Adrian Popescu

Analiza a Consiliului Concurentei Este oficial. Licitatiile publice se fac la preturi "umflate" artificial

Potrivit unui raport al Consiliului Concurentei, autoritatile statului cumpara de la companiile private diverse produse, printre care si carburanti, la preturi mai mari decat pretul de pe piata, chiar daca sunt organizate licitatii deschise. Or, logica organizarii de licitatii este tocmai scaderea pretului la bunuri si servicii.

Consiliul Concurentei a efectuat o analiza privind eficienta sistemului de achizitii publice, din punct de vedere al preturilor, fiind luate in calcul 21 de produse, pentru care s-au desfasurat 1.727 de licitatii si 37.345 de cumparari in sistemul SEAP, in perioada ianuarie 2010-februarie 2011.

Din aceste produse, Consiliului Concurentei a selectat un numar de patru: motorina, ulei pentru gatit, cartofi si hartie xerox, pentru care s-au derulat licitatii, sub diverse forme.

Motorina la suprapret

In perioada amintita, s-au derulat 301 licitatii avand ca obiect achizitia de motorina, dintre acestea fiind incluse in esantionul statistic 203 licitatii. Concluzia la care au ajuns cei de la Concurenta este ca pretul mediu la motorina pentru licitatiile analizate s-a situat la 3,96 lei/litru (fara TVA), in vreme ce companiile castigatoare ale contractelor practicau in relatia cu alti clienti un pret de 3,82 lei/litru (fara TVA).

Comparand preturile de la 33 de agenti economici, Consiliul Concurentei a remarcat tendinta de practicare a unor preturi net superioare in relatia cu autoritatile contractante, in cazul tuturor tipurilor de licitatii, cea mai mare diferenta fiind inregistrata la procedura de negociere accelerata (+0,42 lei/litru, fara TVA).

Cel mai mare decalaj se inregistreaza in judetul Dolj, unde pretul practicat in relatia cu autoritatile publice este mai mare cu 24,1% decat cel facturat altor clienti, fiind urmat de judetul Bihor, unde diferenta este de 11%.

Pretul uleiul de gatit este “ars” artificial in Bucuresti

Uleiul de gatit face parte din cosul zilnic, fiind regasit in sistemul de achizitii publice in special la nivelul unitatilor din structurile militarizate, camine de ingrijire, cantine ale centrelor de asistenta sociala pentru copii, penitenciare etc.

In perioada analizata de Consiliul Concurentei (ianuarie 2010-februarie 2011), s-au derulat un numar de 73 de licitatii avand ca obiect furnizarea de ulei. Una din concluzii este ca institutiile publice procura acest produs cu precadere de la intermediari si mai putin direct de la producatori. Pretul mediu de achitie de catre autoritatile contractante a fost de 3,64 lei/litru (fara TVA), cu 5,2% peste pretul mediu practicat pentru alti clienti, care s-a situat la 3,46 lei/litru fara TVA.

La nivel de judet, cel mai ridicat pret de achizitie s-a regasit in Bucuresti, respectiv 7 lei/litru (fara TVA), pret contractat si mentinut constant in cadrul unui contract incheiat de o Directie Generala de Asistenta si Protectia Copilului, pe parcursul perioadei 21.05.2010-14.04.2011.


Intermediarii cresc nejustificat preturile la cartofi

Un alt produs extrem de important in alimentatie si ale carui oscilatii de pret au influentat nivelul inflatiei generata de produsele alimentare il reprezinta cartoful. Din cele 194 de licitatii derulate in perioada ianuarie 2010-februarie 2011, au fost incluse in esantion 146 de licitatii, iar concluzia este ca pretul mediu facturat autoritatilor contractante s-a situat la 1,02 lei/kg (fara TVA), in timp ce pretul facturat altor clienti a inregistrat valoarea de 0,87 lei/kg.

Mai mult, negocierea directa, fara organizarea de licitatii, a condus la practicarea unor preturi catre autoritatile contractante cu aproape 37% mai mari decat cele facturate altor clienti.

“O problema la nivelul achizitiei de cartofi este legata de provenienta produsului. Achizitiile de cartofi se fac in principal de la intermediari, si uneori angrosisti, si intr-o mica masura direct de la producator sau grupuri de producatori. Aceasta situatie poate fi explicata prin existenta de bariere la participarea in cadrul unei licitatii. De exemplu, producatorii trebuie sa fie constituiti sub o forma juridica si sa prezinte la licitatie toate documentele solicitate de autoritatile contractante, uneori intr-un termen foarte scurt, ceea ce face imposibila participarea si adjudecarea unor astfel de contracte”, se arata in raportul Consiliului Concurentei.

In cazul hartiei de xerox, in perioada ianuarie 2010-februarie 2011, s-au derulat 52 de licitatii, acestea fiind incluse in totalitate in analiza. Pretul mediu pe total licitatii a fost de 10 lei/top de hartie (fara TVA), mai mare cu 6,6% fata de pretul topului de hartie facturat altor clienti.

Concluzia finala a raportului este ca preturile din contractele de achizitii publice nu sunt mai mici decat cele facturate altor clienti.

Analiza achizitiilor publice pentru cele patru produse a pus in evidenta faptul ca, in general, prin licitatiile online preturile contractelor incheiate cu diferite autoritati si institutii publice sunt mai reduse fata de preturile facturate altor clienti neguvernamentali.

Consiliul Concurentei apreciaza ca se impune majorarea progresiva a plafonului licitatiilor online (40% din totalul contractelor publice in prezent), iar efectul va fi realizarea de economii bugetare din sistemul de achizitii publice.


Donează și susține-ne acțiunile pentru bună guvernare!

Fondurile colectate susțin bătăliile pe care le ducem în justiție, administrarea aplicației Ia Statul La Întrebări, dar și programele prin care monitorizăm serviciile și instituțiile publice.


Vino în comunitatea noastră de bună guvernare!

Abonează-te la newsletterul România Curată. Vei primi pe e-mail articolele și campaniile noastre și ne poți răspunde la adresa de contact cu sugestii, sesizări sau cu propriile tale articole pentru publicare.

Articole recente

Recomandări

One thought on “Analiza a Consiliului Concurentei Este oficial. Licitatiile publice se fac la preturi "umflate" artificial

  1. IP

    Consiliul Concurentei este o Instituie de paie sau NU una Publica. Forma explicita a capitalismului aplicat in Romania postdecembrista numai de catre politicieni sau cu sprijinul acestora este una conjucturala numita “CAPITALISM SALBATIC”, care s-a dezvoltat in mai multe faze. Prima faza s-a consumat prin capusarea unitatilor de stat pana la falimentarea acestora. A doua, aflata in curs, de derulare se refera la capusarea bugetului de stat (prin borduriade, infiintari de spatii verzi si parcuri fara utilitate publica, vopsiri de trotuare, montari excesive de indicatoare de circulatie ultra scumpe, plata fara noima a societatilor de paza pentru activitati inutile, etc) ceea ce va avea o contributie decisiva la FALIMENTAREA ROMANIEI.
    Dupa atata experinta controversata “proaspetii capitalisti de soi” imbogatiti din/sau prin politica, savarsind acte de coruptie sofisticate, s-au naravit intr-un anume fel si nu se mai pot dezvata usor asa ca probabil pregatesc in acelasi spirit faza a treia a “capitalismului salbatic” ce va fi probabil o adevarata tragedie pentru majoritatea romanilor pasivi.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *