De când cu criza asta din Crimeea, rușii și-au securizat peninsula, iar europenii și americanii n-au făcut decât să bată apa-n piuă, dar și asta cu atenție, ca să nu-l supere prea tare pe Putin.
Săracii ucrainieni n-au primit de la americani decât sandvișuri. Lasă armament sau o implicare directă, dar nici suport de informații n-au fost de acord să le dea. Obama a trimis derutatei armate ucrainiene doar rații de hrană, că nici pe alea nu le aveau.
Statele Unite nu au niciun interes în Ucraina, dar dacă întoarcem foaia, o să observăm cât de mult vor avea de profitat datorită acestui gest de forță al Federației Ruse. Este exact lipsa unei reacții serioase a americanilor cea care a produs, cu adevărat, panică în țările NATO de pe lângă Rusia.
De exemplu, polonezii, care se află într-un program de achiziție de avioane F16 americane, se gândesc să sară o etapă și să cumpere direct F35, mult mai scump. Turcia și-a anunțat de asemenea intenția de a avea astfel de avioane de anul viitor.
Canadienii, aflați între SUA și Rusia, peste cercul polar de nord, vor și ei cel mai scump avion american (pe care îl cam puseseră în aşteptare), iar suedezii, speriați de demonstrația de forță desfășurată în Marea Baltică de către ruși, concomitent cu invadarea Crimeei, vor să ridice numărul submarinelor de luptă ce urmează a fi achiziționate, de la două la cinci, ba chiar este posibil să ceară și aderarea la NATO.
Mai jos, la noi, încă nu s-a pus problema urgentării achiziției de avioane F16, dar ia să vedeți ce strategic devine Chevronul cu tot cu gazele sale de șist, ca alternativă la gazele rusești.
Doar bulgarii par că n-au auzit de Ucraina (ori asta, ori sunt complet lobotomizați şi încă se mai cred în Tratatul de la Varşovia). Ei i-au invitat pe ruși la Marea Neagră bulgărească, oferindu-le terenuri pe care să-și facă stațiuni, numai pentru ei.
Ideea este că, așa cum arată lucrurile acum, Rusia a făcut, pentru invazia din Crimeea, un efort financiar minim – cam cât pentru un exercițiu militar obișnuit (eh! poate nu chiar obişnuit că s-a desfăşurat şi în Baltica şi în estul Ucrainei).
Din toată această experiență, americanii vor scoate în anii următori profituri uriașe, de ordinul câtorva sute de miliarde de dolari. Și asta tocmai pentru că nu fac nimic. Paradoxul este aparent, dar cu un președinte premiat cu Nobel pentru pace, industria militară americană a găsit modalitatea să facă bani și când nu fac ei război. Îl fac alții.
Notă: Proiectul F35 este unul dintre cele mai scumpe din istoria militară a Statelor Unite (bugetul iniţial era cam cât PIB-ul României, iar acum aproape că s-a dublat). L-au conceput împreună cu mai multe ţări aliate şi, rând pe rând, multe dintre ele au anunţat că vor comanda mai puţine avioane. Până şi Pentagonul şi-a redus comanda, ceea ce lăsase rău de tot “în aer” acest proiect, vorba vine, căci avionul încă nu este operaţional. Programul a început în 2001, iar primul zbor a avut loc în 2006.