea traficului auto în zonele urbane centrale, înfiinţarea străzilor pietonale şi a pistelor de biciclete. Modernizarea parcului auto naţional, scoaterea din circulaţie a autoturismelor vechi şi poluante”.

Inclusiv pe partea de educație de mediu, UDMR vine cu un punct de vedere: ”Crearea şi dezvoltarea unui comportament şi al unei atitudini ecologice. Integrarea educaţiei ecologice în sistemul de învăţământ formal, de la învăţământul preşcolar şi până la cel universitar. Pentru a fi la curent cu temele de mediu, UDMR urmărește participarea la forumurile de specialitate europene şi internaţionale, cooperare continuă şi deschisă cu organizaţiile civile de resort”.

Un punct important al agendei electorale de mediu a UDMR e ”prioritizarea punctelor de vedere legate de protecţia mediului la elaborarea şi implementarea politicilor specifice altor ramuri”, precum și ”aplicarea principiului dezvoltării sustenabile, abordarea holistică a protecţiei mediului”. UDMR-iștii declară că ”susţin deschis iniţiativele guvernamentale şi parlamentare care vizează asigurarea unui sistem instituţional profesional modern şi bine dotat şi care dispune şi de atribuţiuni de supraveghere şi control”.

masini secondÎn privința finanțării politicilor de mediu, UDMR-iștii propun ”Extinderea şi simplificarea sistemului de finanţare a Fondului de Mediu, pentru ca acesta să devină un instrument real şi propice pentru întreprinderile mici şi mijlocii, administraţii locale şi teritoriale, organizaţii civile şi persoane fizice. continuarea programelor de succes ale Fondului de Mediu, în special în ceea ce priveşte Programul Rabla, Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi, programul privitor la ariile naturale protejate şi Programul privind instalarea sistemelor de încălzire care utilizează energie regenerabilă, inclusiv înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încalzire (Programul “Casa Verde”).  Crearea unui sistem de finanţare, care să permită plăţile subvenţiilor acordate pe principii teritoriale către ariile naturale protejate sau a despăgubirii proprietarilor. Contribuţia la elaborarea şi funcţionarea eficientă al unui sistem  menit să faciliteze accesarea fondurilor UE direcţionate protecţiei mediului, precum şi contribuţia la armonizarea diferitelor sisteme de finanţare”.

Referitor la programul de mediu al UDMR, necesită clarificări: ”luarea în considerare a principiului păstrării în cazul investiţiilor”. De asemenea se observă redundanța, multe dintre punctele programului politic al UDMR se repetă de două ori, în aceeași formă sau ușor modificate.

Dintre toate partidele, în 2016 ALDE alocă de departe ”spațiul cel mai generos” politicilor de mediu

Programul politic de mediu al ALDE, pe care-l puteți citi aici, este cel mai dezvoltat atât ca direcții abordate, cât și ca măsuri propuse, dar și ca grad de detaliere. El ne-a fost pus la dispoziție de ex-ministra mediului, Grațiela Gavrilescu, care probabil s-a ocupat de coordonarea elaborării lui. În platforma programatică de mediu se pune accent în special pe investițiile în prevenirea inundațiilor și pe investiții în domeniul forestier, ceea ce la nivel ideatic reprezintă deziderate nobile. Totodată însă, acestea sunt zonele sensibile prin care s-au sifonat cele mai mari sume către firme de partid. Trebuie menționat însă și că o parte din ”amplul spațiu” alocat de ALDE politicilor de mediu, reprezintă oarecum intrarea în detalii tehnice, care ”deturnează parțial” scopul programatic al unei platforme electorale, scop care ar trebui să fie rezervat preponderent enunțării principiilor de urmat. Însă mai bine mai mult decât prea puțin.

padurea lui voicu tomosÎn materie de păduri, ALDE propune ”Actualizarea normelor tehnice pe baza de cercetări robuste privind managementul pădurilor,  în vederea promovării unui management eficient și eficace, capabil să suţină procesul de adaptare la efectele  schimbărilor climatice. Îmbunătăţirea cunoştinţelor economice şi de funcţionarea pieţei pentru operatorii din silvicultură şi lanţul produselor lemnoase, în vederea anticipării şi asigurări rezilienţei economiei sectorului forestier la nivel local şi regional. Dezvoltarea de capacitate de anticipare prin analiza scenariilor privind efectul schimbărilor climatice asupra pădurii și nevoilor de adaptare a operațiunilor forestiere la noi condiții climatice. Actualizarea normelor tehnice privind regenerarea pădurilor, pentru a integra cele mai noi descoperiri științifice din domeniul distribuției speciilor și al oportunităţii utilizării acestora în contextul schimbărilor climatice. Simularea distribuției viitoare a speciilor în contextul schimbărilor climatice și prioritizarea zonelor în care pot avea loc schimbări în compoziția pădurilor pentru adaptarea la schimbările climatice… Finalizarea identificării și operaționalizării bazei de date naționale a terenurilor de împădurit (ex. terenuri degradate, terenuri agricole degradate, terenuri agricole) și stabilirea priorităților pentru împădurirea acestora, în raport cu mărimea inițială a depozitelor de carbon asociat folosinței și zonarea riscurilor. Gestionarea pădurilor existente pentru stocarea carbonului în contextul unei administrări forestiere durabile…. Îmbunătățirea accesibilității pădurilor prin reabilitarea și construcția de drumuri forestiere noi  în vederea aplicării adecvate a măsurilor de conducere, recoltare masă lemnoasă şi regenerare arborete prevăzute în planurile de management, ca şi valorificării produselor neforestiere ale pădurilor.  Gestionarea durabilă a pădurilor şi faunei cinegetice, cu ajutorul următoarelor instrumente de lucru: Strategia forestieră națională și Programul Forestier Național (revizuit), Programul Național de Împădurire, Inventarul Forestier Național, Cadastrul Fondului Forestier Național”.

La capitolul ”calitatea vieții în mediul urban”, ALDE vrea ”Îndeplinirea cerințelor Directivei Cadru privind Apa în vederea asigurării stării ecologice bune a apelor și a proiectelor de investiții de alimentare cu apă, canalizare și stații de epurare în scopul asigurării stării de sănătate a populației și al respectarii angajamentelor asumate ca stat membru. Creșterea suprafeţei spaţiilor verzi ce are ca obiectiv pentru 2020 atingerea cifrei de 26 mp/locuitor”.

Parcul Balta Craiovitei 14În ce privește agricultura, ALDE prevede programatic ”Dezvoltarea de instrumente financiare pentru sprijinirea investițiilor in agricultura și atenuarea riscurilor de mediu, de tipul fondurilor de garantare și fondurilor mutuale. Sistem de promovare a măsurilor existente  pentru împădurirea terenurilor degradate și crearea de perdele forestiere (construit în jurul atribuției de implementare programe a autorității centrale și gărzilor forestiere). Crearea unui sistem pentru promovarea și stimularea înființării de plantații energetice și de biomasă lemnoasă cu ciclu scurt de producție și pentru valorificarea biomasei reziduale din exploatări forestiere. Crearea de perdele forestiere, inclusiv prin măsuri de „greening” asociate – Pilonului 1 al Politicii Agricole Comune a Uniunii Europene (CAP). Actualizarea Programului Național de Împădurire și Sistemului Național de Perdele Forestiere pentru a corespunde disponibilității terenului şi surselor de finanțare și pentru a evidenţia rolul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră al activităților de împădurire. Identificarea terenurilor agricole degradate și potențial poluate, pretabile a fi împădurite prin Programul Național de Împădurire”.

Pe partea de schimbări climatice, ALDE de asemenea alocă un spațiu foarte amplu în programul său. La capitolul energie, partidul vizează ”Promovarea producţiei de energie din surse alternative, regenerabile şi nepoluante. Îmbunătăţirea dialogului cu operatorii care intră sub incidenţa prevederilor schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (ETS), în scopul conformării cu cerinţele impuse de aceasta”. În privința poluării, ALDE vrea ”Aprobarea Strategiei naționale pentru gestionarea durabilă a siturilor contaminate. Asigurarea la nivelul fiecărui județ a aparaturii (fixe și mobile) necesare monitorizării calităţii aerului; Prevenirea şi controlul poluării industriale. Adoptarea de către industrie a celor mai bune tehnici disponibile în temeiul Directivei privind emisiile industriale. Intensificarea controlului în domeniu. Reducerea poluării şi îmbunătăţirea calităţii aerului”, iar legat de deșeuri, ALDE vizează ”Transformarea deșeurilor într-o resursă, potrivit Foii de parcurs a UE privind utilizarea eficientă a resurselor; Planificarea strategică la nivel zonal a gestionării deșeurilor pentru completarea/realizarea investiţiilor necesare îndeplinirii obiectivelor europene în domeniu; Accelerarea realizării sistemelor integrate de gestiune a deșeurilor; Extinderea sistemelor de colectare selectivă a deșeurilor; Creșterea cantităţii de deșeuri intrate în circuitul de reciclare; Eficientizarea cooperării cu Agenţia Europeană pentru Produse Chimice”.

poza 06 inundatii VeditaÎn materie de prevenire a dezastrelor, ALDE dorește ”Implementarea Strategiei naționale de management al riscului la inundații, care prevede investiții pentru diminuarea riscului de producere a inundațiilor de 17 miliarde de euro până în 2035. Pentru diminuarea inundațiilor ALDE are în vedere stoparea tăierilor necontrolate și demararea de reîmpăduriri, dar și reluarea construcțiilor hidrotehnice cu rol de prevenire, care pot reduce fenomenele de inundații durabil și sigur și au ca efect secundar și  refacerea unor zone umede în scopul conservării și dezvoltării biodiversității… Cercetare continuă pentru înțelegerea impactului efectelor schimbărilor climatice asupra pădurilor în vederea atenuării efectelor alunecărilor de teren, ale secetei, precum şi susţinerea procesului de gospodărire a resurselor de apă. Menținerea și îmbunătățirea sistemului de monitorizare şi observare a dăunătorilor biotici şi abiotici forestieri, a incendiilor de pădure, a declinului pădurilor, a doborâturilor de vânt și a evoluției speciilor lemnoase invazive în păduri. Continuarea cercetărilor pentru o mai bună înțelegere a efectelor produse de schimbările climatice asupra pădurilor și pentru identificarea unor soluții fundamentate științific pentru acțiuni practice împotriva dăunătorilor forestieri, a fenomenelor de uscare a pădurilor și evoluției speciilor invazive. Consolidarea sistemelor de semnalizare și reacţie rapidă în cazul incendiilor de pădure. Acțiuni de controlare a debitelor cursurilor de apă prin crearea unor zone umede și atenuarea undelor de viitură prin poldere (zone joase de uscat protejate prin diguri); realizarea unor noi lucrări hidrotehnice pentru protecția împotriva inundațiilor în zonele localităților cu risc ridicat la inundații; o mai bună întreținere a digurilor, în funcție de priorități; verificarea permanentă a stării barajelor; îmbunătățirea continuă a monitorizării, prognozării și avertizării-alarmării inundațiilor; formarea agenților locali de inundații; verificarea, la nivelul Direcțiilor de Urbanism din Consiliile Județene și de la nivelul localităților, dacă în ultimii ani s-au mai acordat autorizații de construire în zonele expuse la inundații; ținerea sub control a potențialelor surse de poluanți aflați de-a lungul râurilor… monitorizarea atentă a balastierelor- înființarea, până în 2018, a Radarului Balastierelor- pe modelul Radarul Pădurilor”.

Capitolul biodiversitate e de asemenea abordat pe larg: ” Revitalizarea Deltei Dunării prin management adaptativ bazat pe conservarea biodiversităţii şi dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale: Inventarierea şi cartarea habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor sălbatice de interes conservativ; Stabilirea metodologiilor și a sistemului de monitorizare a stării de conservare a habitatelor naturale și a speciilor de interes comunitar; Plan de management integrat al Deltei Dunării; Stabilirea sistemului de monitorizare a traficului pe canalele şi lacurile din Delta Dunării; Sistem de canalizare şi alimentare cu apă şi sistem de management integrat al deşeurilor pentru toate localităţile situate pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”; Crearea unor mecanisme care să susţină dezvoltarea durabilă a comunităților şi creşterea standardelor de viaţă pentru populaţia locală. Impulsionarea dezvoltării cooperării regionale și internaționale prin implementarea de proiecte comune; Promovarea de campanii de conștientizare privind educația ecologică; Implementarea acțiunilor /activităților prevăzute în Planul de Management. Aprobarea şi implementarea Strategiei naţionale şi a Planului de Acţiune privind conservarea biodiversităţii 2013-2020; Îmbunătăţirea cadrului legislativ şi instituţional pentru un management coerent al reţelei de arii naturale protejate; Cartarea habitatelor naturale şi a habitatelor speciilor sălbatice de interes comunitar şi stabilirea sistemului de monitorizare a stării de conservare a acestora; Planuri de management pentru ariile naturale protejate; Stabilirea metodologiilor de acordare a compensaţiilor pentru proprietarii şi concesionarii de terenuri aflate în ariile naturale protejate; Stabilirea unui sistem unitar de management al speciilor strict protejate; Măsuri privind managementul integrat al zonei costiere pentru asigurarea sistemului suport necesar conservării resurselor aferente zonelor de coastă, ca parte a rețelei europene Natura 2000, desemnată conform prevederilor comunitare în domeniu; Întărirea capacității instituționale a Agenției Naționale a Ariilor Naturale Protejate; Sprijinirea ANANP pentru accesarea de fonduri europene, în vederea îndeplinirii măsurilor de conservare a ariilor naturale protejate. Analiza posibilităţii dezvoltării unui sistem de compensare a restricțiilor impuse de cerințele rețelei Natura 2000 pentru asigurarea gospodăririi durabile a pădurilor în cadrul ariilor naturale protejate, datorate schimbării gospodăririi. Îmbunătățirea capacității autorităților centrale și locale de mediu în vederea evaluării calității procesului de elaborare și implementare a planurilor de management ale ariilor protejate, inclusiv în administrarea situaţiilor cauzate de perturbări naturale şi antropice”.

Educația de mediu își găsește și ea locul în politicile ALDE: ”Informarea şi conştientizarea populației cu privire la avantajele achizițiilor ”verzi”. Acordarea de stimulente persoanelor fizice și juridice care realizează achiziții ”verzi”. Dezvoltarea capacităţii instituţionale în domeniul protecţiei mediului; creșterea rolului Gărzii de Mediu. Atragerea societății civile pentru susținerea proiectelor guvernamentale cu impact major asupra mediului. Atragerea autorităților administrației publice locale și a organizațiilor reprezentative ale acestora la promovarea și implementarea proiectelor de mediu. Proiecte pilot- exemple de bune practici – povești de succes în domenii sensibile precum: apă-canal-stații de epurare, poluare șantiere, suprafața de spațiu verde/locuitor, colectare selectivă deșeuri, transport public nepoluant etc”.

Finanțarea politicilor ALDE urmează să se facă cu fonduri interne și internaționale, fluxul de bani incluzând: ”Ajutoare pentru protecția mediului. Acordarea de stimulente persoanelor fizice și juridice care realizează achiziții ”verzi”. Finanţarea, prin Fondul pentru Mediu, a proiectelor publice și private, care au ca rezultat demonstrabil reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Finanţarea proiectelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, din veniturile obţinute din licitaţiile sub prevederile ETS, care se realizează centralizat la nivel European”.

USR vine cu cea mai ”fresh” abordare a protecției mediului, însă e focusat doar pe câteva axe de mediu

Programul electoral al USR poate fi lecturat aici.

În materie de păduri, USR are următoarea viziune: ”România are ultimele păduri virgine din Europa, o resursă ecologică de neprețuit și care, odată distrusă, nu va putea fi înlocuită. Încrengătura de infracționalitate din jurul lemnului românesc, demonstrează că e nevoie de măsuri drastice de stopare a tăierilor ilegale. E necesara înființarea unei structuri separate a Parchetului care, alături de ingineri silvici integri, să destructureze infractionalitatea organizată din silvicultură și să combată corupția din Romsilva. Pentru urmărirea fiecărui metru cub de masă lemnoasă exploatată este necesară continuarea aplicării și perfecționarea unui sistem informațional integrat (SUMAL, “Radarul Padurilor”), dar și debirocratizarea și depolitizarea managementului forestier la toate nivelurile. În prezent, gestionarea pădurilor de către Ministerul Mediului nu face decât să ofere, prin lipsa de transparență a unor proceduri greoaie și aplicate de funcționari corupți, pârghii celor care profită în mod criminal de acest sistem. Înființarea urgentă și bugetarea Registrului Cadastral Forestier în sistem electronic și open data, prin care să se înregistreze în sistem GIS atât toate suprafețele de pădure și situația juridică aferentă, cât și funcțiile respectivei suprafețe de pădure conform amenajamentelor silvice. Descurajarea exportului de lemn neprelucrat prin programe guvernamentale care să încurajeze prelucrarea locală a lemnului. Alocarea resursei de lemn spre industriile cu grad crescut de prelucrare, precum industria mobilei sau cea manufacturieră, este prioritară pentru reconstrucția economică”.

parcul Custozza_oubLa capitolul ”calitatea vieții în mediul urban”, USR are următoarea abordare: ”O problemă cu care se confruntă multe orașe, inclusiv capitala, este legată de calitatea aerului, pentru care ţara noastră este în procedură de pre-infringement. Legislaţie privind calitatea aerului există, dar trebuie și respectată, în special prin elaborarea de către primării a Planului Integrat de Calitatea a Aerului. O problemă nereglementată până în prezent în România, spre deosebire de numeroase alte ţări ale Uniunii Europene, este disconfortul olfactiv, generat de unele activităţi industriale sau ferme zootehnice situate în vecinătate și care afectează calitatea vieţii și chiar sănătatea populaţiei din aceste zone. În absenţa unei legislaţii specifice, Garda de Mediu nu poate lua măsuri de a obliga operatorii să implementeze tehnologii de reducere a disconfortului olfactiv. Această legislație trebuie introdusă.Continuarea eforturilor de anvelopare termoizolantă. Disponibilitatea fondurilor europene permite reabilitarea termică a 1,8 milioane de apartamente până în 2030 și construirea capacității administrative de a accesa aceste fonduri.  Liberalizarea trebuie să ia în calcul impactul asupra consumatorului roman, în contextul în care 40% din populația României se află la limita sărăciei energetice (comparativ cu 11% media UE), neavând suficiente resurse sa își asigure confortul termic. USR vrea reducerea sărăciei energetice, creșterea calității vieții și siguranța consumatorilor”.

În privința resurselor naturale, USR vine cu o poziție de forță: ” Interzicerea exploatării miniere a aurului cu cianuri. Din 2006 nu mai există exploatare cu cianură în România; prin urmare, impactul bugetar al adoptării acestei măsuri este zero. Riscurile pentru mediu sunt însă enorme, aşa cum a demonstrat-o catastrofa de la Baia Mare din anul 2000”.

Domeniul impactului agriculturii asupra mediului înconjurător e abordat doar într-o singură direcție, care însă are un grad ridicat de noutate: ”O problemă nereglementată până în prezent în România, spre deosebire de numeroase alte ţări ale Uniunii Europene, este disconfortul olfactiv, generat de unele activităţi industriale sau ferme zootehnice situate în vecinătate și care afectează calitatea vieţii și chiar sănătatea populaţiei din aceste zone. În absenţa unei legislaţii specifice, Garda de Mediu nu poate lua măsuri de a obliga operatorii să implementeze tehnologii de reducere a disconfortului olfactiv. Această legislație trebuie introdusă. Biomasa, inclusiv deșeurile organice din orice surse, are un potențial semnificativ de dezvoltare în România. În special în consumul rural al energiei termice, biomasa trebuie să intre rapid într-un regim de reglementare și de consum eficient, cu dezvoltarea unor scheme de susținere adecvate”.

panouri fotovoltaice energie solara feed-inEnergia se regăsește de asemenea în programul USR: ” Energia să fie suficientă pentru consumul industrial, casnic și pentru transport, să fie continuă, fără niciun fel de întreruperi, și să fie ieftină.  fără un impact negativ asupra sănătății oamenilor și mediului. În 2015 28% din electricitate a fost asigurată din cărbune, care încă se face cu tehnologiile anilor 1970. USR susține scoaterea graduală din uz a combustibililor convenționali și înlocuirea lor cu opțiuni mai eficiente și mai puțin poluante, în special tehnologii bazate pe surse regenerabilă, printr-o tranziție graduală, pe termen lung și profitabilă, care să nu amenințe securitatea energetică a țării, dat fiind profilul intermitent al unor surse regenerabile. Eliminarea infrastructurii învechite de transport și distribuție a energiei electrice și modernizarea rețelelor electrice care ia în calcul reorganizarea producției de energie în formă distribuită: multe puncte de producție (centrale mici) apropiate de consumator. Creșterea în viitor a capacităților fotovoltaice instalate la consumator impune tranziția la rețele inteligente și facilitarea interconectării la rețea, ceea ce presupune implementarea de mecanisme digitale automate de supraveghere, comunicare și reglare în timp real în rețea. Penetrarea mai puternică a surselor regenerabile în sectorul energiei termice. Promovează sursele de energie curată, precum și politicile de creștere a eficienței energetice. Diminuarea dependenței de importuri de energie”.

Poluarea aerului e și ea abordată: ”Legislaţie privind calitatea aerului există, dar trebuie și respectată, în special prin elaborarea de către primării a Planului Integrat de Calitatea a Aerului”, precum și partea de finanțare: ” Atragerea finanțărilor europene, proiectele de mediu beneficiind de finanțări consistente  și în exercițiul bugetar 2016-2020. ALDE consideră că în România schema de susținere prin certificate verzi a intrat în dificultăți administrative, blocând piața aproape complet. Problema schemei de susținere trebuie rezolvată de urgență, în viziunea ALDE, printr-o soluție agreată și de industrie, cum ar fi trecerea la un sistem de tarife reglementate. Alocarea transparentă a fondurilor și  asigurarea respectării legalității achizițiilor publice”.

Ca minusuri, USR menționează în programul său că impactul bugetar al  interzicerii exploatărilor cu cianuri  este zero. E o abordare unidirecțională, ce vizează doar felia de ”cheltuieli” din bugetul statului, nu și pe cea de ”venituri”. Orice nouă exploatare minieră, chiar și una cu ”cianuri”, generează venituri, uneori semnificative pentru buget, atât direct, din impozite și redevențe, cât și indirect, prin mobilizarea pe verticală și orizontală a numeroși actori din diverse sectoare ale economiei. De asemenea și USR folosește în programul său uneori clișee sau elemente cu rol de balast informațional, precum: ”Pădurile protejează solul, apa, aerul și clima; în același timp, ne oferă o resursă economică imensă” sau ”Fiecare tip de energie necesară (termică, electricitate, combustibili) parcurge un traseu de la producție (plus import, minus export), prin transport și distribuție, până la consum. La fiecare stadiu, avem avantaje, oportunități sau probleme”. USR nu abordează întregul spectru de probleme de mediu în agenda sa electorală de mediu, însă are scuza că s-a lansat ca partid național în urmă cu mai puțin de jumătate de an. Deci e ”nou-nouț” și are timp să se perfecționeze.

Foto: bopvets.co.nz

Marele merit al programului USR e că el abordează câteva teme noi, pe care restul partidelor nu se încumetă să le rostească cu subiect și predicat, ca de exemplu: ”problema exploatărilor miniere cu cianuri”, ”problema fermelor zootehnice din apropierea comunităților umane”. Deși nu abordează tot spectrul problematicilor de mediu, temele abordate sunt bine aprofundate. Programul USR e cel mai fresh din tot spectrul politic și vine totodată și cu date concrete și soluții concrete, de ex în cazul rețelelor electrice a căror dezvoltare să să fie gândită local. Introduce și concepte valoroase precum ”sărăcia energetică”. USR vine cu un răspuns concret la problema limitării tăierilor ilegale și a protecției pădurilor. Abordează și sensibila temă pe care clasa politică nu a vrut să o rezolve niciodată, a exportului de masă lemnoasă brută, care aduce beneficii economice mici României, versus încurajarea ieșirii lemnului din țară doar în forme prelucrate, cu valoare adăugată ridicată.

USR menționează în programul său că impactul bugetar al  interzicerii exploatărilor cu cianuri  este zero. E o abordare unidirecțională, ce vizează doar felia de ”cheltuieli” din bugetul statului, nu și pe cea de ”venituri”. Orice nouă exploatare minieră, chiar și una cu ”cianuri”, generează venituri, uneori semnificative pentru buget, atât direct, din impozite și redevențe, cât și indirect, prin mobilizarea pe verticală și orizontală a numeroși actori din diverse sectoare ale economiei. De asemenea și USR folosește în programul său uneori clișee sau elemente cu rol de balast informațional, precum: ”Pădurile protejează solul, apa, aerul și clima; în același timp, ne oferă o resursă economică imensă” sau ”Fiecare tip de energie necesară (termică, electricitate, combustibili) parcurge un traseu de la producție (plus import, minus export), prin transport și distribuție, până la consum. La fiecare stadiu, avem avantaje, oportunități sau probleme”. USR nu abordează întregul spectru de probleme de mediu în agenda sa electorală de mediu, însă are scuza că e un proiect politic ”nou-nouț”, care s-a lansat ca partid național în urmă cu mai puțin de jumătate de an.

 

Notă: Redactarea și publicarea articolului s-a realizat din Proiectul “Să facem împreună legi pentru natură!”, derulat de Federația Coaliția Natura 2000 România în parteneriat cu Societatea Academică Română și co-finanțat printr-un grant din partea Elveției prin intermediul Contribuției Elvețiene pentru Uniunea Europeană extinsă. Acest articol nu reflectă neapărat poziția oficială a guvernului elvețian. Responsabilitatea pentru conținutul acestuia este asumată de redacția România Curată.  


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

4 thoughts on “ANALIZĂ. Comparație 2016/2012. Cum se reflectă ”politicile de mediu” în programele electorale ale partidelor. Cine stă cel mai bine la acest capitol

  1. frunza verde

    ALDE, vast program de mediu!?
    Degeaba zice Graziela, ca ati vazut de fapt ce vrea Motocicleanu… ce atatea arii protejate? Ia sa mai radem din ele!

    Reply
  2. Calin Dejeu

    PSD-ul propune „regularizari cursuri de apa”. Indivizii acestia cand vor depasii mentalitatea anilor 50?? Regularizarile nu sunt doar crime de mediu, sunt si ilegale, conform Directivei Cadru privind Apa. Ce frumos! Partidul cel mai bine cotat are in program incalcarea legislatiei!

    Reply
  3. ??????

    Oare votul de la alegerile parlamentare romanesti va fi si despre scoaterea din politica a fostei „Securitati”, biodegradabila sau nebiodegradabila ?

    Reply
  4. Attila

    Vai de capul nostru dacă ALDE are cel mai bine dezvoltat program de mediu.
    Oameni buni, ăștia vor regularizări de râuri și lucrări de prevenire a inundațiilor. Mergeți vă rog și faceți o plimbare dealungul râului Niraj și o să vedeți cum arată un râu după ce s-au cheltuit 18.000.000 de euro pentru lucrări de prevenire a inundațiilor.
    Aceste lucrări sunt printre cele mai destructive și în general sunt pentru ”dat bani” la firmele unora.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *